Modernizarea infrastructurii feroviare din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 aprilie 2018, 09:36 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:48

România se străduieşte de ani buni să-şi pună la punct infrastructura feroviară şi nu doar pentru transportul de marfă, cât mai ales pentru ca oamenii să călătorească mai bine cu trenul. 1,3 miliarde de euro sunt alocate de Comisia Europeană pentru refacerea Coridorului 4, Curtici – Constanţa. Aşa că, în câţiva ani, perspectiva de a ajunge cu trenul la Budapesta nu va mai suna la fel de rău.

Lucrările la calea ferată se vor concentra pe creşterea vitezei şi pe siguranţa deplasării. De altfel, este o certitudine faptul că la finalizarea lor nu vom mai vedea treceri la nivel cu calea ferată semnalizate rudimentar, precum Crucea Sfântului Andrei şi poate nici gări fără panouri cu afişaj electronic. Dar, până atunci, mai trebuie lucrat la viteza de deplasare a trenurilor şi, ca ele să meargă mai repede, se va constui o linie ferată nouă pe anumite porţiuni.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Din fondurile alocate de Comisia Europeană se finanţează lucrările de reabilitare a Coridorului 4, începute în perioada 2007 – 2013 pe secţia de circulaţie Simeria – Sighişoara şi lucrările noi începute în anul 2017 între Simeria şi km 614.”  

Până anul viitor, ar trebui să se circule mai bine pe sectorul Simeria – Sighişoara, însă pentru întregul tronson Constanţa – Curtici mai avem de aşteptat până în 2025, spune reprezentantul Căilor Ferate Române. Deocamdată, cu o altă investiţie europeană, s-a redus la două ore durata călătoriei cu trenul pe relaţia Bucureşti – Constanţa.

Un alt sector care îi preocupă pe cei aflaţi la conducerea Căilor Ferate este cel al interconectării căi ferate – porturi la Dunăre şi Marea Neagră. Aici, România are planuri mari, deocamdată, pe hârtie.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Legătura cu portul urmează să fie abordată în perioada următoare. Am semnat un contract de finanţare în vederea unei revizuiri a lucrărilor care vor avea loc în Portul Constanţa şi unui alt acces, mai facil, al operatorilor feroviari în zona respectivă.”

Banii europeni din Fondul de Coeziune vor fi folosiţi şi la reabilitarea gărilor şi haltelor aflate pe tronsonul Radna – Sighişoara, la îmbunătățirea sistemelor de semnalizare şi la construirea infrastructurii adiacente.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA “Avem în plan finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor şi podeţelor, a podurilor dunărene de pe braţul Borcea şi Cernavodă. De asemenea, avem în derulare studiul de fezabilitate pentru redeschiderea circulaţiei peste podul de la Grădiştea şi reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, precum şi un studiu de fezabilitate pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj – Episcopia Bihor.”

Pentru ca transportul pe calea ferată să devină alternativa la cel rutier ar trebui să avem nu doar siguranţă şi viteză atunci când ne deplasăm cu trenul, ci şi condiţii bune de călătorie.

Autor: Cristina Ghelasie

Comisia Europeană: Îmbunătățirea accesului la apa potabilă și o mai bună rețea de transport în România datorită fondurilor europene

Publicat de adinaiftime, 29 noiembrie 2017, 09:00

Aproape 176 de milioane de euro din Fondul de Coeziune sunt investiți în infrastructura de gestionare și distribuție a apei în multe zone urbane din județul Vrancea, în estul României, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Acest proiect sprijinit de Europa, care include construirea și reabilitarea unei rețele de distribuție și canalizare de sute de kilometri, va permite ca aproape 66.460 de persoane din regiune să aibă acces la apă potabilă sigură și de calitate. Proiectul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2021.

„Accesul la apa de calitate nu ar trebui să fie un lux, totuși mulți români erau în această situație înainte de intrarea în vigoare a politicii de coeziune. Iată un exemplu concret de solidaritate europeană”, a afirmat comisarul pentru politica regională Corina Crețu.

În plus, 76 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională sunt investiți în lucrări de renovare ale drumului național E79, care traversează țara și o conectează la sud cu Grecia și la nord cu Ungaria. Lucrarea, care are drept scop îmbunătățirea siguranței rutiere și confortul călătoriei, se referă la secțiunea dintre orașul Deva din Transilvania și Oradea, la granița cu Ungaria.

„Acest drum leagă România de vecinii săi, și vestul țării de centru, este la o oră de județul Sibiu, toate drumurile duc la Sibiu”, a adăugat comisarul Crețu.

129 milioane euro pentru facilitarea accesului la apă potabilă în România

Publicat de adinaiftime, 23 septembrie 2017, 20:20 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:50

129 milioane de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în șase proiecte menite a asigura facilitarea accesului la apă potabilă în România.

Cele șase proiecte au în vedere următoarele:

-15,7 milioane de euro sunt alocați îmbunătățirii sistemului de tratare a apelor uzate în județul Bacău, în estul României;

-8,6 milioane de euro vor permite îmbunătățirea accesului la apă curată pentru peste 155 de mii de locuitori din județul Bistrița-Năsăud;

-17,4 milioane de euro vor contribui la conectarea a aproximativ 380 de mii de persoane la o rețea modernă de distribuție a apei și canalizare în județul Brașov;

-60,7 milioane de euro vor fi investiți, în județul Hunedoara, în conectarea a 110 mii de locuitori din zona Văii Jiului la o rețea modernă de distribuție și tratare a apei;

-8,2 milioane de euro vor sprijini ameliorarea calității apei și mai buna protecție a mediului în județul Tulcea, în vecinătatea Deltei Dunării, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO;

-18,5 milioane de euro pentru extinderea și/sau renovarea infrastructurii de apă potabilă (puțuri, rezervoare, rețea de distribuție etc.) în județul Vâlcea.

Cale ferată reabilitată

Publicat de adinaiftime, 25 august 2017, 11:40

Peste 200 de milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, vor fi investite în faza a doua a proiectului privind modernizarea legăturii feroviare dintre localităţile Sighişoara (judeţul Mureş) şi Coşlariu (judeţul Alba), informează Comisia Europeană. Această secţiune face parte din ruta de cale ferată care leagă oraşul Braşov de frontieră cu Ungaria, parte a reţelei transeuropene de transport. După reabilitarea celor aproape 100 de km de cale ferată, trenurile vor putea circula cu viteze de 120-160 km/h, iar timpul de călătorie dintre cele două localităţi se va reduce la jumătate. Linia de cale ferată Sighişoara-Coşlariu traversează judeţele Mureş, Sibiu şi Alba, iar acest proiect finanţat de Uniunea Europeană, care se estimează că va fi terminat în 2018, va aduce beneficii unui milion de locuitori din zonă. Comisarul european Corina Creţu a subliniat că prin reducerea timpului de transport şi prin promovarea unui tip de mobilitate ecologică, acest proiect va contribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor.

Comisarul european Corina Crețu a aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 august 2017, 09:33

Magistrala 4 de metrou, se va extinde între Parcul Bazilescu și cartierul Străulești, ca urmare a implementării celei de a doua faze a proiectului a cărui valoare este de 34,2 milioane de euro. Finanţarea acestei etape a lucrărilor a fost posibilă după ce comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat această alocare, din Fondul de coeziune prevăzut pentru perioada 2014-2020, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

„Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin“, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu.

Lucrările pentru faza a doua a proiectului urmează să fie finalizate până în luna martie 2018.

Faza întâi a proiectului ”Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești” a fost aprobată în iunie 2016 iar suma alocată prin Fondul de coeziune a fost de 55.2 milioane de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.

Surse: Reprezentaţa Comisiei Europene, caleaeuropeana.ro

Continuă proiectele europene pentru plajele litoralului românesc

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2016, 10:30

Reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre este cofinanțată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, un proiect de  170 de milioane de euro, dintre care doar 15 procente sunt alocate de la statul român. Lucrările nu erau doar necesare, ci și urgente, având în vedere că zone întinse de plajă din orașul Constanța și stațiunea Mamaia erau în proces de eroziune accelerată.

Iată că după o vară în care plajele lărgite s-au bucurat de numeroși turisti,  dar și de lungi discuții  privind amplasarea sezlongurilor, acum discuția merge spre faza a doua a proiectului, care este mult mai amplă. Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer: ”Sunt 30 de km de plajă care trebuie refăcută, valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aproape  800 de milioane de euro și sunt împărțite în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ceea ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca în timpul mandatului meu să se încheie studiile de fezabilitate, să purcedem cu licitația și chiar cu contractarea astfel încât lucrările efective să poată începe de anul viitor.”

Reabilitarea zonei costiere are ca scop și protejarea biodiversității marine, dar și a clădirilor de locuințe și utilitățlor publice care, în lipsa unor intervenții urgente, ar putea fi distruse de eroziunea costieră. Proiectul este astfel conceput încât întregul areal să poată fi dezvoltat durabil.

Preşedintele Companiei Romair Consulting, Gheorghe Boeru: ”Vom realiza o nisipare mai mare de 10.000 de tone cu nisip adus de la aproximativ 18 km din  larg, vom realiza protecția costieră venind în sprijinul unei populații mai mari de 280.000 de locuitori. Începem exact de unde am lăsat proiectul în Eforie Nord, până la ultimul dig din Eforie Sud, după sanatoriu .. .Acolo avem o problemă tehnică, apoi continuăm la Costinești pe 3,6 km, ne ducem la celălalt obiectiv de la Olimp- 2,8 km, Venus, Neptun, Mangalia- cu zonele izvoarelor sulfuroase. O protecție specială la Aurora, apoi un proiect deosebit la 2 Mai și Vama Veche, acolo vom face atât protecția malului, cât și o înierbare a digurilor emerse și o consolidare a tuturor taluzurilor. La 2 Mai, 38 de locuințe avem cu mari probleme, cele care se construiesc, 157, și care au autorizația de construcție trebuie neapărat să-i ajutăm pentru că, într-un an, le pleacă casele de acolo.”

Până în prezent, s-au elaborat studiile necesare documentării pentru sectoarele cuprinse în proiect, urmând ca lucrările de extindere a plajelor să reînceapă în 2017 și să se încheie în anul 2020.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei gestioneaza investiții de peste 7,6 miliarde euro

Publicat de Monica Slavici, 9 noiembrie 2015, 09:23

Comisia Europeană a lansat cea de-a doua cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cu investiții de peste 7,6 miliarde euro.
De altfel, mare parte din această sumă este alocată unor proiecte din state membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune al UE, în vederea unei mai bune integrări a acestor țări în cadrul pieței interne. Mai mult, mecanismul pentru Interconectarea Europei, urmărește reducerea decalajelor în materie de investiții din Europa, pentru a relansa creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de altfel considerate obiective prioritare de către Comisia Juncker.

În conferința de presă în care a fost anunțată lansarea cererii de propuneri, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat că executivul comunitar încurajează promotorii de proiecte să apeleze la noua platformă de consiliere pentru a formula propuneri de bună calitate, pe care să le prezinte în cadrul portalului de proiecte ce va fi lansat în ianuarie.

În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii de la Bruxelles, comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a adăugat:

” Facilitățile Mecanismului pentru Interconectarea Europei sunt foarte strâns legate de obiectivele de bază ale acestei Comisii și pot spune că asta înseamnă încă un pas puternic spre o zonă de transport unică, care este un factor de bază al unei piețe unice . În al doilea rând, prin acest nou pas pe sprijinim, în mod direct nevoile de creștere și mai ales noi locuri de muncă, noi oportunități de angajare.
Apelul specific pe care l-am anunțat va acoperi pe de o parte piața digitală, uniunea energetică și, desigur, provocările climatice, iar pe de altă parte, cu suma cea mai mare transporturi, toate acestea însemnând propuneri în valoare de 7,6 miliarde de euro.
Potențialii solicitanți au până la mijlocul lunii februarie pentru a oferi și prezenta propunerile lor și apoi vom lua o decizie pe baza unor criterii predefinite undeva la mijlocul verii”.

În cadrul pachetului general în valoare de 1,1 miliarde de euro, disponibil pentru toate cele 28 de state membre, printre proiectele vizate se vor număra proiecte referitoare la sisteme de transport inteligente sau sisteme de management al traficului. Pachetul „coeziune” în valoare de 6,5 miliarde de euro, disponibil pentru 15 state membre, va completa aceste priorități cu proiecte esențiale în domeniul infrastructurii, cum ar fi proiectele referitoare la moduri de transport durabile din categoria transportului feroviar și pe căi navigabile interioare.
De adăugat că, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei , se vor pune la dispoziție fonduri în valoare de peste 24 miliarde de euro din bugetul 2014-2020 al UE pentru cofinanțarea de proiecte destinate rețelei transeuropene de transport în statele membre ale Uniunii. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sunt alocate pentru proiecte din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.

Fonduri UE pentru infrastructura rutieră din România

Publicat de Monica Slavici, 21 ianuarie 2015, 09:33

Comisia Europeană a decis să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă- Constanţa din Autostrada Soarelui. Au fost alocaţi bani din Fondul de Coeziune pentru 85% din costurile acestui tronson, aflat în exploatare din noiembrie 2012. Cu detalii, Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPlus.

Construcția tronsonului de autostradă Cernavodă- Constanța va fi achitată din fonduri europene. Prin această decizie, semnată de Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu, România beneficiază de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune. Suma acoperă 85% din costurile pentru construcţia a 51,3 kilometri de autostradă, dați în folosință deja în 2012.
Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autoritățile române pentru a accelera absorbția programelor din perioada 2007-2013, a declarat comisarul european Corina Crețu:
”Am arătat că noi, în Comisia Europeană, înţelegem importanţa politicii regionale pentru România, pentru regiunea noastră, fiind principala sursă pentru investiţiile publice din România. De aceea, am şi creat un grup de lucru pentru a ajuta statelele membre cu o rată de absorbţie scăzută şi vom face tot ce putem în termeni de asistenţă tehnică, vom vizita aceste state membre, suntem într-un dialog permanent cu aceste state membre pentru a utiliza la maximum cele unsprezece luni care au rămas până în decembrie 2015, când este ultima lună în care se pot accesa bani pentru perioada bugetară 2007-2013.
De asemenea, suntem foarte interesaţi să avem un start foarte bun, proiecte bune, viabile, care să creeze locuri de muncă pentru noua perioada de programare 2014-2020. Intenţionăm împreună cu predecesorul meu, domnul comisar Hann, dar care acum este responsabil cu politica de vecinătate, să facem o vizită comună în România şi Republica Moldova, tocmai pentru a arăta că sigur toate ţările candidate dorim să le considerăm aproape şi să aibă aceste sentiment de apartenenţă la marea familie politică europeană.”
Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, iar pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanțeze retroactiv construirea acestui tronson. Printre beneficiile finanţării, diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulație între Constanța și Cernavodă și scăderea timpului de călătorie pe relaţia București- Constanța, de la 2h30min la 1h51min.
Banii sunt alocaţi prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii. Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte și Autostrada Soarelui.

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:

Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.

Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.

Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.

Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.

Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.

Corina Creţu…

“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”

Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională

Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport