Aparatură medicală din fonduri europene pentru SJU Slatina!

Publicat de Andra Radu, 19 noiembrie 2021, 17:36 / actualizat: 19 noiembrie 2021, 19:38

Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a primit în această săptămână cu un nou computer tomograf, achiziţionat în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene ce vizează dotarea unităţii sanitare cu echipamente şi aparatură medicală în valoare de peste 4,3 milioane lei, a informat Consiliul Judeţean Olt.

Noul tomograf a fost achiziţionat din fonduri europene prin proiectul ce vizează dotarea UPU de la Spitalul Judeţean de Urgenţă cu aparatură medicală performantă.

Până acum, SJU Slatina a primit două aparate radiologice, trei ecografe cu trei sonde şi Doppler, zece monitoare de funcţii vitale, un aparat de hematologie, patru aparate de triaj, trei defibrilatoare, un videolaringoscop, două electrocardiografe, tărgi radiotransparente pentru transport şi examinare, cărucioare transport pacienţi, un negatoscop.

SJU Slatina va mai primi şi noi ventilatoare, patru de cameră şi trei portabile, ce urmează să fie achiziţionate până la finalul acestui an.

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca a fost dotat cu echipamente ultramoderne!

Publicat de Andra Radu, 26 august 2021, 09:01

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca a fost dotat de către Consiliul Judeţean (CJ), din fonduri europene, cu aproape 100 de echipamente medicale ultramoderne, în valoare de 7,6 milioane de lei.

„Consiliul Judeţean Cluj a dotat Spitalul Judeţean de Urgenţă cu circa 100 de echipamente medicale ultramoderne. Consiliul Judeţean Cluj a achiziţionat, recepţionat şi dat în administrarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca nu mai puţin de 97 noi echipamente medicale ultraperformante.

Acestea au fost cumpărate în cadrul proiectului cu finanţare europeană ce vizează dotarea Ambulatoriului unităţii medicale subordonate Ministerului Sănătăţii şi care îşi desfăşoară activitatea în spaţii aflate în proprietatea forului administrativ judeţean”, se arată într-un comunicat trimis de CJ Cluj.

„Importanţa noilor dotări este cu atât mai mare cu cât tehnologia de ultimă generaţie de care acestea beneficiază va sprijini personalul medical în investigarea şi tratarea în cele mai bune condiţii a pacienţilor”, declară preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

În dotarea instituţiei spitaliceşti au mai intrat nouă ecografe cu diferite funcţii şi pentru diverse investigaţii, un sistem de videoendoscopie, un videocolonoscop, două videogastroscoape, dintre care unul pediatric, un videoduodenoscop, un electrocauter cu plasma Argon, două pompe de apă pentru sistemul de endoscopie şi un aspirator chirurgical.

Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj, modernizată și extinsă!

Publicat de Andra Radu, 11 decembrie 2020, 12:42

Judeţul Cluj va avea cea mai mare şi mai modernă clinică de psihiatrie pediatrică din ţară, după ce unitatea va fi extinsă şi modernizată din fonduri europene.

„Singura Clinică de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania, modernizată şi extinsă de Consiliul Judeţean Cluj cu fonduri europene. La finalul lucrărilor, aceasta va fi cea mai mare şi mai modernă clinică de specialitate din ţară.

Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractul ce vizează proiectarea, asistenţa tehnică şi execuţia lucrărilor de extindere şi modernizare a Ambulatoriului Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca.

Durata de execuţie va fi de maxim 28 de luni, din care primele patru luni vor fi destinate proiectării, iar restul de 24 de luni realizării efective a lucrărilor”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliul Judeţean (CJ) Cluj.

În cadrul viitoarei clădiri vor fi asigurate circuite complet separate, conform standardelor internaţionale, pe componentele de psihiatrie şi adictologie.

„În contextul în care activitatea medicală din cadrul clinicii necesită, înainte de orice, intimitate, spaţiul pe care medicii îl vor avea la dispoziţie pentru terapie va fi de trei ori mai mare comparativ cu cel actual. Imobilul va dispune inclusiv de o curte interioară amenajată la etajul unu, dar şi de spaţii adecvate în care se vor desfăşura activităţi de kinetoterapie, sportive sau artistice ce vor contribui la reechilibrarea emoţională a pacienţilor”, se mai arată în comunicat.

Finanţat din fonduri europene, proiectul prevede, în principal, extinderea suprafeţei clădirii existente cu peste 600 de metri pătraţi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, respectiv prin adăugarea a încă două etaje. Noua construcţie va avea un regim de înălţime de S+P+3E, suprafaţa construită desfăşurată ajungând la 3.643 metri pătraţi.

„La finalizarea investiţiei prin care extindem şi modernizăm singura Clinică de Psihiatrie Pediatrică din Transilvania aceasta va fi, fără îndoială, cea mai mare şi mai modernă din ţară. Va fi unică la nivel naţional din punct de vedere funcţional şi al facilităţilor de care va dispune”, a spus preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, citat în comunicatul de presă.

Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14

Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.

„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.

Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.

De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.

Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.

De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.

Background:
Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.

Guvernul Maia Sandu – şansa de a accesa 100 de milioane de euro pentru parcursul european al Republicii Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 iunie 2019, 13:03

Siegfried Mureșan, după misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău: „Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro” 

„Dacă este lăsat să-și desfășoare activitatea, Guvernul Maia Sandu va putea să deblocheze asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene și să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice guvern din ultimii 28 de ani”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European, după misiunea oficială a Parlamentului de luni la Chișinău.

Misiunea oficială a Parlamentului European la Chișinău a avut luni întrevederi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon,  cu liderul Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, și cu președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Pavel Filip.

„Scopul misiunii noastre de ieri de la Chișinău a fost să vedem cum putem ajuta cel mai bine din Parlamentul European parcursul european al Republicii Moldova. De aceea, m-am bucurat să văd la Chișinău un guvern nou, proeuropean, în care putem avea încredere, un guvern care vrea cu adevărat să adopte reforme și să aducă Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Este o diferență ca de la cer la pământ față de ceea am văzut la Chișinău în dialogurile cu guvernul precedent.

Dacă acest guvern este lăsat să facă ceea ce își propune și ceea ce ne-a prezentat ieri la Chișinău, va reuși să deblocheze într-un singur an toată asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro alocată de Uniunea Europeană. Această asistență macrofinanciară a fost blocată din cauză că precedentul guvern nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în fața partenerilor europeni privind combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupției, întărirea sistemului bancar și reformarea justiției.

Noul guvern are capacitatea să reformeze Republica Moldova mai mult decât orice alt guvern din ultimii 28 de ani, trebuie doar lăsat să își facă treaba”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după vizita de la Chișinău.

„Am transmis noului guvern de la Chișinău că îi voi acorda tot sprijinul meu în implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Voi reveni foarte curând la Chișinău și voi veni ori de câte ori va fi nevoie pentru a ajuta noul guvern în parcursul său european. La fel, mă voi lupta ca și până acum în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova și celelalte țări din vecinătatea estică să beneficieze de cât mai multe fonduri europene care să ajute la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste țări”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Din misiunea Parlamentului European de luni de la Chișinău au făcut parte vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și eurodeputata Clare Moody, din partea Grupului Socialiștilor Europeni.

Proiecte transfrontaliere România-Serbia în valoare de peste 560.000 de euro

Publicat de Dan Boanţă, 11 martie 2019, 06:18

O nouă reușită pentru Universitatea Politehnica Timișoara, după ce săptămâna trecută era semnat un contract cu ADR Vest în valoare de aproape 6 milioane de euro, pentru modernizarea şi extinderea facultăţii de Chimie.

Universitatea Politehnică Timişoare atrage bani europeni prin câștigarea a patru proiecte transfrontaliere România-Serbia. Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproape 565.000 de euro.

Trei dintre proiecte se vor ocupa de aspecte care țintesc mediul înconjurător, cum ar fi posibilitatea de eliminare a arsenului din apele de adâncime din zona transfrontalieră România-Serbia, protejarea patrimoniului natural remarcabil al Banatului, reducerea poluării agro-industriale sau asigurarea biodiversității. Un al patrulea proiect va avea ca obiectiv prioritar ocuparea forței de muncă în sectorul dedicat tinerilor.

Două dintre problemele majore atunci când vine vorba despre angajarea absolvenților instituțiilor de învățământ superior sau mediu sunt lipsa cunoștințelor practice și a competențelor soft.

„Un nou eveniment prin care noi demonstrăm capacitatea Universității Politehnica Timișoara de a reuși să asigure dotarea cu echipamente necesare prin participarea la proiecte cu finanțare europeană. În cadrul programului inter-frontalier între România și Serbia noi am reușit să câștigăm patru proiecte. În general aceste proiecte sunt dedicate aspectelor legate de mediu între România și Serbia. Trei dintre ele se ocupă direct de acest lucru. Unul dintre ele se ocupă de reducerea poluării cu arsen în Dunăre, alte două proiecte se ocupă de zonele de protejare și de rezervație naturală care există atât în România, cât și în Serbia, precum și de protejarea biodiversității existente în această zonă. Un al patrulea proiect se referă la aspecte ce țin de inserția pe piața muncii a tinerilor, de asigurare a competențelor adecvate noilor provocări din zona economică în cele două regiuni din cele două țări”, a declarat prof. univ. dr. ing Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara pentru debanat.ro.

Vestea și mai bună este că în urma proiectelor studenții UPT vor avea de câștigat.

„Este important să menționăm că aproape 60% din valoarea proiectelor este destinată dotării cu echipamente a laboratoarelor noastre și a laboratoarelor colaboratorilor noștri, astfel încât să servească în pasul următor studenților și doctoranzilor noștri, pentru a asigura astfel o pregătire superioară celor care vor deveni absolvenți ai Universității Politehnica Timișoara”, a mai adăugat rectorul UPT, Viorel-Aurel Șerban, citat de debanat.ro.

Proiectele urmează să fie derulate la începutul lunii martie, iar perioada de derulare este între 10 și 24 de luni. În anii precedenți, Universitatea Politehnica Timișoara a mai avut astfel de proiecte câștigate, valoarea totală ridicându-se la aproape 670.000 de euro.

Centru modern pentru copiii cu deficiențe mintale din Lugoj

Publicat de Dan Boanţă, 19 februarie 2019, 18:02

Un nou centru modern pentru copiii cu deficiențe mintale a fost deschis la Lugoj. Aceştia, beneficiază din acest an de terapii menite să le îmbunătățească viața socială. Totul după o investiție a Consiliului Județean Timiș.

Este vorba despre copiii Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj. Aici a fost finalizată construirea unui nou corp de clădire destinat terapiilor specifice. Suma alocată de către CJT pentru acest obiectiv s-a ridicat la 800.000 lei.

A fost achiziționat şi un microbuz școlar necesar asigurării transportului copiilor care locuiesc în satele din apropierea Lugojului sau în zonele periferice, fără acces la mijloace de transport în comun.

„Sunt de părere că dacă nu investim în educație, condamnăm copiii la o viață mediocră. Astfel, am considerat necesar să aducem condițiile de studiu în normalitate, să eliminăm o barieră în dezvoltarea lor. Ceea ce am realizat la Lugoj anul trecut multiplicăm și la celelalte școli aflate în administrarea Consiliului Județean, în funcție de necesități. Chiar de curând, am lansat un proiect, pe fonduri europene, de reabilitare a școlii Iris din Timișoara”, spune președintele CJ Timiș, Călin Dobra citat de banatulazi.ro.

Pe lista principalelor obiective de investiții s-au mai aflat achiziționarea a două centrale termice și ignifugarea podului clădirii destinat internatului, pentru asigurarea securității la incendiu. De asemenea, au fost înlocuite conductele subterane de alimentare cu agent termic la corpul de clădire al internatului.

Fonduri europene pentru extinderea a două facultăți din Timișoara

Publicat de Dan Boanţă, 19 februarie 2019, 17:21

Viitorii artiști din Timișoara își vor dezvolta talentul în noile sedii ale Facultăţii de Artă și Design, dar și la Facultatea de Muzică și Teatru, ambele din cadrul Universității de Vest, care se extind cu ajutorul fondurilor europene.

Cele două instituţii de învăţământ vor beneficia de noi spații în urma extinderii, prin construirea unor noi corpuri de clădire în zona Oituz. Peste 1.000 de studenți vor beneficia de infrastructura de educație extinsă dar și de dotările moderne.

“Este practic și un proiect de regenerare urbană. Acea zonă, Oituz, este într-o reașezare din punct de vedere al dezvoltării urbane. În cadrul Programului Operațional Regional, Axa 10 este o axă dedicată universităților. În general, educația a fost suprascrisă cu proiecte, a fost suprascrisă cu peste 500% față de valoarea alocată. Ne dorim să găsim resurse pentru a finanța toate proiectele. Îmi doresc ca în curând să ne și bucurăm de aceste edificii”, a declarat pentru banatulazi.ro, directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Investiția cuprinde extinderea infrastructurii educaționale pentru Facultatea de Arte și Design (construcție D+P, 1.105,10 mp suprafață utilă) și pentru Facultatea de Muzică și Teatru (construcție D+P+Mez+1E, 4.544 mp suprafață utilă) – realizarea de spații expoziționale și de creație, ateliere și laboratoare, săli de curs, dar şi o sală multimedia. Este prevăzută, de asemenea, dotarea cu echipamente didactice specifice.

Valoarea totală a proiectului este de 19.006.358,79 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile – 18.377.317,88 lei. Perioada de implementare este de 46 de luni.

Fonduri europene în valoare de 610 milioane de euro la Oradea

Publicat de Dan Boanţă, 14 februarie 2019, 09:34 / actualizat: 14 februarie 2019, 11:18

610 milioane de euro este valoarea proiectelor cu finanțare europeană pe care cei 18 funcţionari din Primăria Oradea au reușit să-i atragă în ultimii 10 ani. Sumele pe care au reușit să le acceseze au schimbat total fața municipiului și au permis realizarea unor investiții în economia și infrastructura locală.

„Să ne imaginăm cum ar fi arătat parcul industrial, dacă nu ar fi fost amenajat la nivelul la care se află astăzi cu fonduri europene? Sau cum ar fi arătat sistemul de termoficare a oraşului dacă nu am fi reuşit să înlocuim centrala?”, spune Mircea Mălan, viceprimar al municipiului Oradea, citat de oradeaonline.ro

În 2018, Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională a finalizat trei proiecte, printre care cel mai important a fost reabilitarea sistemului de termoficare urbană.

Pentru acest an, Primăria  și-a propus realizarea unui proiect de cumpărarea a 10 tramvaie noi cu aproximativ 19 milioane de euro, dar şi 10 autobuze hibrid în valoare de 5 milioane de euro. Alte proiecte importante sunt realizarea zonei pietonale de pe strada Aurel Lazăr, modernizarea Pieţei Ferdinand, construirea unui ambulatoriu UPU-SMURD, dar şi eficientizarea energetică a celor două spitale din oraş.

Tot în 2019 vor fi reabilitate termic 47 de blocuri cu aproape 1.000 de apartamente şi 3.000 de locatari.

„Pe lângă partea financiară care în mod clar e loc de mai bine mai ales că nu e o activitate uşoară şi mai ales că e plătită în privat la un alt nivel eu cred că echipa aceasta e ţinută de mai mult decât de nişte salarii”, a declarat Marius Moş, directorul Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, citat de ebihoreanul.ro.

În schimb, din motive tehnice, construirea celor două pasaje subterane din Centrul Civic ar putea fi amânată spun specialiștii Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internațională.

LE MONDE: Într-o conferință de presă rară, Orban a fost presat să dea răspunsuri cu privire la corupție

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 07:21 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:11

Obișnuit cu interviurile indulgente, premierul ungar a fost asaltat de întrebări legate de îmbogățirea dubioasă a apropiaţilor săi şi de fondurile europene.

Oare, Viktor Orban a vrut să dea garanţii Bruxelles-ului, care îl acuză de nerespectarea libertății presei? Intenționează el să reia contactul cu jurnaliștii, într-un context de revoltă populară și după ani de izolare? Sau, mai trivial, premierul ungar dorea să îi arate prietenului său – totuși un concurent – ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, care vizitase Polonia cu o zi înainte, că nu vrea să-l lase să întruchipeze recompunerea dreptei, în vederea alegerilor europene?

Oricare i-ar fi motivele, dl Orban a ţinut o conferință de presă joi, 10 ianuarie, la Budapesta, oferindu-le jurnaliștilor ocazia extrem de rară de a-1 chestiona. Timp de două ore, campionul „iliberalismului”, aflat la putere din 2010, a răspuns la întrebările redactorilor ungari şi străini, reamintind că el intenționează să facă din lupta împotriva tuturor formelor de imigrație singurul subiect de campanie al partidului său, Fidesz, în contextul alegerilor europene.

Astfel, dl Orban a salutat crearea unei axe „Roma-Varșovia” pe această temă, după întâlnirea remarcabilă dintre Matteo Salvini – „eroul meu” – și liderul partidului polonez, Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski. În ceea ce îl privește pe președintele francez, Emmanuel Macron, Orban a afirmat că „dacă ceea ce ar vrea acesta s-ar întâmpla cu adevărat în Europa, atunci ar fi rău pentru Ungaria” .

Orban își pregătise foarte bine răspunsurile, exagerând chiar schimburile cu mass-media marginalizată de obicei. Dar, cu siguranţă, el nu se aștepta la atâtea întrebări cu privire la suspiciunile grave legate de corupție al căror obiect îl face anturajul său cel mai apropiat, subiect în legătură cu care puterea refuză de cele mai multe ori să răspundă.

Obișnuit cu interviuri indulgente de partea mass-mediei apropiate puterii, Viktor Orban a fost de data aceasta asaltat de cereri de clarificare, de exemplu cu privire la modul în care prietenul său vechi, Lorinc Meszaros, a putut deveni cel mai bogat om din Ungaria. Şi ginerele său a fost menționat de mai multe ori. Acesta se află în centrul unei anchete europene privind fraude din subvențiile UE, anchetă respinsă de instanțele ungare.

Răbdător, dl Orban s-a mărginit să răspundă că „nu a intervenit niciodată în procedurile europene. Eu sunt pentru o separare foarte strictă între cercurile politice și economice, iar guvernul nu se lasă antrenat în afaceri. El luptă împotriva corupției”.

Potrivit lui Jozsef Péter Martin, director executiv al ONG-ului Transparency International din Ungaria, pentru moment, Viktor Orban nu s-ar teme că acuzațiile de corupție l-ar putea pune în pericol politic. „Populația nu refuză atât de multă corupție pe cât ar fi de dorit”, spune acest fost redactor şef al unui ziar care a fost neutralizat şi cumpărat de un apropiat al regimului.

„În Ungaria, oamenii spun că, oricum, corupția a existat întotdeauna. De altfel, sondajele arată că 70% dintre unguri primesc informații în primul rând prin radio și televiziune, medii care nu sunt libere, cu două excepții notabile: RTL și ATV. În fine, situația economică este stabilă, chiar dacă rezultatele bune înregistrate sunt pe termen scurt”.

Articol de Blaise Gauquelin

Tibor Navracsics – Bugetul pe următorii şapte ani al UE ar putea fi subiect de campanie electorală, în 2019

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 iunie 2018, 12:15

Potrivit comisarului european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics, în prezent este nesigur că bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 va fi adoptat până la începutului anului 2019. În cadrul unei emisiuni difuzate de postul ungar de radio Inforadio, Tibor Navracsics a declarat că dezbaterea proiectului bugetului abia acum începe, dar multe ţări membre ale UE au ameninţat deja că se vor folosi de dreptul de veto pentru a bloca acest proiect. Unele state membre vechi ale UE resping propunerea Comisiei Europene privind creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul UE în vederea acoperirii golului financiar lăsat de Brexit în viitorul cadru bugetar multianual, precum şi a cheltuielilor uriaşe pentru migraţie. Mai multe ţări central-europene sunt nemulţumite din cauza diminuării fondurilor acordate pentru programe de coeziune şi multe ţări resping modificarea politicii agricole comune, a mai afirmat comisarul european, care a adăugat: Dacă bugetul UE pentru perioada 2021-2027 nu va fi adoptat până în anul 2019, viitorul cadru financiar multianual ar putea fi subiect de campanie electorală – pe lângă migraţie – pentru alegerile pentru Parlamentul European, şi ar putea fi periclitată şi accesarea fondurilor europene în 2021.

Modernizarea infrastructurii feroviare din România

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 aprilie 2018, 09:36 / actualizat: 11 aprilie 2018, 9:48

România se străduieşte de ani buni să-şi pună la punct infrastructura feroviară şi nu doar pentru transportul de marfă, cât mai ales pentru ca oamenii să călătorească mai bine cu trenul. 1,3 miliarde de euro sunt alocate de Comisia Europeană pentru refacerea Coridorului 4, Curtici – Constanţa. Aşa că, în câţiva ani, perspectiva de a ajunge cu trenul la Budapesta nu va mai suna la fel de rău.

Lucrările la calea ferată se vor concentra pe creşterea vitezei şi pe siguranţa deplasării. De altfel, este o certitudine faptul că la finalizarea lor nu vom mai vedea treceri la nivel cu calea ferată semnalizate rudimentar, precum Crucea Sfântului Andrei şi poate nici gări fără panouri cu afişaj electronic. Dar, până atunci, mai trebuie lucrat la viteza de deplasare a trenurilor şi, ca ele să meargă mai repede, se va constui o linie ferată nouă pe anumite porţiuni.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Din fondurile alocate de Comisia Europeană se finanţează lucrările de reabilitare a Coridorului 4, începute în perioada 2007 – 2013 pe secţia de circulaţie Simeria – Sighişoara şi lucrările noi începute în anul 2017 între Simeria şi km 614.”  

Până anul viitor, ar trebui să se circule mai bine pe sectorul Simeria – Sighişoara, însă pentru întregul tronson Constanţa – Curtici mai avem de aşteptat până în 2025, spune reprezentantul Căilor Ferate Române. Deocamdată, cu o altă investiţie europeană, s-a redus la două ore durata călătoriei cu trenul pe relaţia Bucureşti – Constanţa.

Un alt sector care îi preocupă pe cei aflaţi la conducerea Căilor Ferate este cel al interconectării căi ferate – porturi la Dunăre şi Marea Neagră. Aici, România are planuri mari, deocamdată, pe hârtie.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA: “Legătura cu portul urmează să fie abordată în perioada următoare. Am semnat un contract de finanţare în vederea unei revizuiri a lucrărilor care vor avea loc în Portul Constanţa şi unui alt acces, mai facil, al operatorilor feroviari în zona respectivă.”

Banii europeni din Fondul de Coeziune vor fi folosiţi şi la reabilitarea gărilor şi haltelor aflate pe tronsonul Radna – Sighişoara, la îmbunătățirea sistemelor de semnalizare şi la construirea infrastructurii adiacente.

Iulian Bleotu, director Direcţia Investiţii CFR SA “Avem în plan finalizarea lucrărilor de reabilitare a podurilor şi podeţelor, a podurilor dunărene de pe braţul Borcea şi Cernavodă. De asemenea, avem în derulare studiul de fezabilitate pentru redeschiderea circulaţiei peste podul de la Grădiştea şi reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, precum şi un studiu de fezabilitate pentru electrificarea liniei de cale ferată Cluj – Episcopia Bihor.”

Pentru ca transportul pe calea ferată să devină alternativa la cel rutier ar trebui să avem nu doar siguranţă şi viteză atunci când ne deplasăm cu trenul, ci şi condiţii bune de călătorie.

Autor: Cristina Ghelasie

Agenda Parlamentului European, 12 – 18 martie  

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 martie 2018, 09:29

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 12 – 18 martie

Bugetul pe termen lung al UE. Este necesar ca următorul Cadru Financiar Multianual să se potrivească cu ambițiile Uniunii Europene, să crească programele de cercetare și să încurajeze tinerii și micile întreprinderi, afirmă deputaţii din Parlamentul European în schița poziției de negociere în ceea ce privește bugetul Uniunii Europene post-2020, care va fi tema unei dezbateri marți, iar ulterior, miercuri, acest proiect va fi supus votului (ulterior având loc o conferință de presă la ora 15:00 ora României). Uniunea Europeană ar trebui să continue să susțină politicile agricole și regionale, dar de asemenea și să finanțeze noi priorități, cum ar fi securitatea, apărarea sau migrația, dar și să compenseze pentru posibilele lipsuri ce ar apărea ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană a Regatului Unit al Marii Britanii.

Brexit. O rezoluție care exprimă poziția Parlamentului European în legătură cu un posibil cadru de lucru în ceea ce privește viitoarele relații Uniunea Europeană – Marea Britanie va fi dezbătută marți, fiind ulterior supusă la vot miercuri. Schița rezoluției sugerează faptul că un acord de asociere ar putea să ofere un cadru propice viitoarelor relații dintre cei doi actori, subliniind faptul că state terțe care dețin o legislație identică nu se pot bucura de beneficii similare sau de acces la piața unică similare celor care se regăsesc la nivelul statelor membre.

Tarifele americane la oțel și aluminiu.  Taxele americane suplimentare aplicate asupra importului de oțel și aluminiu, dar și responsabilitatea Uniunii Europene de a proteja locurile de muncă și industriile, vor fi dezbătute cu Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström, miercuri.

Ján Kuciak. Siguranţa jurnaliştilor. Ulterior investigației în ceea ce privește  uciderea jurnalistului Ján Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kušnírová, subiectul libertății presei și siguranța jurnaliștilor în Uniunea Europeană, va fi dezbătut miercuri. Deputaţii în Parlamentul European vor discuta de asemenea și descoperirile făcute de către Kuciak în legătură cu presupusa utilizare improprie a fondurilor europene în Slovacia, dar şi posibilele legături dintre grupurile de crimă organizată şi politicienii slovaci.

Dezbaterea despre viitorul Europei cu premierul portughez António Costa. Primul ministru al Portugaliei, António Costa, va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni în dimineața zilei de miercuri. Aceasta este a treia dintr-o serie de dezbateri între liderii guvernelor UE și deputații europeni care reflectă viitorul UE. Un punct de presă al președintelui PE Antonio Tajani și al primului-ministru Costa este programat pentru ora 12.30.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Parcul istoric din Buziaș poate fi refăcut cu fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 21 decembrie 2017, 10:30

Parcul istoric din Buziaș ar putea fi reabilitat cu fonduri europene în valoare de peste 4 milioane de euro. Primăria Buziaș a depus un proiect care se află acum în etapa de evaluare.

“Parcul central al oraşului Buziaş ar putea beneficia de finanţare europeană pe axa 7 destinată staţiunilor turistice, prin care s-ar face reabilitări ce presupun construcţii şi reparaţii de alei pietonale, piste de biciclete şi de alergare, alei pietonale, piste de biciclete”, a declarat primarul din Buziaş, Sorin Munteanu.

În cadrul proiectului vor fi reabilitate și străzile conexe. Parcul este prevăzut să se întindă pe 28 de hectare, la care se adaugă altele patru hectare ale unui parc apropiat. Dacă va fi declarat eligibil, lucrările se vor finaliza în 18 luni.

Zeci de mii de turişti ajung în Buziaş, în fiecare an, atât la staţiunea balneoclimaterică pentru tratamente, cât şi la evenimentele de divertisment.

Judeţele din Moldova participă la un proiect pilot al Uniunii Europene pentru zonele mai puţin dezvoltate

Publicat de adinaiftime, 27 noiembrie 2017, 09:00

Regiunea de nord-est a României participă în acest an la un proiect-pilot al Uniunii Europene care îşi propune să ajute zonele mai puţin dezvoltate ale continentului.

29 de milioane de euro sunt alocaţi în acest scop.

România şi Polonia sunt primele ţări care iau parte la acest proiect inedit, iar din ţara noastră au fost selectate judeţele din Moldova.

Această zonă are un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene, însă infrastructura rutieră constituie o problemă pentru investitori, după cum ne-a declarat directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei:

Vasile Asandei: Pentru a veni investitorii străini în partea de nord-est trebuie să ştie ceva despre noi şi, din perspectiva asta, noi, Agenţia de Dezvoltare Regională am făcut nişte dmersuri în ultima vreme, respectiv am participat la diverse târguri şi expoziţii ca regiune pentru a ne face promovate, cunoscute oportunităţile de investiţii. Apoi am făcut un Ghid al Investitorului ca să aducem la cunoştinţa oamenilor interesaţi oportunităţile noastre. Desigur, este şi o problemă de infrastructură, în principal este o piedică, lipsa unei infrastructuri moderne, a autostrăzii est-vest, este o problemă pentru regiunea noastră.

Deva riscă să rămână fără bani pentru cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri UE

Publicat de adinaiftime, 22 noiembrie 2017, 09:30

Municipiul Deva riscă să rămână fără fonduri pentru cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri europene.

Viceprimarul Răzvan Mareș spune că buget local al Devei va pierde, anul viitor, 3,6 milioane de lei prin aplicarea ordonanței care prevede reducerea impozitului pe veniturile salariaților. Banii reprezintă o parte din sumele alocale de Primăria Deva pentru cofinanțarea unor proiecte cu fonduri europene, a precizat Răzvan Mareș.

“Primăria municipiului Deva va pierde prin Legea Tudose – cum o numesc eu, peste 300.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă 3,6 milioane lei pe an. Este o sumă foarte mare, comparativ cu bugetul municipiului Deva”, a declarat Răzvan Mareş.

Potrivit acestuia, primele calcule arată că bugetul municipiului Deva se va reduce cu circa 6 % din cauza sumelor mai mici care provin din impozitul pe venit.

Ghiduri de finanţare pentru proiecte care vizează reducerea şomajului

Publicat de adinaiftime, 12 noiembrie 2017, 17:40

Ministerul Dezvoltării Regionale a lansat cinci ghiduri de finanţare, în valoare de peste o jumătate de miliard de euro, pentru proiecte care vizează reducerea şomajului.

Potrivit ministrului delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, este cel mai mare pachet de măsuri finanţat din fonduri europene destinat şomerilor şi îmbunătăţirii situaţiei de pe piaţa muncii.

Cele cinci apeluri de proiecte vizează integrarea pe piaţa muncii a tinerilor, dar şi a altor categorii de şomeri şi persoane inactive.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, cererile de finanţare pentru proiectele dedicate tinerilor pot fi depuse de pe 15 noiembrie până pe 17 ianuarie.

Seminarii de informare pentru beneficiarii de fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 9 noiembrie 2017, 11:00

În zilele de 15 și 16 noiembrie vor avea loc la Brașov și Alba Iulia seminarii de informare a beneficiarilor de fonduri europene pentru sectorul privat, obținute prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru organizează seminarii de informare, pentru beneficiarii de fonduri europene.

Evenimentul de la Brașov este destinat beneficiarilor de fonduri, din județele Covasna și Harghita, în timp ce la Alba Iulia vor fi prezenți cei din Alba, Mureș și Sibiu. Evenimentele sunt organizate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și au ca scop acordarea de sprijin beneficiarilor de fonduri europene nerambursabile.

Luiza Paloș, director departament Relații, la Camera de Comerț și Industrie Brașov:

”Apeciem implicarea experților ADR Centru în teritoriu. Experții de monitorizare vor veni la Brașov pentru a explica beneficiarilor de fonduri, pe programele POR 2014-2020, modul de implementare corect al proiectelor aprobate. De la evaluarea achizițiilor, a proiectelor tehnice de investiții până la aprobarea cererilor de plată.”

Cu prilejul evenimentului de la Brașov, va fi abordată și tematica de internaționalizare a afacerilor, de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Camera de Comerț și Industrie Brașov, în calitate de membri ai rețelei Entreprise Europe Network.

Cum a ratat Moneasa un proiect de 5 milioane de euro

Publicat de adinaiftime, 3 noiembrie 2017, 09:20

Autorităţile din Moneasa au ratat un proiect de 5 milioane de euro din fonduri europene, pentru că nu au depus proiectul la timp. Banii urmau să fie folosiţi, printre altele, pentru modernizarea parcului central, a căilor de acces către obiectivele turistice naturale şi instalarea în spaţiile publice a unor puncte de acces la internet fără fir.

Primarul comunei, Ioan Nuţu Herbei, spune că a apelat la ajutorul unor colegi din PSD pentru a scrie proiectul pentru că la primărie nu are persoanlul necesar specializat. Aceştia însă nu au terminat proiectul la timp şi, în lipsa unui contract, nu pot fi făcuţi răspunzători de pierderea banilor.

Totuşi, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, spune că s-a oferit să îl ajute pe edil, dar că acesta ar fi refuzat.

Deşi termenul de depunere a proiectelor a trecut, primarul Ioan Nuţu Herbei susţine că proiectul nu este pierdut complet pentru că pe axa de finanţare vizată nu au fost cheltuite toate fondurile disponibile.

Conferința „Succesul e…MOLIPSITOR!”, la Craiova

Publicat de adinaiftime, 24 octombrie 2017, 08:00

Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Structural Consulting Group desfășoară, la Craiova, conferința „Succesul e…MOLIPSITOR!” – Regiunea Sud-Vest Oltenia. Evenimentul va avea loc pe 25 octombrie, de la ora 12.15, și este  organizat în parteneriat cu Banca Comercială Română și Banca Transilvania. Conferința se bucură de sprijinul Trandafir & Associates, Egghead Advertising și Asociației Centrul pentru o Societate Durabilă, în calitate de parteneri ai campaniei „Succesul e…MOLIPSITOR!” și este susținută de Universitatea din Craiova și Web Innovation, în calitate de parteneri regionali.

Evenimentul va include prezentări ale unor proiecte de succes, inclusiv ale unor antreprenori care au pornit mici afaceri cu ajutorul fondurilor europene, studii de caz cu privire la implementarea unor modele de business inovatoare social în proiectele cu finanțare europeană și o secțiune interactivă „Să învățăm de la experți”. În cadrul acestei secțiuni, vor fi prezentate informații practice legate de managementul proiectelor europene și despre achizițiile în proiecte, iar speakerii vor răspunde întrebărilor publicului.

Trei noi miniștri au depus jurământul de învestire

Publicat de adinaiftime, 18 octombrie 2017, 10:30

Noii miniştri au depus jurământul în această seară în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Este vorba despre Paul Stănescu, la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe, la Ministerul Transporturilor şi Marius Nica, la Fonduri Europene.

Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Cotroceni, în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Reamintim că șeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora.

Foştii titulari ai portofoliilor au demisionat săptămâna trecută, după ce premierul Mihai Tudose le-a cerut public să plece din Executiv. El evoca atunci probleme de imagine la Bruxelles, generate de miniştrii vizaţi de DNA.

La Galați s-a deschis Reuniunea aniversară dedicată înființării Clubului Internațional al Mării Negre

Publicat de adinaiftime, 8 octombrie 2017, 09:30

La Galați s-a deschis, vineri, Reuniunea aniversară dedicată celei de-a XXV-a aniversări a înființării Clubului Internațional al Mării Negre, o organizație nonguvernamentală internațională, creată în 1992, la Odessa, în Ucraina, cu scopul de a aduce alături orașe, și mări și oameni din zona Mării Negre.

Statele membre speră să accepte mai ușor fonduri europene, pentru dezvoltarea proiectelor regionale.

Prin intermediul Clubului Internațional al Mării Negre, Galațiul ar putea accesa proiecte transfrontaliere pentru dezvoltarea turismului și infrastructurii locale.

Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, oraș care deține președinția Clubului Internațional al Mării Negre: Încercăm să punem bazele unei colaborări transfrontaliere, în mod special cu orașul Varna, din Bulgaria. Urmează împreună să demarăm pentru atragerea de fonduri europene a unor proiecte comune Galați-Varna, de la partea de turism, inclusiv la infrastructură.

Clubul Internațional al Mării Negre ar putea trage fonduri nu doar pentru consolidarea falezei Dunării de la Galați, de pildă, ci și pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe apă, ce face legătura între România și Ucraina.

Natalia Budescu, Euroregiunea Dunărea de Jos: Sunt două linii de finanțare care urmează să fie deschise pe două programe de finanțare, unul este România – Moldova și unul România-Ucraina. Bugetele deschise pe Ro-Ua sunt de 66 de milioane de euro și pe România-Moldova avem 89,1 milioane euro. Spre deosebire de alte linii de finanțare, acum sunt deschise și variante de infrastructură. Discuțiile pe care le știm noi până în acest moment sunt cele relaționate de România-Ucraina și finanțarea pe transport ar fi acele treceri bac care să fie Orlovka-Isaccea și Ismail-Tulcea.

Un astfel de proiect, gândit pentru prima oară în 1998, la înființarea Euroregiunii Dunărea de Jos, structură de cooperare transfrontalieră între România-Ucraina și Republica Moldova ar putea avea succes prin intermediul Clubului Internațional al Mării Negre, condus în ultimii doi ani de Galați.

Emil Rapcea, consulul României la Odessa: Această reuniune are o semnificație, o simbolică deosebită, pentru că se desfășoară într-un context internațional la Marea Neagră nu tocmai simplu, uneori tensionat. Dar, această apropiere pe care a determinat-o președinția executivă a Clubului la Marea Neagră nu face decât să ne cunoaștem mai bine, să ne apropiem și să dezvoltăm o cooperare și un parteneriat dincolo de tensiunile care poate ar putea afecta mediul la Marea Neagră. Pas cu pas, lucrurile determină o mai multă înțelegere, mai multă încredere și mai multă prietenie.

Spitalul de Neurologie din Brașov ar putea fi reabilitat cu fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 3 octombrie 2017, 23:26

Unitatea medicală are nevoie de 30 de milioane de lei.
CJ Brașov, în subordinea căruia se află Spitalul de Neurologie, va aplica pe Programul Operațional Regional 2014-2020, pentru a obține o finanțare pe fonduri europene necesară lucrărilor de consolidare, modernizare şi reabilitare energetică a unității medicale. Conform indicatorilor tehnico-economici, investiția se ridică la 30,736 milioane lei cu tot cu TVA. Dacă va obține finanțarea, CJ Brașov ar urma să participe la investiție cu o co-finanțare de 2%, adică 848.237 de lei, la care se adaugă și cheltuielile neeligibile.
În perioada următoare, CJ Brașov va depune cererea de finanţare a acestui proiect, la Agenţia de Dezvoltare Centru.

Vali Blajovan

Clădirile Spitalului Județean Slatina vor fi reabilitate cu fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 09:30

Consilierii județeni olteni au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea imobilelor Spitalului Județean Slatina. Consiliul județean va atrage fonduri europene de circa 20 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Regional 2014- 2020, pentru reabilitarea unor imobile ale instituţiilor aflate în subordine.

Proiectul privind reabilitarea şi eficientizarea termică a clădirilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina are valoarea de  17 milioane de lei și va fi urmat de un altul, ce vizează  dotarea şi modernizarea blocului central al instituţiei medicale, finanţat de Compania Naţională de Investiţii (CNI) cu aproximativ 16 milioane de lei.

Tot prin Programul Operaţional Regional 2014- 2020, Axa prioritară 3, Consiliul Județean Olt dorește să reabiliteze termic alte șase instituții din subordine: Biblioteca Judeţeană „Ion Minulescu”, sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, clădirea Inspectoratului de Protecţie Civilă, Apartamente – Fosta Vilă de Protocol, Centrul Militar Judeţean  şi sediul Consiliului Judeţean.

Prima localitate din România, dotată exclusiv cu autobuze electrice

Publicat de adinaiftime, 25 septembrie 2017, 19:00

Primăria municipiului Turda doreşte ca localitatea să fie prima din România în care transportul public să se realizeze exclusiv cu autobuze electrice.

Iniţiativa se regăseşte în planul de mobilitate urbană, pe care administraţia l-a depus pentru obţinerea de fonduri europene.
Prin acest proiect sunt solicitate 31 de milioane de euro, din care vor fi achiziţionate autobuzele electrice ale societăţii de transport pe care municipalitatea a înfiinţat-o.

Primarul Cristian Matei:

Planul de mobilitate urbană este un proiect multianual, este vorba de patru coridoare urbane, proiectul este în valoare de 31 de milioane de euro, sumă care se va derula până în anul 2023 și va presupune achiziția a 22 de autobuze electrice și, în plus, planul de asftaltare pe toate arterele rutiere pe care circulă mijloacele de transport, cu alveole, cu stații de mașină, cu piste de biciclete. (Cristian Matei, primarul municipiului Turda)

Proiectul pe care municipiul Turda îl are prevede şi achiziţia unor autobuze cu motoare clasice. Acestea vor fi însă păstrate că rezerve sau vor fi folosite pe rute mai lungi, care presupun ieşirea mijloacelor de transport din municipiu.

Iaşi: Mănăstirea Frumoasa va fi reabilitată cu fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 22 septembrie 2017, 20:31

Mănăstirea Frumoasa, din Iaşi, va fi reabilitată cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, informează, vineri, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).

Potrivit unui comunicat al MDRAPFE, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul ”Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi”.

Proiectul, în valoare de peste 21 milioane lei, este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi presupune realizarea unor lucrări complexe de investiţii, pe parcursul a 6 ani, perioadă estimată pentru finalizarea reabilitării întregului ansamblu al mănăstirii.

‘Tot din bugetul proiectului se va asigura şi promovarea ulterioară, timp de 6 luni, a complexului mănăstiresc, cu scopul relansării acestuia în circuitul turistic, cultural-istoric şi religios al regiunii nord-est’, precizează MDRAPFE.

Mănăstirea Frumoasa a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în perioada anilor 1726 – 1733. Suprafaţa totală a mănăstirii este de 14.906 metri pătraţi, cuprinzând cinci corpuri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836-1839), Palatul de pe ziduri (1726 – 1733), ruinele palatului pentru femei (sec. al XVIII-lea), turnul clopotniţă (1819-1833) şi zidul de incintă (1726 – 1733).

Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele operaţionale implementate în România, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii şi gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management.

Corina Crețu: atragerea fondurilor europene în contextul provocărilor finaciare ale Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 septembrie 2017, 14:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:36

Tematica simplificării, absorbției și specializării inteligente în domeniul fondurilor UE a fost abordată de Corina Creţu în discuţiile cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu beneficiarii de finanțare europeană, în cadrul întâlnirilor şi al evenimentelor organizate de Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European şi de alte instituții importante  interesate de concepte ca mobilitate urbana, smart city și dezvoltarea urbană inteligentă.

Lideri ai Parlamentului European, reprezentanți ai Direcțiilor Generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor românești, precum și reprezentanți ai organizațiilor românești și străine implicate în dezvoltare regională și urbană au dezbătut la Cluj-Napoca, în perioada 18-20 septembrie,  modul în care proiectele de investiții finanțate prin REGIO construiesc inteligent prosperitate la nivelul comunității regionale și ale comunităților locale.

De asemenea, Comisarul European pentru politica regională, Corina Creţu, a făcut un apel către toate guvernele ţărilor membre să nu facă birocraţia accesării fondurilor mai stufoasă decât este. Corina Creţu a atras atenţia asupra exerciţiului financiar european care s-a încheiat, precizând că au fost introduse o serie de condiţii suplimentare menite a asigura Bruxelles-ul de faptul că banii europeni sunt folosiţi aşa cum trebuie în ţările beneficiare. România mai are la dispoziţie doar două luni pentru a îndeplini 5 dintre aceste condiţionalităţi, altfel riscă suspendarea liniilor de finanţare.

“România a îndeplinit 17 dintre aceste condiţionalităţi ex-ante, dar mai rămân cinci condiţionalităţi restante, despre care am vorbit săptămâna trecută în cadrul întâlnirilor mele cu Guvernul României şi cu miniştrii de resport. E vorba de transport, condiţionalităţi pe transport rutier, feroviar, achiziţii publice. Şi aici este, într-adevăr, o mare problemă pentru dumneavoastră, ştiţi foarte bine că achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în inovare şi cercetare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate ex-ante. În domeniul deşeurilor rămâne o problemă majoră şi a administraţiei publice”, a precizat comisarul European.

Bugetul Uniunii Europene dedicat exercițiului financiar viitor va fi sensibil mai mic după retragerea Marii Britanii şi va trebui să fie folosit pentru a face față unor noi provocări, precum cele ridicate de migrație, de securitatea internă și de cea externă. În acest context, ea a adăugat că trebuie lărgită baza bugetului Uniunii Europene, chiar dacă statele membre nu sunt prea încântate de această perspectivă.

Autorităţile locale: Subsolul Policlinicii 2 din Constanţa, un adevărat focar de infecţie

Publicat de adinaiftime, 14 septembrie 2017, 08:30

Subsolul Policlinicii 2 din Constanţa este un adevărat focar de infecţie. O spun autorităţile locale, care cer remedierea situaţiei.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Claudiu Palaz, spune că angajaţii Direcţiei proiecte europene din CJC au constatat problemele.

„Subsolul este inundat de ani de zile. Și este inundat cu dejecții, nu numai cu apă pluvială. Țevile sunt sparte, sunt corodate de rugină și toate materiile rezultate din scurgeri, din toaletele de la Policlinica 2 și de la bucătăria care asigură mâncare pentru bolnavi – toate aceste dejecții se scurg prin conductele sparte în acest subsol”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Claudiu Palaz.

Claudiu Palaz ne-a mai spus că reabilitarea subsolului nu a fost inclusă în proiectul cu finanţare europeană de aproximativ 4 milioane de euro, privind reabilitarea şi dotarea Policlinicii 2.

Palaz a precizat că a înaintat adrese oficiale Spitalului Judeţean prin care aduce la cunoştinţe neregulile constatate şi oferă disponibilitatea CJC pentru eliminarea lor.

„Era normal să avem umiditate și mucegai în proiectul derulat pe fonduri europene atâta timp cât curățenia nu este făcută în mod corespunzător. Nu îmi vine să cred că un proiect pe fonduri europene, sau dotările unui proiect pe fonduri europene – cu RMN, cu aparate pentru ecografii, cu aparate pentru radiografii și pentru analize de sânge – să zacă cu ciolofanul pe ele de patru ani de zile și să nu fie beneficiari constănțenii de aceste aparate. Din punctul meu de vedere este crimă”, a completat Claudiu Palaz.

Până la ora redactării acestei ştiri, nu am reuşit să obţinem un punct de vedere din partea conducerii Spitalului Judeţean.

România va atrage mai multe fonduri europene

Publicat de adinaiftime, 23 august 2017, 11:40

România va atrage, anul acesta, mai multe fonduri europene decât s-a estimat iniţial, precizează, într-o postare pe facebook, premierul Mihai Tudose.

Şeful Guvernului crede şi că se va depăşi suma de 5,2 miliarde de euro, iar banii vor servi la dezvoltarea României.

Mihai Tudose mai spune că s-au deblocat toate fondurile, autorităţile de management au fost autorizate, iar experţii în fonduri europene se vor folosi la maximum pentru a creşte nivelul de trai al românilor.

Proiect transfrontalier de 11,7 milioane de euro pentru diagnosticarea și tratarea cancerului. Beneficiar: judeţul Caraş-Severin!

Publicat de adinaiftime, 1 august 2017, 17:00

România și Serbia vor dezvolta un proiect transfrontalier în valoare de 11,7 milioane de euro, din care 10 milioane de euro fonduri europene, destinat dezvoltării unor protocoale comune de lucru personalizate pentru pacienții cu cancer, a anunțat Ministerul Fondurilor Europene (MFP).

Contractul de finanțare, parafat de către ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, reprezintă inițiativa comună România – Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră și urmărește îmbunătățirea diagnosticării și tratării tumorilor maligne în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia.

“Proiectul își propune dezvoltarea unor protocoale comune de lucru personalizate pentru pacienții cu cancer, având un buget total de 11,7 milioane euro, din care 10 milioane euro fonduri europene. Obiectivul principal vizează încurajarea colaborării în domeniul oncologiei între instituțiile medicale din aria eligibilă a Programului pentru a asigura accesul la servicii medicale moderne și eficiente pentru pacienți. Proiectul este derulat în România de către Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Pius Brînzeu’ din Timișoara, ONCOGEN și Spitalul Județean de Urgență Reșița, iar în Serbia de către Spitalul General Posarevac și Ministerul Sănătății“, se arată în comunicatul citat.

Potrivit ministerului de resort, obiectivele specifice ale proiectului se referă la îmbunătățirea și modernizarea metodelor de diagnosticare a cancerului prin: extinderea colaborării între spitalele din regiunea transfrontalieră România – Serbia prin implementarea aplicațiilor de telediagnostic și modernizarea echipamentelor informatice; implementarea unei noi platforme software specializate, care să permită schimbul rapid de informații între medicii oncologi; modernizarea metodelor de tratament chirurgical și schimbul de informații între specialiști, respectiv dezvoltarea fundamentării pe baze de date a tratării cancerului, pentru a ameliora calitatea diagnosticului și a crește speranța de viață a pacienților.

Beneficiarii acestui proiect vor fi, în principal, locuitorii din zona de graniță a ambelor țări, cele trei spitale implicate în proiect oferind anual aproximativ 397.000 de consultații. Proiectul contribuie, astfel, la realizarea obiectivului specific 2: Creșterea potențialului ariei programului pentru o creștere favorabilă incluziunii, pe baza îmbunătățirii calității vieții tuturor rezidenților de pe cele două părți ale graniței prin diverse acțiuni.

Un nou punct de atracție pentru turiști, pe harta Clujului

Publicat de adinaiftime, 27 iulie 2017, 10:00

Castelul Banffy de la Răscruci va fi reabilitat cu fonduri europene şi va fi inclus în circuitul cultural al Clujului.

Domeniul, aflat în proprietatea Consiliului Judeţean, are nevoie de aproximativ 5 milioane de euro, bani care au fost deja aprobaţi de Comisia Europeană.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a precizat că lucrările de restaurare vor începe cel mai probabil în prima parte a anului viitor, după ce constructorul va fi stabilit prin licitaţie internaţională:

Încercăm să reabilităm acel palat care cred eu că va aduce mulţi turişti şi mulţi bani judeţului nostru. După restaurare vrem să amenajăm acolo un centru cultural, care să intre într-un circuit de evenimente împreună cu Muzeul de Artă, împreună cu celelalte muzee pe care Consiliul Judeţean le deţine. Sper să fie un proiect de bun augur pentru toţi cei care vor să viziteze judeţul Cluj. (Alin Tişe)

Castelul de la Răscruci a fost construit în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de baronul Adam Banffy, şi servea ca domeniu de vânătoare.

Baronul, de profesie medic, a lucrat împreună cu muncitorii la amenajarea decoraţiunilor interioare din lemn, cu care sunt împodobite două dintre încăperi.

Castelul Banffy de la Răscruci, care avea amenajat inclusiv un lac în curtea interioară, a servit ulterior drept model pentru complexul Chios din Parcul Central al Clujului.

Bani pentru o secţie nouă de Oncologie şi un nou Spital de Psihiatrie

Publicat de adinaiftime, 20 iulie 2017, 08:00

Judeţul Arad nu este printre pricipalii beneficiari ai Programului Naţional de Dezvoltare Locală, dar chiar şi aşa Ministerul Dezvoltării promite fonduri de peste 600 de milioane de lei, pentru finanţarea a aprox. 120 de proiecte locale. Este un succes al administraţiilor locale care au înţeles să se mobilizeze, au ştiut să scrie proiecte şi le-au depus în termen.

„Felicit primarii din judeţ, funcţionarii din primării şi din Consiliul Judeţean care au lucrat la aceste proiecte şi aştept cu nerăbdare ca primii bani să intre în judeţul Arad. Îmi doresc ca aceste proiecte să nu fie finanţate doar pe hârtie, fiindcă judeţul nostru a cunoscut acest nefericit precedent, în guvernarea Ponta. Sumele promise judeţului Arad vor debloca proiecte locale, vor ajuta administraţia judeţului să îşi pună în practică strategia de dezvoltare a Aradului”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Iustin Cionca a amintit şi aportul parlamentarilor pentru bugetarea acestor investiţii prin PNDL. „Le mulţumesc tuturor celor care au muncit, la modul real şi nu doar declarativ, pentru proiectele Aradului. Ştiu că sunt şi mulţi primari dezamăgiţi, tăiaţi de la finanţare. Vom analiza fiecare proiect exclus şi vom căuta alte soluţii”, a spus preşedintele CJ Arad.

Consiliul Judeţean Arad are cinci proiecte acceptate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

Conducerea Consiliului Judeţean Arad a primit informarea că proiectul noii secţii de Oncologie, de pe strada Vicenţiu Babeş, a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă va fi bugetat. Asta înseamnă că decizia luată în programul Interreg, când Aradul a ales să acceseze fonduri europene pentru drumurile transfrontaliere şi nu pentru secţia de Oncologie, a fost înţeleaptă. Suma bugetată pentru secţia aceasta este de 17 milioane de lei.

De asemenea, a fost acceptat proiectul de construcţie a unui nou Spitalul de Psihiatrie din Căpâlnaş (27 de milioane de lei). Actualul spital funcţionează într-un spaţiu închiriat, iar acest proiect rezolvă una dintre problemele importante ale sistemului sanitar arădean.

Pe tronsoanele de drumuri judeţene Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Nădab-Seleuş sunt cele mai consistente sume bugetate. Cu privire la drumul Bârsa-Moneasa-limită de judeţ Bihor, preşedintele Consiliului Judeţean susţine că el se integrează în strategia de dezvoltare turistică a judeţului Arad, completând lucrările de modernizare de pe tronsonul Arad-Buteni, pe una dintre cele mai tranzitate artere ale judeţului.

„Din păcate, sumele alocate Consiliului Judeţean nu acoperă toate nevoile noastre. Au fost respinse finanţările pentru drumurile Berzovia-Buziaş-Lipova, Gurahonţ-Buteni, Tauţ-Târnova, Mişca-Apateu-Berechiu. Guvernul nu alocă bani prin PNDL nici pentru reparaţiile capitale la Complexul Muzeal al Judeţului Arad, regretabil, mai ales că ne pregătim pentru Centenarul Marii Uniri iar Aradul este printre judeţele cu cea mai mare contribuţie la acest act istoric”, a subliniat Iustin Cionca.

În România încep să se construiască spitale

Publicat de adinaiftime, 16 iulie 2017, 09:00

România a reintrat în grafic în privinţa absorbţiei fondurilor europene pentru spitalele regionale – a anunţat ministrul de resort, Rovana Plumb.

Cele trei spitale urmează să fie construite la Craiova, Cluj şi Iaşi, acestea urmând să funcţioneze ca unităţi medicale de urgenţă, cu câte 1.000 de paturi fiecare.

Precizarea Rovanei Plumb a fost făcută după ce reprezentanţii PNL au susţinut anterior că, din cauza unor întârzieri ale actualei guvernări, fondurile nu ar mai putea fi absorbite până în 2020.  RRA

România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea unor spitale şi unităţi sanitare

Publicat de Mihaela Costache, 17 martie 2017, 15:00

România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea a 280 de spitale şi unităţi sanitare, însumând 250 de milioane de euro – a declarat astăzi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Potrivit acesteia, au fost deja identificate 42 de spitale judeţene care vor intra într-un proces de reabilitare şi extindere.

Corina Creţu: Miercuri, spuneam că nu am primit proiecte, joi am primit asigurări că deja a avut loc o întâlnire de lucru între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării Regionale. S-a vorbit de 42 de spitale judeţene pentru a fi reabilitate şi extinse. De asemenea, mă interesează să-i ajutăm pe cei săraci, pe cei dezavantajaţi, pe cei aflaţi în zonele rurale să aibă acces direct la servicii de sănătate de calitate şi, din acest punct de vedere, vom analiza împreună harta nevoilor sociale să vedem unde, cum, cât vom investi în perioada următoare.

Corina Creţu a precizat că speră ca anul viitor să înceapă construirea celor trei spitale regionale la Cluj, Craiova şi Iaşi.

(Rador/FOTO arhivă estnews.ro)

Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2016, 10:30

Europarlamentarul Mircea Diaconu îndeamnă operatorii culturali să acceseze bani de la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât încearcă să-i ajute să se regăsească în labirintul finanţărilor europene, mai ales că informaţiile legate de oportunităţi sunt răspândite pe tot internetul, pe diverse site-uri, şi de cele mai multe ori nu sunt traduse decât în unele dintre limbile oficiale. Mircea Diaconu a creat un portal special, unde toate aceste informaţii sunt prezentate într-un mod ingenios şi atractiv.

Eu îi zic tabelul lui Mendeleev, și asta înseamnă că este chiar ca un tabel, este  un portal, pe care intri și spui cine ești. Bibliotecă, nu minister … orice structură de tip cultural care activează, persoană fizică, persoană juridică, publică sau privată. Accesezi, îți găsești caseta ta, dai click și în două sau trei praguri ajungi la oportunitățiile de fonduri pe care le ai. Cele mai multe sunt cu finanțare directă externă, nu trecând prin structuri naționale, virgule sau paranteze, tot felul de chestii și nu are rost să pierdem vremea cu asta.

Fiecare program european de finanţare conţine informaţii referitoare la obiective, bugete disponibile, beneficiari şi proiecte eligibile, date de contact. Sper că acest portal să fie un prim pas în direcţia cea bună, a mai precizat Mircea Diaconu, care a ţinut să menţioneze că din păcate ţara noastră nu a ştiut până acum să putem accesa fonduri europene pentru cultură.

Nu folosim un avantaj pe care îl avem fiind în UE, accesarea de fonduri europene. Când am fost director la Teatrul Nottara, imediat am chemat pe cei care se ocupau sau cât de cât părea că se pot ocupa cu lucruri de tipul asta și am întrebat ce oportunități de fonduri europene avem. Nimic pe cultură, pe sănătate, pe mediu câte vreți pe economie, dar cultură nu. Nu am avut ce face… Am ajuns minstru pentru foartă puțină vreme, am întrebat ce putem face pentru cultură. Nu putem face nimic, în exercițiul celălalt o să fie. Când am ajuns aici la Parlamentul European, am primit un dosar cam vreo 20 cm grosime, acest material cu oportunități anterioare urmând să fac eu raportul despre patrimoniul cultural european. Sunt raportor pe subiectul ăsta și l-am terminat acum două- trei luni și am lucrat un an şi ceva la el. Acolo erau toate oportunitațiile anterioare, de care în România nu se ştia, sau nu le practicam.

Raportul prevede printre altele digitizarea patrimoniului cultural, proces care necesită însă un efort financiar pe măsură,  protejarea patrimoniului cultural, nu numai împotriva inundaţiilor şi cutremurelor, ci şi împotriva huliganismului şi a jefuirii. Este nevoie şi de  o cooperare mai eficace între statele membre în ceea ce priveşte identificarea şi recuperarea bunurilor culturale şi prevenirea traficului ilegal cu astfel de obiecte. Mircea Diaconu a solicitat şi desemnarea unui an european al patrimoniului cultural, cu alocarea unui buget adecvat. Europarlamentarul militează şi  pentru includerea artei, muzicii, teatrului şi educaţiei cinematografice în programele şcolare.

Fonduri Europene pentru proiecte de cercetare

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2016, 10:30

Fonduri Europene pentru proiecte de cercetare, exemple pe tot cuprinsul spațiului Comunitar. Cu atât mai interesante sunt exemple care îmbină studiul, inovarea cu lupta pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer.

Este și ceea se dorește la Iași prin Centrul de Cercetare Fundamantală  și dezvoltare Experimentală în Medicină Translațională, pe scurt Transcend. Entitatea aparține de Insitutul Regional de Oncologie, acesta având adresabilitatea din întreaga zonă a Moldovei, regiune care poarta, potrivit statisticilor, drama foarte multor pacianți afectați de maladia cancerului.

De aici, un motiv în plus care să justifice înființarea unui astfel de centru de cercetare, considerat de specialiști unic la nivel național. Amploarea inițiativei a însemnat modernizare de clădire – monument istoric, dar și investiții în aparatură ultramodernă.

Dincolo de aceste precizări, deși titulatura proiectului cu finanțare europeană nu oferă prea multe repere, acestea vin din partea doamnei Mirela Grosu, manager al Institutului Regional de Oncologie.

În 2013, noi am depus o cerere de finanțare pentru cercetare pe Măsura 2.2.1, o linie de finanțare pentru perioada 2007-2013. La momentul respectiv, valoarea proiectului era de 49 de milioane de lei, finanțare integrală din fonduri nerambursabile. După un an și 10 luni, proiectul a fost finalizat, valoare acestuia a ajuns la 52 de milioane de lei, 68% finanțare nerambursabilă, 29% finanțare de la bugetul de stat și 3% din partea Institutului Regional de Oncologie din venituri proprii. Este un proiect amplu, este un proiect important, este un proiect de infrastrcutură care a necesitat amenajarea unei clădiri monument istoric, o construcție supraterană și construcția unui buncăr subteran. Cele două imobile adpostesc mai multe laboratoare; e vorba de laboratorul de medicină nucleară care este format dintr-un ciclotron care produce radioizotopii necesari pentru investigațiile imagistice; un sistem gamma -camera și un PET-CT. În construcția supraterană sunt 13 laboratoare de cercetare, diagnostic molecular; este un proiect complex care îmbină diagnosticul molecular cu cel imagistic. Se dorește în final realizarea unor produse care să ajute în tratamentul cancerului, să stabilească diagnosticul personalizat și un tratament personalizat pentru paciantul cu cancer. Este un proiect important nu numai pentru Iași, pentru România, dar și pentru zona Europei.

Este unic la nivel de regiune, cel puțin.

Este unic pentru că este un proiect care îmbină diagnosticul molecular cu diagnosticul imagistic; mai sunt proiecte în România  cu finanțare nerambursabilă, dar cred că este singurul care îmbină cele două domenii.

Inițiativele locale pentru evenimente culturale pot fi realizate cu fonduri europene nerambursabile

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2016, 10:30

Inițiativele locale pentru evenimente culturale și proiecte cetățenești pot fi realizate cu fonduri europene nerambursabile.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și-a oferit sprijinul celor interesați să obțină fonduri europene pentru finanțarea unor proiecte din domeniul industriilor creative și culturale.

Astfel, în prima parte a acestei luni, Centrul de informare Europe Direct Regiunea Centru, din cadrul ADR Centru, a organizat la Alba Iulia și Sibiu seminarii de informare privind oportunitățle de finanțare europeană pentru proiecte din domenii creative și culturale.

Cu acest prilej, aproape 100 de reprezentanți ai autorităților publice locale, ai unor centre culturale și ai unor organizații și instituții culturale din regiunea Centru au fost informați cu privire la modalitățile în care se pot accesa fondurile nerambursabile pentru proiecte de cultură și la oportunitățile pe care le oferă programele „Europa pentru Cetățeni” și „Europa Creativă”.

Are detalii director departamentului Relații Publice și Comunicare de la ADR Centru, Nicolae Mărginean:

„Europa Creativă este acel gen de program care finanțează initiative în domeniul cooperării culturale sau al dezvoltării inclusiv media, al implicării cetățenilor în actul de cultură. Pe de altă parte, programul Europa pentru Cetățeni facilitează interacțiunea cetățenilor europeni și implicarea lor în dezbateri civice, în înfrățiri între orașe și în general în tot cee ace înseamnă cooperare între diverse popoare, națiuni, grupuri entice sau de altă natură orice fel de implicare a societății civile”.

Programul Europa Creativă are trei subprograme: Media, Cultura și o componentă transsectorială, dedicată garantării creditelor bancare pentru cooperareai în domeniul politicilor culturale.

Subprogramul Cultura are patru componente:

1. Proiecte de cooperare la nivel European prin care sunt sprijinite sectoarelor culturale și creative de a opera într-un mod competitiv la nivel internațional
2. Rețele europene: prin care se oferă sprijin pentru promovarea activităților desfășurate de rețelele care funcționează în sectoarele culturale;
3. Platforme europene: sprijină activitățile desfășurate de organizații cu vocație europeană care stimulează dezvoltarea de noi talente, colaborarea transfrontalieră în vederea identificării de noi categorii de public, precum și stimularea programării operelor din alte țări la nivel european;
4. Proiecte de traducere literară

Subprogramul Cultura dispune de un buget total de aproape 455 milioane euro pentru perioada 2014-2020.

Programul Europa pentru Cetățeni este destinat să sporească rolul cetățenilor europeni în dezvoltarea Uniunii.

Programul promovează istoria și valorile comune ale Europei și, în același timp, încurajează responsabilizarea cetățenilor pentru modul în care evoluează Uniunea.

Pentru perioada 2014-2020, Programul Europa pentru Cetățeni are alocat un buget total de peste 185 de milioane de euro.

Mai multe detalii se pot afla și pe internet la adresele http://europapentrucetateni.eu și respectiv www.europa-creativa.eu.

Din pacate sesiunea nu a inceput sub cele mai bune auspicii

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 iunie 2016, 10:30

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz a deschis reuniunea cu un moment de reculegere pentru eurodeputatul Gianluca Buonanno care si-a pierdut viata duminica intr-un accident rutier.

“Am primit cu tristete vestea mortii colegului nostru, Gianluca Buonanno. Acesta a fost victima unui accident de masina foarte grav si a murit pe loc”.

Unul dintre cele mai arzatoare subiecte ale dezbaterilor de astazi se refera la planurile Uniunii de combatere a cauzelor migratiei prin folosirea fondurilor europene in vederea promovarii investitiilor private in tarile de origine ale migrantilor.

O alta tema de discutii ce va fi abordata maine este legata de evolutia planului Juncker de investitii pentru Europa de 315 miliarde de euro.

Tot in aceasta sesiune urmeaza sa se ia o decizie in privinta infiintarii unei comisii de ancheta in cazul scandalului Panama Papers care sa clarifice cazurile de spalare de bani si evaziune fiscala prin folosirea companiilor offshore.

Parlamentul european va solicita executivului comunitar detalii despre cat de sigura este noua centrala nucleara care se construieste in Belarus si urmeaza sa fie data in functiune la capacitate maxima in 2018.

Astazi se vor discuta si maine se vor vota noi masuri de combatere a practicilor marilor corporatii de evitare a impozitării in conditiile in care se estimeaza ca folosirea unor metode legale permise pentru a plati un impozit cat mai mic prejudiciaza bugetul statelor membre cu 16o pana la 190 de miliarde de euro anual.

Informația validă și de actualitate este cea care poate oferi premisele unei reușite

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 mai 2016, 10:30

Formularea este valabilă pentru orice domeniu și în acest sens subscriem și pe cel al fondurilor europene. De multe ori, multitudinea datelor legate de banii europeni, de liniile de finanțare comunitare tinde să facă dificilă punerea în practică a unei idei, a unui proiect.

De aceea, fiecare instituție, entitate care este implicată în procesul absorbției fondurilor europene inițiază acțiuni, evenimente prin care clarificările să ajungă la cei interesați. Este și ceea ce propune în această perioadă Agenția pentru dezvoltare regională Nord Est cu sediul la Piatra Neamț și care acoperă prin activitățile șase județe: Neamț, Suceava, Botoșani, Bacău Iași și Vaslui.

Domnule director Vasile Asandei, mai – luna Caravanei județene pentru Programul Operațional Regional 2014 – 2020.

Ce înseamnă aceasta?

Aceasta înseamnă că ne deplasăm în fiecare județ pentru a prezenta prioritățile de intervenție care au fost lansate în cadrul POR 2014-2020. Practic, această caravană continuă astăzi la Iași, urmând ca pe date de 18 mai să fie la Bacău,  pe 19 mai la Botoșani, apoi, săptămâna viitoare, la Suceava și Vaslui.

În aceste caravane sunt prezentate prioritățile de intervenție care au fost deja lansate, au ghidurile valabile, definitive. Încep să se depună proiecte pentru primele priorități, respectiv prioritatea 3.1 Eficiență  energetică pentru clădirile rezidențiale și prioritatea 6.1 Axele de transport. Proiectele au putut fi depuse începând de ieri, pentru celelalte priorități, respectiv 7.1 Infrastructura de turism, 5.1 Patrimoniu cultural și 5.2 Crearea de spații verzi – regenerare urbană, proiectele vor putea fi depuse de săptămâna viitoare.

Cu aceste caravane încercăm să lămurim potențialii beneficiari de cerințele ghidurilor, să explicăm ce documente trebuie depuse, ce lucruri trebuie să aibă în vedere în realizarea unei cereri de finanțare și, așa cum am spus și cu altă ocazie, îi invităm pe toți cei interesați la aceste discuții întrucât o bună pregătire  a proiectelor asigură o bună parte  din succes.

Ce înseamnă fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 rezervate  regiunii de dezvoltare Nord Est?

Avem alocată o sumă de un miliard și aproape 50 de milioane de euro, o sumă cu aproape 40% mai mare față de perioada 2007 -2013. Sunt în acest program 12 axe prioritare, dintre care 10 sunt adresate potențialilor beneficiari; una este pentru asistență tehnică în care este eligibil doar organismul intermediar și una se referă la cadastru. Este o paletă destul de largă de proiecte care ar putea fi depuse și o sumă mare de bani  pe care ar trebui să o regăsim în proiecte care să răspundă nevoilor noastre până în anul 2023.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat primele ghiduri din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:29

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat ieri primele ghiduri destinate solicitanţilor de fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Este vorba de Sprijinirea eficienţei energetice la clădirile rezidenţiale; Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimnoniului natural şi cultural; Îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor precum şi Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere regionale şi locale.

Faţă de ciclul precedent de finanţare, când Programul Operaţional Regional a fost semnat de Comisia Europeană în 2007, programul pentru perioada 2014-2020 a fost aprobat de-abia în luna iulie a anului trecut, primele ghiduri fiind lansate după aproape un an.

Speranţa este decalajul să fie recuperat în cursul implementării – spunea directorul general interimar al ADR Nord-Vest, Sanda-Livia Cătană. „Pe 2007-2013 la nivelul regiunii noastre am avut un grad de contractare de 129%, ceea ce ne-a conferit – să zicem – potiţia întâi între celelalte 7 ADR-uri din ţară. În ceea ce priveşte gradul de absorbţie, am ajuns până acum la 80%. Cred că în cursul lunii următoare vom şti ultimele date finale. Faţă de perioada anterioară, în 2014-2020 şi alocarea este mult mai mare la nivelul regiunii noastre. Dacă în perioada anterioară am avut o alocare de 484 de milioane de euro şi-am contractat 600 de milioane de euro, acum ajungem la 858 de milioane de euro! Acum sunt nişte indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi de către Comisie în 2018, care ne obligă să fim mai rapizi…”

Programul eficientizării energetice a clădirilor de locuit are o valoare alocată de 52 de milioane 200 de mii de euro. Bugetele individuale ale proiectelor participante se vor încadra între 100.000 şi 5 milioane de euro. 60% din cheltuieli vor fi suportate din fonduri europene, urmând ca unităţile administrativ teritoriale şi asociaţiile de proprietari beneficiare să suporte restul de 40%.

Blocurile de locuit implicate în program trebuie să fi fost construite în perioada 1950-1990. Spre deosebire de ciclul precedent de finanţare, prezentarea cărţii tehnice a imobilului nu este obligatorie!

Primele cereri de finanţare vor putea fi depuse începând cu 16.05.
În ceea ce priveşte proiectele legate de conservarea şi protejarea patrimoniului cultural, acestora le-au fost alocate fonduri în valoare de 35 de milioane de euro. Deşi – având în vedere de exemplu costurile lucrărilor de restaurare – suma pare mică în comparaţie cu cea alocată proiectelor de eficientizare energetică, Sanda-Livia Cătană crede că cifra este mai mult decât mulţumitoare. „Oricum e mult mai mult decât am avut în perioada anterioară! Pe de altă parte e direcţionată strict către reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural şi atunci ne vom axa pe acele elemente, care trebuiesc modernizate, reabilitate, restaurate, care ţin de patrimoniu. Nu lucrări conexe, nu structuri de cazare, cum se doreşte în multe situaţii” – a spus doamna director general.

Îmbunătăţirea mediului urban şi revitalizarea oraşelor beneficiază în acest ciclu de finanţare de fonduri cifrate la 12 milioane 890 de mii de euro, în timp ce reabilitării infrastructurii rutiere regionale şi locale, construcţiei de noi drumuri de legătură li s-au alocat aproape 114 milioane.

Grădinițe și centru de limbi străine pentru elevi și adulți, deschise cu fonduri europene

Publicat de Mihaela Costache, 25 august 2015, 08:40

Patru grădinițe cu predare în limba engleză și un centru de limbi străine pentru elevi și adulți au fost deschise, în urma unei finanțări europene. Cele patru grădinițe sunt în Domnești, Roșu, Pitești și București. Centrul de limbi străine funcționează tot în Capitală.

Managerul proiectului, Bogdan Glodeanu, a precizat că aceste noi structuri vor funcționa ca întreprinderi sociale inovative în domeniul educațional. Proiectul este derulat de Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor.

Fondurile strânse din taxele percepute de gradinițe se reinvestesc și merg spre dezvoltarea unor programe sociale destinate persoanelor aflate în dificultate, consumatoare de alcool sau droguri. Oamenii primesc consiliere psihologică și un loc de muncă, a declarat Ramona Glodeanu, expert în cadrul proiectului.

Se reiau lucrările la drumul Răchiţele – Doda Pilii – Ic Ponor

Publicat de Mihaela Costache, 15 iulie 2015, 15:00

DNA a finalizat expertiza care va stabili modul în care vechiul executant a realizat investiţia, iar Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a semnat ordinul de începere a lucrărilor.

Drumul, la care se lucrează din fonduri europene, trebuie terminat până la sfârşitul acestui an, pentru că, în caz contrar, administraţia va pierde banii alocaţi.

Mihai Seplecan a precizat că procurorii verifică firma care a lucrat în trecut la acest drum deoarece există suspiciunea că a folosit materiale ieftine şi de proastă calitate dar la decontări a trecut cele mai scumpe produse.

În această situaţie se află şi pereţii de sprijin ai versanţilor de pe marginea drumului, care vor fi refăcuţi din garanţia de bună execuţie reţinută de la firma constructoare.

Mihai Miclăuş – Radio Cluj

Robotul ultraperformant a ajuns la Spitalul Judeţean din Timişoara!

Publicat de Mihaela Costache, 10 iulie 2015, 15:45

Echipamentul de ultimă generaţie este însă funcţional, iar medicii au realizat deja o intervenţie.

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:31

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita care traverseaza orasul, in cadrul evenimentului Urban Fest organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Claudia Ruse de la Radio Bucureşti fm are mai multe detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi.

Urban fest este primul festival de dezvoltare urbana organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Ediția 2015 a festivalului, are ca tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart” şi își propune să pună pe agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor identitar și de regenerare urbană

UrbanFest se desfasoară pana duminica în zonele adiacente râului Dâmbovița, între Grozăvești și Parcul Național Văcărești şi își propune să promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului și dezvoltării locale sustenabile.

Festivalul a debutat cu lansarea unei consultări publice “Peștișorul de Aur”, cu scopul de afla de la locuitori cum îşi doresc să arate orașul lor. În acest fel bucurestenii sunt invitaţi să-şi pună trei dorinţe legate de viitorul Dâmbovitei. Peştisorul de aur ii asteptat pe podul de la Politehnica pană duminică.

Toate ideile vor fi analizate de specialisti si vor contribui la realizarea unui proiect de reamenajare a malurilor Râului Dâmboviţa, astfel incat să ofere plus valoare oaraşului şi să devina un punct de atractie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu spunea că ” Dâmbovița face parte din identitatea Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu Tamisa în Londra sau cu Tajo în Lisabona iar restaurarea și reamenajarea malurilor poate fi în București un adevărat catalizator al dezvoltării urbane durabile”.

Uniunea Europeană este dispusă să sustina financiar investiţiile, preciza şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

“Avem deja prevazute prin Fondurile Europene, fondul de Dezvoltate urbană, de regenerare urbană, de peaste un milliard de Euro, pentru perioada 2014 – 2020. Dar, vrem ca aceste fonduri să fie folosite cât mai bine şi cât mai aproape de aşteptările cetăţenilor. De aceea, ne folosim de acest festival de dezvoltate urbană inclusiv pentru a afla de la cetăţeni ce îşi doresc şi ei. Noi ne vom asigura că toate ideile bune care se vor strange în aceste zile vor ajunge şi pe masa Comisarului European pentru dezvoltare regională, Corina Creţu”

Evenimentului s-a lansat într- un mod inedit, o lotcă solară a navigat pe Dâmbovița în zona Grozăvești, demonstrând în acest fel cât de uşor poate fi transformat acest râu intr-un loc de agreement.

Festivalul Urban Fest include mai multe conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele inteligente, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tururi cu bicicletele care promovează mobilitatea urbană, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle, concerte și focuri de artificii.

Parlamentul European se pronunţă în privinţa Parchetului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 mai 2015, 11:30

Parlamentul European consideră că viitoarea instituţie a Parchetului European care va avea rolul de a investiga fraudele comise cu fonduri din bugetul UE şi de a recupera banii contribuabililor trebuie să fie deplin independent. Crearea Parchetului European este necesară deoarece statele membre rapotează anual pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza unor fraude cu fonduri europene. Comisia pentru Justiție și libertăți civile a Parlamentului European a adoptat raportul Monicăi Macovei privind o propunere a Comisiei Europene de regulament care prevede inființarea unei noi institutii a UE – Biroul Procurorului European. Felicia Ristea, Radio Timisoara

Cazurile vizate ar fi fraudele transfrontaliere, dar si cele nationale cu fonduri europene. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Vorbim în Uniunea Europeană de fraudă a banilor cetățenilor noștri de 3 pînă la 5 miliarde de euro pe an. Este o sumă enormă, deocamdată în cifre pe hîrtie, probabil că în realitate este cu mult mai mare. Se fură din banii noștri, se fură din viața noastră, sărăcia crește. Toate acestea sînt consecințe ale faptului că astăzi, din păcate, la nivelul Uniunii Europene, nu avem un mecanism eficient de luptă împotriva fraudei cu bani europeni.

Proiectul de regulament mai are, oricum, multe proceduri de indeplinit pana la aprobare – negocieri tripartite, plenul Parlamentului European, Consiliul Uniunii Europene la nivel de ministrii ai Justitiei din statele membre (JAI). Vera Jurova, comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori.

Crearea acestui Birou ar duce la o schimbarre în modul de combatere infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Eurpene. Cu toate acestea, nu sîntem încă în acest punct. Negocieri complexe continuă să se desfășoare în Consiliu. În viziunea noastră, transferul competențelor pentru investigarea și intentarea unui proces către Biroul Procurorului Europen ar necesita un regulament sui-generis, simplu și eficient în total acord cu legislația europenă și a statelor membre. Ar trebui să fie de competența Curții Europene pentru Justiție să asigure supervizarea activității tuturor procurorilor Biroului. Cu certitidine, aceasta va însemna în volum de muncă copleșitor pentru Curte. Nu vorbim despre 12 cazuri pe an ci despre sute și, poate, mii de cazuri. Propunerea noastră respectă întru totul legile de protecție juridică și poziția instituțională a Curții Europene de Justiție ca interpret suprem al legislației europene.

Instituția Procurorului European ar avea două componente: un birou central, format din 25 de procurori europeni selectați pe baza unei competiții deschise, cu un procuror șef, și o altă componentă alcătuită din „procurori europeni delegați”, care vor fi, practic, procurori din statele membre care vor lucra în continuare în statele lor în cazurile de fraudă cu bani europeni, dar printr-o colaborare directă cu biroul central. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Track: Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid, mai bine, mai repede și într-o măsură mult mai mare iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult. Mult mai mulți bani vor fi readuși în buzunarele cetățenilor noștri.

Raportorul Monica Macovei și-a exprimat speranța ca regulamentul să intre în vigoare la finele anului 2016 și să fie pus în aplicare imediat.

Prima localitate dunăreană din Oltenia cu port turistic

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 11:00

Corabia va deveni prima localitate dunăreană din Oltenia cu port turistic. Autorităţile locale au obţinut o finanţare europeană pentru a moderniza zona, astfel încât navele de croazieră să acosteze pe malul românesc. În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Olt vrea să preia Portul Comercial Corabia de la Ministerul Transporturilor pentru a-l moderniza, tot cu fonduri europene. Lucrările de amenajare a Portului Turistic Corabia sunt în plină desfăşurare. Proiectul pe fonduri europene are o valoare de aproximativ 15,4 milioane de lei. Autorităţile judeţene şi locale speră ca din toamnă portul să devină funcţional.

Radio Craiova

Municipiul Alba Iulia şi-a dublat numărul de turişti in ultimii cinci ani, cu ajutorul fondurilor europene

Publicat de Monica Slavici, 5 ianuarie 2015, 09:17

Ştiaţi că există o localitate importantă din România care şi-a dublat numărul de turişti cu ajutorul fondurilor europene?
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

5 ani și 150 milioane de euro. De atât a fost nevoie ca un oraș important din România să-și dubleze numărul de turiști. Este vorba despre Alba Iulia, municipiu cunoscut şi ca “Oraşul Unirii” sau “Capitala de suflet a tuturor românilor”.
Alba Iulia şi-a început călătoria ca “destinaţie turistică” imediat după intrarea României în Uniunea Europeană.
Întregul Centru Istoric al oraşului a fost refăcut, cetatea oraşului a fost renovată din fonduri europene, iar anual noi evenimente şi spaţii comerciale populează această zonă.
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică în vreme ce în 2009 Alba Iulia atrăgea puţin peste 18.000 de turişti şi avea 40.000 de înnoptări, în anul 2013 oraşul s-a apropiat de pragul de 40.000 de turişti şi avea aproape 82.000 de înnoptări.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, s-a arătat mulţumit de aceste rezultate, dar a declarat că se poate face şi mai mult pentru ca oraşul să devină cu adevărat o destinaţie turistică de top în România.
El a menţionat că, până acum proiectele au avut în vedere modernizarea zonei centrale a oraşului, dar şi restaurarea spaţiului public aferent celei mai mari şi celei mai bine păstrate cetăţi de tip Vauban din Europa Centrală şi de Sud – Est.
De asemenea, tot cu fonduri europene s-a amenajat zona de agrement Mamut – Parcul Dendrologic şi s-a construit una din cele mai pitoreşti piste de biciclete din România, denumitâ de pasionaţii acestui sport „Transalpina de Mamut”.
Efectul acestor investiții s-a văzut nu doar în numărul turiștilor care au vizitat Alba Iulia, ci şi prin faptul că au adus oraşul în atenţia forurilor internaţionale.
Astfel, Alba Iulia a apărut în noiembrie 2010 în numărul special al revistei oficiale UNESCO, World Heritage, dedicat turismului sustenabil și de promovare a patrimoniului istoric.
Merită reţinut că turismul reprezintă o ramură economică ce are un mare potenţial în România.
Este cunoscut faptul că industria turistică poate genera un număr semnificativ de locuri de muncă, iar economia locală, în ansamblu, poate beneficia de pe urma dezvoltării turismului.
De aceea, merită investit în acest domeniu, iar fondurile europene reprezintă un sprijin important pentru administraţiile locale pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei turistice.
Acest lucru a fost subliniat şi de către comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.
Aflată la București în prima sa vizită de la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a lansat anul trecut, la începutul lunii noiembrie, „Acordul de parteneriat” cu România pentru perioada 2014 – 2020.
În cadrul unei conferințe de presă, Corina Crețu a declarat că “noi, românii, trebuie să învățăm să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ne vom dezvolta niciodată pe termen lung.”
În acest sens, comisarul european a îndemnat autorităţile să utilizeze cu eficienţă cele 43 de miliarde de euro, pe care România le are la dipoziţie din fonduri comunitare: “Comisia Europeană încurajează utilizarea instrumentelor financiare, pentru că toate acestea vor maximiza fondurile puse la dispoziţie. În orice caz, în această primă vizită pe care o fac în România, vreau să vă asigur că veţi avea, în mine şi în Comisia Europeană, un partener de încredere şi sunt convinsă că România are capacitatea de a se mobiliza şi de a face performanţă.”

Statele membre UE au un nou termen limită pentru a depune propriile programe operaţionale la Comisia Europeană

Publicat de Monica Slavici, 24 noiembrie 2014, 09:28

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, că au fost încheiate toate acordurile de parteneriat privind fondurile europene cu toate cele 28 de state membre. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

“ Ne aşteptăm să adoptăm până la sfârşitul anului în jur de 150 din cele 310 programe operaţionale. Este imposibil pentru Comisia Europeană să adopte toate programele operaţionale, deoarece nu vrem să sacrificăm calitatea acestor programe. Vorbim de investiţii pentru următorii zece ani.”

Corina Creţu mai spune că a fost creat un grup de lucru pentru a ajuta ţările care au o absorbţie mai scăzută de 60%.
Va fi făcută şi o analiză în statele membre unde, deşi fondurile au fost alocate în mare măsură, ele nu s-au regăsit în dezvoltarea economică a regiunilor respective.

“În unele regiuni, care au plecat cu un start întârziat, cum este şi cazul României, dar sunt şi alte ţări care, practic, primesc de foarte mulţi… deci în cazul României, şi al Bulgariei, şi Poloniei şi, în fine, sunt ţările din regiunea noastră în general, atunci când se investesc bani, se văd în termeni de ridicare a nivelului de trai.
Dar sunt regiuni unde, indiferent câţi bani dăm, nu se înregistrează creştre economică, nu se înregsitrează îmbunătăţirea vieţii oamenilor, cum este sudul Italiei. “

Pentru mai multe state, inclusiv România, fondurile de coeziune reprezintă 50% din politicile de investiţii, a spus comisarul pentru politici regionale, după reuniunea cu miniştrii din toate statele membre.
Reamintim că Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii.
Fondul de coeziune vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
De menţionat că, în data de 18 noiembrie, Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene ajunge la 439 milioane de euro, bani care sunt folosiţi la finanţarea a două tronsoane de autostradă în România: Arad -Timişoara şi centura municipiului Constanţa.