Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest va implementa un proiect cunoscut sub denumirea de Planul Juncker

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:02

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin Centrul Europe Direct Transilvania de Nord va implementa în prima jumătate a acestui an un proiect menit să promoveze Planul de Investiţii pentru Europa, cunoscut sub denumirea de Planul Juncker.

InvestEU in Northern Transylania are ca obiectiv diseminarea la o scară cât mai largă a informaţiilor legate de modalităţile speciale de finanţare şi a oportunităţilor oferite de Fondul pentru Investiţii Strategice.

Planul Juncker a fost conceput să ofere sprijin financiar pentru două categorii de proiecte: cele de investiţii strategice, vizând infrastructura şi aşa-zisele proiecte de business ale întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul Planului Juncker a fost creat Fondul European de Investiţii Strategice, cu două componente: una de grant al Uniunii Europene în valoare de 16 miliarde de euro şi una de împrumuturi, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, având ca sursă Banca Europeană de Investiţii. Vorbim deci în linii mari, de o sumă cifrată la 21 de miliarde de euro.

Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest:

“Orice beneficiar, fie că este vorba de întreprindere mică sau mijlocie, fie că este vorba de autoritate locală, la momentul în care ar depune un proiect în cadrul Planului Juncker, ar fi beneficiarul unei părţi de grant din valoarea proiectului, o parte de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii şi diferenţa ar urma să fie asigurată de alte bănci, care se implică în finanţarea respectivului proiect. Cu alte cuvinte, este vorba de o finanţare mixtă, între grant de la Comisie, împrumut de la BEI şi o altă bancă, doritoare să participe la cofinanţarea proiectului. La ora actuală nu există limite ale valorii proiectelor de investiţii. Câştigul – din punctul nostru de vedere – cel mai mare este că odată implicată Banca Europeană de Investiţii în finanţarea proiectului, cresc şansele ca respectivul proiect să fie finanţabil din partea oricărei bănci.“

Cu alte cuvinte, băncile comerciale – de regulă foarte prudente în politica lor de împrumuturi – sunt încurajate de implicarea BEI, chiar şi în cazul unor proiecte de investiţie considerate altfel prea riscante. Un alt aspect important este cel legat de dobânzile practicate, care pot scădea şi ele sensibil ca rezultat al plusului de credibilitate oferit de participarea Băncii Europene de Investiţii.

Pe lângă Fondul European de Investiţii Strategice, Comisia Europeană mai are două instrumente importante legate de planul Juncker. Primul este Portalul European pentru Proiectele de Investiţii.

Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest: “E vorba de publicitatea proiectelor de investiţii, care caută surse de finanţare. Pe acest portal oricare dintre întreprinderile noastre, din regiune, pot să-şi publice proiectul, dacă valoarea acestuia este mare de 10 milioane de euro. Acesta ar fi un prim instrument, un al doilea este cel legat de Platforma Europeană de Consiliere în Materie de Investiţii, portal de informare pentru instrumente financiare inovative, cele care aduc avantaje pentru finanţarea proiectelor de investiţii.”

În Regiunea Nord-Vest funcţionează în jur de 70.000 de IMM-uri, ele vor fi probabil principalele beneficiare ale informaţiilor diseminate prin proiectul investEU in Northern Transylvania.

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta soluții de combatere a sărăciei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 martie 2016, 10:30

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta, împreună cu statele membre, soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți dimensiunile sale sociale de combaterea sărăciei, reducerea șomajului, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.

Aceasta a fost ideeia rprincipală a Convenţiei privind creşterea incluziunii sociale care s-a desfăşurat la începutul săptămânii la Bruxelels.

Organizată sub forma unui dialog deschis Convenția a reunit factorii de decizie politică și societatea civilă pentru a discuta despre ceea ce poate face UE pentru a se asigura că toți cetățenii beneficiază de avantajele de creștere cu adevărat incluzivă.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marianne Thyssen:

Convenţia reprezintă un angajament ferm din prtea Comisiei Europene de a reconecta politicile la nivel european cu experienţa pe care o au organizaţiile societăţii civile. Semnalele Convenţiei se îndreaptă, în acelaşi timp, către o nouă abordare de către Comisia Europeană a dialogului cu societatea civilă punând cresterea inculziunii sociale în prim plan, importanta intaririi dimensiunii sociale a UE in toate aspectele sale, prin combaterea sărăciei, prin construirea unei societăţi bazate pe coeziune, prin modernizarea protecţiei sociale şi promovarea investiţiilor în domeniul social, sau prin îmbunătăţirea oprtunităţilor de a gasi un loc de muncă.

O perspectivă importantă a fost cea a dialogului, un dialog puternic şi eficient între toate părţile implicate.

Ambiţia acestei Convenţii este de a promova un angajament mai puternic şi un dialog mai profund cu toate parţile interesate, active in problematica socială şi ocuparea forţei de muncă. Ne dorim sa facem acest dialog mai eficient pentru a atinge ţintele fixate pentru 2020 in ceea ce priveşte nivelul sărăciei si ocupării forţei de muncă.
Ne dorim un impact puternic

Dacă eram obişnuiţi să vorbim despreun rating de ţară, iată că acum vorbim despre un rating de Uniune Europeană. Unul dintre principalele obiective ale Comisiei este de a crea o Europă de standard triplu A din perspectivă socială. Este o ambiţie şi un angajament că dezvoltarea economică merge mână în mână cu îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.
Acesta este nucleul modelului social european şi componenta vitală a economiei noastre de piaţă.

Pe parcursul Convenţiei s-au desfăşurat cinci ateliere care au abordat dimensiunea socială din perspective diferite:
– incluziunea activă și politicile privind piața forței de muncă incluzive
– Investiții sociale și Fondul European de Investiții Strategice
– convergență socială ascensională și combaterea sărăciei
– Dimensiunea socială a semestrului european
– Integrarea refugiaților

Orașele și regiunile beneficiază de 315 miliarde EUR din partea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 16:15

Toate orașele și regiunile UE beneficiază de pe urma Planului de investiții al uniunii în valoare de 315 miliarde EUR și contribuie totodată la acest plan. – aceasta a fost tema sesiunii plenare din aprilie a Comitetului European al Regiunilor (CoR).

Membrii Comitetului European al regiunilor au adoptat avizul la Fondul european de investiții strategice cu peste 140 de modificări prezentate la proiectul inițial.

În cadrul eforturilor sale de a crea o economie mai durabilă, Comisia Europeană are în vedere măsuri de îmbunătățire a consumului energetic în clădiri. Comitetul European al regiunilor a adoptat avizul elaborat de Borboly Csaba, președintele Consiliului județean Harghita. Pe lângă preocuparea legată de faptul că nu se menționa utilizarea energiei regenerabile, care poate contribui în mod semnificativ la durabilitatea unei clădiri, în aviz sugera și ca UE trebuie să ajute regiunile mai puțin dezvoltate să facă față provocărilor legate de clădirile durabile și să faciliteze extinderea infrastructurii verzi.

Am subliniat, de asemenea,necesitatea redescoperirii materialelor și tehnologiilor tradiționale, care reprezintă o mare oportunitate în regțndirea clădirilor durabile.

Întrucât la 31 martie a expirat sistemul UE al cotelor de lapte, Comitetul a discutat despre impactul producţiei de lactate asupra regiunilor UE la inițiativa lui René Souchon, președintele Regiunii Auvergne. În recomandările sale, el solicita ca UE să ia măsuri urgente pentru a salvgarda venitul tuturor producătorilor de lactate, solicitând o creștere imediată a nivelului plasei de siguranță pentru aceștia, în așteptarea introducerii unui alt mecanism.

Pe ordinea de zi s-au mai aflat, printre altele şi următoarele avize: strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015, raportor: Franz Schausberger,reprezentant al Landului Salzburg; si punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile din 2011, raportor general: Spyros Spyridon,membru al Consiliului local din Poros.