La Berlin, Angela Merkel îl pregăteşte pe Emmanuel Macron pentru compromisuri

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 aprilie 2018, 08:31 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:54

În cursul întâlnirii de joi, 19 aprilie, cancelarul german și președintele francez au discutat despre „punctele lor de plecare diferite”, pe șantierele europene.

La conferința de presă susținută de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Berlin, joi, 19 aprilie, nu era nevoie să te rezemi de pereţi pentru a-ţi acoperi hainele cu un praf alb şi fin.

Pentru a-l primi pe președintele francez, d-na Merkel nu a ales Cancelaria, ci o clădire aflată încă în construcție, Forumul Humboldt. Un loc care va deveni în curând locul simbolic al culturii și științei în inima capitalei germane, a precizat cancelarul. „Este un proiect foarte european. Sperăm că această construcție va fi finalizată până la sfârșitul anului”.

Aceasta este imaginea care trebuie reţinută din privește stadiul actual al negocierilor franco-germane după întâlnirea dintre cei doi lideri. Proiectul este acolo, dar nimeni nu știe dacă părțile vor conveni asupra detaliilor.

Confruntată cu ardoarea reformatoare a omologului său, Angela Merkel a folosit termeni extrem de prudenţi. „Nu ne putem  impune valorile și interesele în lume decât dacă lucrăm împreună la nivel european”, a spus ea, adăugând că există „puncte de plecare diferite” și că este nevoie de „dezbateri deschise” și „capacitatea de a face compromisuri”.

Niciun anunț oficial nu a fost făcut joi, iar cei doi parteneri au făcut referire la următorul summit franco-german din 19 iunie și la Consiliul European din 29 iunie. Opt săptămâni scurte pentru a găsi puncte de convergență pe subiectele deja evocate din septembrie 2017 din partea franceză.

Dl. Macron nu și-a relaxat presiunea asupra omologului său, reamintind urgența momentului. „Trăim într-un moment al aventurii europene, care este probabil unic”, a explicat preşedintrele, solicitând rezistență la „vânturile proaste” care amenință „suveranitatea comună”, atât pe plan extern (în termeni de securitate, comerț, tehnologie și mediu) și, în cadrul acestuia, cu o evoluţie a unor extreme și idei naționaliste.

Întrebată dacă „farmecul” pe care l-a menționat în timpul primei sale întâlniri cu președintele francez, citându-l pe scriitorul Hermann Hesse, încă funcționeză, Angela Merkel a răspuns că, în acel moment, ea nu bănuia că „negocierile pentru formarea unui guvern vor dura atât de mult” .

Un moment de mărturisire pentru a evoca situația delicată în care se află: de câteva zile, conservatorii din partidul său (creștin-democrați, CDU) blochează propunerile președintelui francez privind reforma zonei euro. Ei văd în crearea unui buget al zonei euro riscul unei pierderi de suveranitate. Și s-au distanțat de proiectul de transformare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un „Fond Monetar European”, capabil să sprijine țările în criză fără a se baza pe Fondul Monetar Internațional (FMI), deși acesta a fost propus inițial de fostul ministru german de Finanțe, Wolfgang Schäuble.

Și Merkel nu trebuie să se aștepte la prea mult sprijin din partea Partidului Social Democrat (SPD), un partener de coaliție al conservatorilor. Foarte slăbit de lunile de tergiversări în ceea ce privește participarea sa la guvernare, SPD și-a pierdut ardoarea europeană din trecut. Cel mai bun avocat al său, Martin Schulz, a părăsit partidul și nu se află în guvern. El a insistat ca prima parte a contractului de coaliție să fie consacrată Europei.

Ministerul Finanțelor este bine condus de un social-democrat, Olaf Scholz, dar acesta s-a grăbit să dea garanţii conservatorilor; el a afirmat încă de la sosirea sa că „zero-ul negru”, bugetul echilibrat, ar fi asigurat.

Potrivit cotidianului economic „Handelsblatt”, principalii colaboratori ai predecesorului său, Wolfgang Schäuble, vor rămâne în funcție. Acesta este mai ales cazul economistului Ludger Schuknecht, care apără de ani de zile ideea că politica nu poate face nimic pentru a lupta împotriva excedentelor germane.

Totuşi, Angela Merkel s-a declarat încrezătoare în găsirea de soluții „adecvate”. Pentru a rămâne pe o linie comună cu cancelarul, dl.Macron a spus că, indiferent de instrument, rămâne necesară „o mai bună articulare a responsabilității și a solidarității” în Europa.

Un principiu pe care l-a folosit cu abilitate pentru a discuta despre reforma zonei euro și despre aceea a politicii față de refugiați, prioritatea Angelei Merkel. Poate nişte concesii cu privire la prima reformă ar putea servi drept monedă de schimb pentru a obţine progrese în cazul celeilalte? A venit vremea compromisurilor pentru marele proiect reformator european al lui Emmanuel Macron.

Articol de Cécile Boutelet

Mr. Euro şi cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 noiembrie 2017, 16:53

Cei trei piloni ai planului Juncker pentru noua Uniune Economică şi Monetară sunt crearea Fondului Monetar European , finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Primul pilon este crearea Fondului Monetar European care va fi de fapt o transformare a ESM într-un FMI al ţărilor europene. Această schimbare este pregătită, este finalizată din punct de vedere tehnic şi ceea ce se cere este aprobarea acestei „transformări” de către Parlamentele naţionale. Participarea statelor-membre se va face pe baza cotelor şi capitalurilor valabile în prezent, ceea ce înseamnă că Germania va continua să aibă primul cuvânt.
Fondul Monetar European se va împrumuta pentru a împrumuta apoi membrii săi aflaţi în stare de necesitate finaciară şi va reprezenta mecanismul de sprijin de ultimă instanţă al Uniunii. În afara garanţiilor pe care statele-membre le vor oferi Fondului, va fi creată şi o mare „pernă-tamponă” (buffer) ca mecanism de siguranţă pentru crizele viitoare. Trebuie precizat că această idee ca soluţie pentru perioade de crize a fost deja proiectată şi aplicată în Grecia, care creează deja o „pernă-tampon” de 20 de miliarde de euro din tranşele de împrumut şi din excedentul bugetar primar în perspectiva revenirii sale pe pieţele financiare.

Al doilea pilon al proiectului este crearea instituţiei ministrului de finanţe al zone euro – Mr. Euro – care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Prin urmare, va fi persoana-cheie, dat fiind că va concentra în persoana sa nu numai funcţii şi atribuţii, ci şi puteri în exercitarea politicii economice din zona euro.
Toate aceste mari schimbări vor fi discutate pe 14 şi 15 decembrie la summitul UE la care participă toate statele-membre UE, nu numai membrii zonei euro.

Al treilea pilon îl reprezintă finalizarea uniunii bancare, noul element fiind decizia ca până în 2019 să se ajungă la o garantare totală a depozitelor, indiferent de valoare. Astăzi depozitele sunt garantate până la suma de 100.000 de euro per persoană şi per bancă.
Garantarea depozitelor de la primul până la ultimul euro este marea schimbare care, pe de o parte, va readuce încrederea deponenţilor în euro şi în bănci şi, pe de altă parte, va consolida încrederea pieţelor faţă de construcţia bancară europeană.
În paralel cu consolidarea EMU şi a euro la nivel politic, Comisia Europeană acţionează metodic pentru a limita – şi dacă este posibil pentru a „anihila” – consecinţele Brexit atât în economie, care pare a anticipa evenimentele, cât şi la nivelul ideii de Europa.
Din acest motiv s-a decis o accelerare a extinderii. În 2019 se aşteaptă să adere la euro ţările care îndeplinesc criteriile de la Maastricht, prima fiind Croaţia.
Proiectul prevede ca la data de 29 marite 2019, data Brexitului, la reuniunea la vârf care se va desfăşura la Sibiu, România, un oraş din Transilvania, să fie anunţaţi paşii următori pentru integrarea în Uniunea Europeană a Serbiei şi Muntegrului.
În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, primul obiectiv este ca acestea să adere la Spaţiul Schengen astfel încât să existe o zonă unitară de la Marea Neagră la Marea Egee, ceea ce va ajuta şi la dezvoltarea Greciei. În paralel, se desfăşoară programe de asistenţă economică şi tehnică pentru ca şi aceste economii să adere la euro.
Scopul planului este clar: în momentul în care britanicii pleacă, Europa se va mări.

Schimbările pregătite de Bruxelles pentru noua Uniune Economică şi Monetară

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 noiembrie 2017, 12:47

Comisia Europeană pune în aplicare noua arhitectură a Uniunii Economice şi Monetare (EMU), principiile şi structurile care vor proteja economia europeană şi euro de viitoare crize. Este vorba de schimbări mari dictate de incapacitatea înfruntării imediate a crizei care a început de la bănci şi apoi s-a transformat într-o criză a datoriei, dar şi de nevoia amortizării şocurilor provocate de cutremurul produs de Brexit.

În privinţa EMU şi a ceea ce puterea de la Bruxelles numeşte „noul euro”, ideile sunt pe masa de discuţii, agenda este stabilită, propunerile urmând a fi prezentate la începutul lunii decembrie şi finalizate la data de 29 martie 2019, ziua Brexitului. Astfel, problema datoriei greceşti trece în plan secund, deoarece rezolvarea ei se înscrie într-un plan mai general al Bruxelles-ului şi al centrelor europene de putere.

Potrivit unor surse europene de la nivel înalt, cei trei piloni ai planului Juncker sunt crearea Fondului Monetar European (care duce de facto la scoaterea FMI din spaţiul european), finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Filosofia lui Juncker este ca până la alegerile europarlamentare din 2019 să se deschidă o „fereastră de oportunitate” pentru Europa, dat fiind că pentru prima dată cele 28 de ţări ale Uniunii se află pe o traiectorie de dezvoltare, iar şomajul scade.

Prin urmare, pentru Comisia Europeană şi pentru preşedintele Juncker, prioritatea absolută este „să construim acoperişul casei acum când nu plouă” şi să clădim „noua EMU, noul euro”.

România are de rambursat Băncii Mondiale 2,1 milioane de euro, în noiembrie

Publicat de adinaiftime, 2 noiembrie 2017, 08:00

România trebuie să plătească 2,1 milioane de euro, în noiembrie, către Banca Mondială din împrumutul stand-by contractat în 2009, suma reprezentând dobânzi și comisioane, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea AGERPRES.

Vârful de plată al acestui an a fost în septembrie, când a fost rambursată o sumă de peste 1,179 miliarde de euro, atât la Uniunea Europeană, cât și la Banca Mondială (BM).

Cea mai mare parte a sumei a fost plătită către UE, respectiv peste 1,177 miliarde de euro, iar 2,4 milioane de euro către BM.

Suma plătită Uniunii Europene reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi și comisioane. Suma destinată Băncii Mondiale, respectiv cele 2,4 milioane euro, sunt doar dobânzi și comisioane.

Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro.

Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane.

În 2016, România a plătit Uniunii Europene și Băncii Mondiale 113 milioane de euro.

Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro. La Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.

În 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro Fondului Monetar Internațional, Uniunii Europene și Băncii Mondiale.

De asemenea, 2015 a fost anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

România a achitat Uniunii Europene, în 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane.

Băncii Mondiale i-au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2016, suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro la Banca Mondială și UE.

Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019.

În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1,030 miliarde DST (0,43% din cota totală).

Economia mondială are un progres moderat

Publicat de adinaiftime, 24 iulie 2017, 18:00

Fondul Monetar Internaţional a declarat că economia mondială înregistrează un progres stagnanţ pe măsură ce se reface după criza financiară izbucnită cu aproape un deceniu în urmă.

FMI a crescut previziunile sale referitoare la creşterea economică în mai multe state din zona euro, în timp ce a scăzut previziunile pentru Statele Unite.

Prognoza porneşte de la creşterea economică mondială din acest an, 3,5 %, şi stabileşte o creştere de 8 % în 2018.

Chiar dacă acest lucru ar însemna o performanţă faţă de anul anterior, FMI a subliniat că creşterea se înscrie în continuare sub media înregistrată înaintea izbucnirii crizei financiare, relatează BBC.

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor pentru Asocierea Republicii Moldova la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:00

Chişinăul a realizat majoritatea prevederilor incluse în Foaia de parcurs privind Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare este un document elaborat şi aprobat de Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova la începutul lunii martie 2016.

Documentul reprezintă o listă consolidată de măsuri şi angajamente, ce urmau a fi implementate până pe 31 iulie, în vederea depăşirii provocărilor constatate în Concluziile Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe de la 15 februarie 2016, dar şi a îngrijorărilor constatate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.

Printre priorităţi figurau măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI, sporirea transparenţei şi a condiţiilor investiţionale.

Luni, într-o conferință de presă, s-a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit 74 de puncte din cele 82 incluse în foaia de parcurs privind asocierea la UE.

Potrivit preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, mai rămân anumite restanţe, care la insistenţa experţilor FMI au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a legislativului:

„Sunt acţiuni foarte importante, opt mai sunt în realizare care au caracter permanent sau care sunt încă în desfăşurare spre a fi finalizate, dar încă multe mai sunt de făcut pentru a aduce bunăstarea cetăţenilor. ”

Restanțele se referă, între altele, la pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului și Legea integrității în serviciul public.

Respectivele proiecte de legi urmează a fi completate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare, urmând a fi votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului moldovean.

La rândul său, președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul PSD Andi Cristea este de părere că Moldova are nevoie pentru recredibilizarea sa totală la Bruxelles de o rețetă simplă: promisiunile se țin, reformele se fac, atât în sens de adoptare, cât și de implementare:

„ Trebuie spus aici că există o diferență între adoptarea legislației și implementarea ei. Pentru că lucrurile din punct de vedere ethnic par bune, dar contează foarte mult care este percepția și cum se raportează cetățenii din Republica Moldova la aceste schimbări. Pentru că schimbările de care vă vorbesc, aceste celebre reforme, nu sunt pentru UE, nu sunt pentru Bruxelles sau mai știu eu ce oficiali europeni, sunt pentru Republica Moldova, pentru cetățenii acestui stat.”

Pe de altă parte, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că, odată cu implementarea Foii de parcurs, Republica Moldova a recâștigat încrederea partenerilor de dezvoltare, iar acest lucru oferă o perspectivă clară Republicii Moldova în dezvoltarea sa economică:

„ După cele implementate va începe finanţarea Republicii Moldova din partea UE, Băncii Mondiale, FMI şi nu în ultimul rând deblocarea împrumutului din România.”

Finanţarea Republicii Moldova din partea UE va începe, însă, doar după implementarea celor opt legi în sesiunea din toamnă a legislativului, când va fi acordată şi prima tranşă de 50 de milioane de euro din acordul dintre Chişinău şi Bucureşti.

La 26 septembrie a.c., Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova se va întruni la Bruxelles pentru a analiza stadiul implementării Acordului de Asociere.

Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute pe fondul instabilității politice

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2016, 09:30

Dacă doar în urmă cu câțiva ani, Republica Moldova era dată ca exemplu de urmat pe drumul asocierii și aderării la Uniunea Europeană, în contextul în care spațiul comunitar întindea o mână fostelor state sovietice, astăzi, Chișinăul încearcă să recupereze din cele pierdute în urma scandalurile de corupție, cel legat de furtul unui miliard de dolari și pe fondul instabilității politice.

Cele regăsite în enumerare, în fapt, au fost cauze ale unor proteste masive de stradă în capitala moldoveană, iar în plan extern, ale unor rezerve puternice ale partenerilor internaționali.

Acum, în luna februarie, după instalarea unui nou guvern condus de democratul Pavel Filip, Chișinăul încearcă să redeschidă uși, declarând fără rețineri vectorul european al micului stat. Așadar, discuții la București, dar și la Bruxelles.

Un exemplu este întâlnirea pe care vicepremierul Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut-o în capitala europeană cu comisarul european pentru vecinătate și extinderea Uniunii Europene, Johannes Hahn. De altfel, presa moldoveană a consemnat că aceasta a fost prima vizită la Bruxelles a unui oficial moldovean din noul guvern.

Subiectele, firește, s-au raportat la implementarea reformelor în mai multe domenii pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare. De altfel, comisarul european Johannes Hahn a precizat că este nevoie de termene clare pentru rezolvare acestor aspecte.

Această foaie de parcurs care acoperă toate elementele, reformele din sistemul bancar, din cel judiciar, procuratura, toate aceste elemente binecunoscute ar trebui să fie însoțite de termene exacte, concrete. Următorul pas, delegații de nivel înalt din partea Comisiei Europene vor merge la Chișinău tocmai pentru a pregăti Consiliul de Asociere care ar urma să aibă loc la mijlocul lunii martie. De asemenea, ne-am exprimat așteptările că Fondul Monetar Internațional ar putea vine la Chișinău pentru a face verificările și evaluările necesare, pentru că, în baza unui raport pozitiv al FMI, noi putem relua plățile care au fost suspendate din mai multe motive.

De partea cealaltă, vicepremierul Andrei Galbur, a precizat că guvernul din care face parte este conștient de pașii pe care trebuie să-i urmeze Republica Moldova.

Am vorbit despre priorități clare care sunt așezate în fața guvernului, cum ar fi reforme adecvate în sectorul bancar, legate de lupta împotriva corupției, investigarea fraudelor bancare. Așa cum comisarul Hahn a spus, foaia de parcurs este limpede. Noi trebuie să ne concentrăm pe acele termene, ca aceste acțiuni să fie implementate. Aceasta este munca pe care o vom pune aplicare imediat împreună cu partenerii noștri de la Bruxelles.

De precizat că, recent, premierul moldovean, Pavel Filip, s-a declarat nemulțumit de implementarea lentă a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit presei de la Chișinău, Republica Moldova are transpuse în practică 65% din prevederile acordului semnat în 2014.

Zona euro deblochează o primă tranşă de ajutor de 23 miliarde de euro pentru Grecia

Publicat de Mihaela Costache, 20 august 2015, 09:40

Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat miercuri seară deblocarea unei prime tranşe de ajutor pentru Grecia, care îi va permite să ramburseze joi 3,4 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană, a anunţat într-un comunicat Mecanismul european de stabilitate (MES), informează AFP.

Consiliul de administraţie al MES, compus din miniştrii de finanţe ai celor 19, ‘a aprobat programul pentru Grecia’, a indicat comunicatul. Grecia va primi imediat o sumă de 23 miliarde de euro, a confirmat o sursă apropiată dosarului.

Cei 19 au aşteptat, înainte de a da unda verde definitivă acestei plăţi, ca parlamentele naţionale chemate să se pronunţe asupra noului program de ajutor pentru Grecia să facă acest lucru. Miercuri, ultimul obstacol a fost ridicat odată cu votul în Bundestagul german în favoarea acestui plan. Planul include un ajutor financiar sub formă de împrumuturi de până la 86 miliarde de euro pe trei ani, însoţit de un memorandum ce prevede numeroase măsuri de austeritate şi reforme pentru a fi implementate de Atena.

Miniştrii de finanţe din zona euro au convenit vineri asupra unei prime tranşe de ajutor de 26 miliarde de euro, aminteşte France Presse.

Prima tranşă de 23 miliarde de euro este împărţită în 10 miliarde care vor fi plasate într-un cont destinat recapitalizării băncilor greceşti şi 13 miliarde de euro care îi vor permite Atenei, începând de joi, să ramburseze BCE 3,4 miliarde de euro (din care 200 de milioane dobândă). Suma va permite de asemenea rambursarea unui împrumut de 7,16 miliarde de euro acordat de UE în iulie pentru ca Grecia să poată onora o plată anterioară către BCE şi să ramburseze arieratele datorate unui alt mare creditor public, FMI.

Rămân trei miliarde de euro din această primă tranşă, care vor fi acordate în septembrie-octombrie în funcţie de reformele puse în aplicare, a precizat vinerea trecută şeful MES, germanul Klaus Regling, după o întâlnire a miniştrilor de finanţe din zona euro la Bruxelles.

Eugen Teodorovici: Acordul României cu FMI și CE continua!

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 iulie 2015, 10:10

Reprezentantii executivului comunitar s-au aflat luna trecuta in tara noastra pentru a analiza stadiul programului de ajustare economica aferent acordului preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013.

La finalul misiunii expertii europeni au semnalat faptul ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone iar situatia macroeconomica este consolidata insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord, in special in ceea ce priveste politica fiscala, nu a fost suficient.

Comisarul european responsabil pentru zona euro si dialogul social, Valdis Dombrovskis s-a aratat ingrijorat de eventualitatea cresterii rapide a deficitului bugetar in 2016 ca urmare a reducerii TVA cu 5 procente.

Estimam ca anul viitor deficitul Romaniei ar putea ajunge la 3 la suta din Pib ceea ce nu reprezinta un semnal linistitor, a mai spus Dombrovskis care a recomandat autoritatilor de la Bucuresti sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie cand expira programul privind balanta de plati.

“Am discutat despre situatia din Romania, in ceea ce priveste programul balantei de plati si este regretabil ca inca o data, revizuirea programului nu poate fi incheiata. Este foarte impoprtant ca Romania sa continue implementarea reformelor necesare iar Comisia europeana este gata sa ajute autoritatile romane in acest sens.”

O nouă reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro va avea loc la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iunie 2015, 20:00

Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk:

Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.

Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.

Această nouă reuniune trebuie să fie decisivă

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:35

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg fără să ajungă la un acord privind soluţionarea crizei datoriei cu care se confruntă Grecia.

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au solicitat guvernului de la Atena să accepte pachetul de reforme impus de creditori, astfel încât să evite o intrare la sfârşitul lunii în incapacitate de plată.

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mai are încă speranţe că se poate ajunge la un acord.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a lansat un apel autorităților elene să revină „cu seriozitate la masa negocierilor” pentru a evita o soartă care ar fi catastrofală.

“Știam cu toții că această întâlnire va fi dificilă, dar am sperat, de asemenea, să fie utilă, să ne aducă mai aproape de o soluție. De aproape cinci luni discutăm cu guvernul grec, iar Comisia Europeana are un singur obiectiv – Grecia să devină puternică, prosperă, capabilă să genereze locuri de muncă și o creștere economică durabilă, lucruri de care cetățenii săi au nevoie. O Grecie care își respectă angajamentele și rămâne ferm ancorată în zona euro.”

Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că Grecia riscă să rateze la 30 iunie achitarea unui împrumut către fond și să intre în incapacitate de plată în raport cu acesta. Începând din acel moment, regulile FMI îi interzic să facă orice fel de plăți, cu excepția cazului în care întârzierile sunt achitate între timp.

Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles, a anunțat, Donald Tusk. „Este timpul să discutăm urgent despre situația din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat președintele Consiliului European după eșecul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Eurogrupului și creditorilor Greciei.

Ucraina a semnat un memorandum cu UE pentru al treilea program de asistenţă

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2015, 09:32

Ucraina a semnat un memorandum cu UE pentru al treilea program de asistenţă, de 1,8 miliarde euro. Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.

Aceasta este cel mai mare Program de asistență macrofinanciară care a fost vreodată angajat într-o țară din afara UE . Suntem conștienți de provocările serioase cu care se confruntă Ucraina , atât în ​​termeni de economie și în ceea ce privește situația de securitate. Am fost încurajat de angajamentul şi hotărârea Guvernului Ucrainei de a reforma economia, și a consolida legăturile cu Uniunea Europeană.                    

a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru zona euro si dialog social.

Dombrovskis a adăugat că UE va furniza prima tranşă de ajutor, în valoare de 600 de milioane de euro, de îndată ce memorandumul va intra în vigoare, în urma ratificării de către Parlamentul din Ucraina.

Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice.

Miniștrii de finanțe din zona euro au apreciat eforturile Greciei de a plăti datoriile

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 10:00 / actualizat: 13 mai 2015, 8:59

Miniştrii de finanţe din zona euro au salutat progresele înregistrate în negocierile dintre autorităţile elene şi creditori, însă au insistat asupra faptului că sunt necesare mai multe eforturi’ în vederea ajungerii la un nou acord.

Grecia mai are la dispoziţie maximum o lună pentru a-şi convinge partenerii că se poate încheia un nou acord de asistenţă financiară fără a exista posibilitatea ca statul elen să intre în incapacitate de plată. În joc sunt 7,2 miliarde de euro, fără de care Grecia nu şi-ar mai permite, din vară, să facă parte din zona euro.

Președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a apreciat că relațiile dintre Grecia și creditorii săi sunt constructive:

“Recunoaștem că negocierile au avansat, sunt mult mai eficiente, mai constructive, însă este nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la un acord global, iar Eurogroup-ul salută angajamentul Greciei de a accelera negocierile. Noi vom monitoriza situația și suntem gata să ne întâlnim cât mai curând cu putință. Sunt convins că vor face ceea ce trebuie și vor depune efort pentru a se încheia un acord la timp.”       

Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, a salutat „noul spirit”, dar și progresul realizat în ultimul timp și a constatat că a existat o „apropiere de poziții pe anumite probleme”, dar reforma pieței forței de muncă sau a pensiilor sunt încă domenii unde trebuie să se lucreze.

Grecia şi-a plătit ieri, cu o zi înainte de scadenţă, tranşa de 750 de milioane de euro pe care o datora Fondului Monetar Internaţional. Rambursarea a atenuat îngrijorările creditorilor europeni privind capacitatea de plată a statului elen.

Alexis Tsipras şi-a exprimat convingerea ca este posibil sa se gaseasca o soluţie la disensiunile între ţara sa şi UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2015, 10:54

Ieri, la Bruxelles, noul prim-ministru grec, Alexis Tsipras, şi-a exprimat convingerea cã este posibil sã se gãseascã o soluţie la disensiunile între ţara sa şi Uniunea Europeanã,în legătură cu divergenţele privind datoria Greciei.

La conferinţa de presã comunã cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Tsipras a declarat:

„Sunt foarte optimist cã vom face tot ce putem pentru a gãsi o soluţie comunã, durabilã şi reciproc acceptabilã pentru viitorul nostru comun”

Principalul subiect al discuţiilor a fost anunţul cã Grecia va suspenda negocierile cu reprezentanţii CE, Bãncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, şi o sã renunţe la programul de austeritate pe care creditorii insistã sã-l menţinã. La Bruxelles, premierul a prezentat noul plan pentru soluţionarea crizei datoriilor din Grecia, care a fost fãcut de noul ministrul de finanţe, Yanis Varufakis. Conform acestui plan, ale cãrui detalii nu sunt încã pe deplin cunoscute, Grecia este dispusã sã renunţe la cererea ei iniţialã de a i se anula o parte a datoriei publice, care este de 175% din Produsul Intern Brut, respectiv aproape 300 de miliarde de euro. În loc de prescriere, Grecia cere ca o parte a datoriei sã fie convertitã în obligaţiuni care ar fi legate de dezvoltarea economicã, astfel încât ea ar fi rambursatã în conformitate cu posibilitãţile economiei elene.

Deja bursele europene au reacţionat pozitiv la această propunere.

Proiectele de buget ale statelor membre din zona euro au fost evaluate la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 decembrie 2014, 09:45

S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.

Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.

Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.

Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.

Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.

Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.

Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.

FMI a inchis definitiv pagina de internet din România, din cauza atacurilor repetate ale hackerilor

Publicat de Stefania Grigore, 28 august 2014, 08:36

S-a considerat mai sigur si mai simplu ca Washingtonul se ocupe si de pagina României, au declarat autorităţile.
Site-ul FMI.ro al biroului Fondului Monetar Internaţional in Romănia a fost atacat în februarie 2012 de hackeri care se recomandau ca reprezentând mişcarea Anonymous, la doua zile dupa un atac similar asupra ANRE.ro.
In urma cu cateva luni a existat un atac similar, dupa care s-a luat decizia de inchidere definitiva a site-ului.

Rectificarea bugetară este analizată, la Bucureşti, de o echipă de experţi tehnici ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene.

Publicat de Alina Dragomir, 23 iulie 2014, 10:17

Rectificarea bugetară ce urmează a fi efectuată în perioada următoare este analizată, la Bucureşti, de o echipă de experţi tehnici ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene. Discuţiile cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor au început încă de ieri, iar premisele rectificării nu sunt tocmai favorabile, existând şi posibilitatea ca aceasta să fie amânată pentru luna viitoare. Deşi veniturile bugetare au crescut în primele cinci luni, ele sunt încă mai mici decât s-a anticipat la construcţia bugetului. În plus, Guvernul trebuie să rezolve şi problema reducerii veniturilor rezultată din scăderea CAS cu cinci procente, anunţată pentru octombrie.

Executivul a aprobat reducerea contributiei de asigurãri sociale plãtite de angajator cu 5% de la 1 octombrie.

Publicat de Alina Dragomir, 20 iunie 2014, 11:45

Proiectul va fi dezbãtut în Parlament în procedurã de urgentã. Mãsura este consideratã beneficã pentru mediul de afaceri, pentru buget, însã specialistii sunt sceptici. Potrivit acestora veniturile din recuperarea datoriilor cãtre stat ale companiilor aflate în insolventã nu pot reprezenta baza pentru compensarea pierderilor de venituri bugetare rezultate în urma reducerii CAS. Vicepresedintele Bãncii Europene de Investitii, Mihai Tãnãsescu, spune ca desi nu crede cã reducerea CAS va conduce la dezechilibre, considera cã ea trebuie însotitã de mãsuri copensatorii. Fondul Monetar sustine însă, cã reducerea contributiilor la asigurãrile sociale plãtite de angajator cu 5% ar avea efecte negative asupra bugetului. Purtatorul de cuvant al institutiei, Gerry Rice, spune ca acest lucru va crea un gol la buget si va face dificilã atingerea tintelor fiscale în 2015.

Reprezentantii Fondului Monetar International, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale se afla la Bucuresti pentru o noua evaluare a acordului stand-by.

Publicat de Alina Dragomir, 2 iunie 2014, 09:57 / actualizat: 3 iunie 2014, 10:21

Membrii delegatiei FMI au avut ieri primele discuţii cu autorităţile de la Bucureşti, în cadrul celei de-a treia misiuni de evaluare a acordului preventiv încheiat cu România. Discuţiile vor dura aproximativ de 2 săptămâni, timp în care se vor căuta soluţii pentru reducerea contribuţiilor sociale pe care le plătesc angajatorii, cu 5 procente, de la 1 iulie. Reducerea CAS nu este singurul obiectiv major pe care autorităţile îl vor negocia în această perioadă cu partenerii externi.
România are în derulare un acord în valoare de patru miliarde de euro cu creditorii internationali, din care nu intentioneazã sã acceseze fonduri. Acesta are scopul de a proteja statul de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare. Actualul acord va expira la jumatatea anului viitor, iar autoritatile romane intentioneaza sa nu mai incheie altul. Potrivit specialistilor, autoritãtile române trebuie sã-i convingã pe creditorii internationali cã existã resurse pentru a se putea aplica mãsura reducerii contributiilor de asigurãri sociale cu cinci procente, de la jumãtatea anului. Reducerea temporara a TVA-ului, noul regim de impozitare, acciza la carburanti si plata taxei pe constructii speciale sunt subiecte care vor fi, de asemenea, analizate. Vizita FMI va dura pana pe 16 iunie.