Un focar de COVID-19 a fost depistat pe o navă sub pavilion maltez, aflată în docuri, în Şantierul Naval Constanţa pentru lucrări de reparaţii.
Au fost confirmaţi pozitiv cu virusul SARS-COV-2 cinci marinari filipinezi şi trei tehnicieni bulgari. Aceștia rmează să fie internaţi în unităţi medicale din oraş.
Ceilalţi membrii ai echipajului, toţi străini, vor rămâne în carantină la bordul navei. De menționat că se fac deligenţele necesare pentru ca 12 dintre ei, tehnicieni bulgari, să fie trimişi în ţara lor pentru efectuarea perioadei de carantină.
Are loc o anchetă epidemiologică pentru a determina dacă marinarii au intrat în contact cu alte persoane.
Boala a fost diagnosticată la vulpile din zonă. Odată descoperită, peste 4000 de vulpi au fost vaccinate. Focarele de rabie nu sunt considerate stinse pentru că nu au trecut şase luni de la depistarea ultimului caz de boală.
Direcţia judeţeană sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor atenţionează persoanele care vin în contact cu animalele, să ceară asistenţă de urgenţă serviciului antirabic, dacă au fost muşcate sau zgâriate de acestea, a precizat purtătorul de cuvânt al Direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, medicul Radu Tătaru.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au început o anchetă în satul Păltiniş, după ce boala a fost confirmată în cazul unei persoane, iar în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă sunt internate alte 11 persoane cu suspiciune de hepatită virală acută.
În altă ordine de idei, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România face un apel către parlamentarii şi europarlamentarii români să susţină solicitările pacienţilor cu hepatită, arătând că această boală nu este doar o problemă țării noastre, ci a întregii Uniuni Europene.
România are cea mai mare prevalenţă din spaţiul comunitar în ceea ce priveşte virusul hepatitei C, iar lipsa unor politici de sănătate pune pacienţii în situaţii fără ieşire.
De la începutul lunii iulie 2014, au fost înregistrate 16 cazuri de îmbolnăvire în Arbore şi Marginea, cîte 8 în fiecare localitate. Este vorba de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 10 ani, membri ai unor familii învecinate, între care există legaturi de rudenie şi care se vizitează.
Potrivit specialiştilor DSP, copiii sunt internaţi acum în secţia boli infecţioase a Spitalului Municipal Rădăuţi, urmând tratament de specialitate. De la sfîrşitul acestei săptămâni, ei, dar şi ceilalţi bolnavi de pe secţie vor fi transferaţi la Spitalul Judeţean. Şi asta pentru că de luni, 21 iulie, şi pînă duminică, 3 august, secţia de boli infecţioase de la Rădăuţi va fi închisă pentru că singurul medic de specialitate de acolo pleacă în concediu.
DSP a fost informată despre această situaţie, iar conducerea spitalului judeţean a dat asigurări că secţia de aici este pregătită să preia pacienţii de la Rădăuţi.
Până una, alta situaţia din focare pare să fie sub control. DSP a informat că au fost administrate până în prezent 80 doze vaccin antihepatitic de tip A la contacţii celor 16 cazuri şi au fost recoltate 3 probe de apă din fântânile familiilor de unde provin îmbolnăvirile. Deoarece rezultatele tuturor probelor sunt necorespunzătoare atât chimic, cât şi bacteriologic, DSP a cerut celor două Primarii să ia măsuri de avertizare a populaţiei privind pericolul consumului de apă din aceste surse şi să informeze asupra necesităţii efectuării dezinfecţiei acestora.
De altfel, DSP Suceava a distribuit substanţele dezinfectante necesare în cele două comunităţi. “Calitatea necorespunzătoare a apei reprezintă un factor suplimentar de risc în apariţia şi extinderea îmbolnăvirilor de tip digestiv, dar nu şi cauza actualului focar de hepatită”, au precizat specialiştii DSP. Potrivit acestora, medicii de familie vor continua supravegherea clinico-epidemilogică a contacţilor familiali ai cazurilor depistate.
Şi în luna martie a acestui an în judeţ au mai fost semnalate cazuri de hepatită A. A fost vorba atunci de 3 copii de etnie romă, cu vârste de 5, 9 şi 11 ani , care s-au îmbolnăvit după ce au venit în contact cu o altă familie de rromi, din localitatea Ioneasa, în care exista deja un focar de hepatită A. Atunci, cauza apariţiei focarelor de hepatită A a fost lipsa măsurilor elementare de igienă la membrii celor două familii de romi.
În orice caz, numărul de îmbolnăviri a crescut în acest an şi acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă asupra importanţei respectării cu stricteţe a regulilor de igienă, în condiţiile în care se ştie că hepatita A mai este denumită şi boala mâinilor murdare. Potrivit statisticilor, pe tot parcursul anului 2013 au fost semnalate în judeţ cinci cazuri de boală, câte 4 în 2012 şi 2011 şi numai două în 2010.
Virusul hepatitei A se poate transmite prin alimente, în special fructe şi legume crude, care nu au fost bine spălate înainte de consum, prin apă contaminată sau prin contactul direct cu persoanele bolnave, chiar dacă sunt asimptomatice. Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Alte măsuri de prevenire a bolii se bazează pe respectarea igienei – spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei, dar şi folosirea apei de băut numai din reţeaua controlată sau din fântâni igienice.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
