Solidaritatea Comisiei Europene în contextul pandemiei de coronavirus

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 aprilie 2020, 19:13 / actualizat: 4 aprilie 2020, 19:27

În aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală. Comisia își intensifică și mai mult răspunsul, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta von der Leyen a declarat: „Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”

100 de miliarde EUR pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

• Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

• Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

• pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
• fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
• și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

• Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

• Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.

Următoarele etape

Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.

Asaltul Ungariei asupra lui Soros și a valorilor UE 

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 septembrie 2017, 10:46

Editorialul publicat în Financial Times, referitor la atacurile susţinute împotriva lui Soros, evidenţiază derapajele Ungariei privind nerespectarea valorilor Uniunii Europene şi consecinţele acestor acţiuni asupra cetăţenilor.

Guvernul naționalist-populist al Ungariei a umplut deja țara de afișe care-l prezintă pe George Soros, finanțistul miliardar, drept o amenințare la adresa țării fiindcă apără drepturile refugiaților. A lansat un asalt juridic împotriva universității fondate de el la Budapesta și a demonizat ONG-urile susținute de el. Acum, guvernul Fidesz lansează o „consultare națională” a cetățenilor cu privire la presupusul plan al dlui Soros de a inunda Europa cu refugiați. Investitorul filantrop este pus la zid în calitate de bau-bau-șef în cadrul campaniei premierului Viktor Orban pentru obținerea unui al treilea mandat la alegerile din primăvară.

Pentru autoproclamatul partid „iliberal” în care Fidesz s-a transformat, dl Soros constituie ținta ideală, în calitate de simbol al liberalismului. Cu mare parte a opoziției ungare în debandadă și singura competiție mai serioasă la adresa Fidesz venind de la dreapta și mai extremă, americanul de origine ungară îndeplinește rolul inamicului extern împotriva căruia electoratul trebuie să se unească în jurul partidului. Campania purtată împotriva lui de guvernul de la Budapesta este tulburătoare din numeroase privințe.

În primul rând, presupusul „plan Soros” este o „știre falsă”. Dl Soros a scris în favoarea acceptării mai multor refugiați de către UE și a propus măsuri comune. Dar să pretinzi, așa cum o face Fidesz, că el a hipnotizat cumva UE pentru a adopta un plan de a primi un milion de imigranți pe an și de a obliga prin coerciție statele reticente să-i primească, este un basm de groază fabricat.

În al doilea rând, campania împotriva acestui supraviețuitor evreu al Holocaustului are nuanțe subtile de antisemitism. Continua demonizare a dlui Soros și a ONG-urilor sale și confruntarea mai generală a dlui Orban cu UE în privința politicii ei de migrație, reprezintă, luate la un loc, un atac asupra valorilor europene de deschidere, toleranță și respect pentru drepturile omului. De fapt, afișele contra dlui Soros continuă într-o formă voalată atacul Fidesz contra „Bruxelles”-ului – deopotrivă demonizat și el printr-o campanie cu afișe din acest an -, filantropul servind aici drept o reprezentare simbolică a UE.

Dl Orban s-a angajat în aprilie față de Joseph Daul, președintele Partidului Popular European (PPE), grupul politic paneuropean de centru-dreapta de care aparține Fidesz, că va înceta astfel de atacuri la adresa UE. A venit vremea ca PPE să-l expulzeze din grup.

La fel ca în cazul Poloniei, mijloacele UE de a contracara asaltul Ungariei contra regulilor și valorilor europene sunt limitate. Însă privirile se îndreaptă acum, pe bună dreptate, spre fondurile structurale UE, printre ai căror primi beneficiari se numără și Ungaria. O asemenea finanțare UE echivalează cu peste 3,5% din PIB-ul anual – și este responsabilă pentru o mare parte a creșterii economice din ultimii ani, pentru care Fidesz-ul dlui Orban încearcă să-și aroge meritul. Cercetările organizațiilor anticorupție arată că mari contracte de stat, finanțate parțial din bani UE, sunt oferite în mod disproporționat unor indivizi și companii apropiate de Fidesz și de premier.

Suspendarea finanțării UE pentru Ungaria vine la pachet cu riscul unei penalizări nedrepte a ungurilor de rând. Însă cum parchetul Budapestei e condus de un loialist al Fidesz care nu prea pare înclinat să investigheze acuzațiile de corupție, Bruxelles-ul și capitalele UE au o altă opțiune. Având în vedere existența semnelor de întrebare privitoare la distribuirea fondurilor în țară, ele pot amenința cu blocarea fondurilor dacă Ungaria nu va consimți la verificări mai exigente și la nivel mai înalt, operate de exemplu de oficiul anti-fraudă al UE sau de o nouă instituție propusă, Procurorul Public European.

Viitoarele negocieri cu privire la bugetul UE de după 2021 oferă și ele o oportunitate de introducere a unor garanții care să permită blocarea fondurilor pentru țările care violează statul de drept. Membrii UE nu ar trebui să se aștepte să continue să se bucure de roadele statutului de membru dacă ei resping regulile și valorile europene atât de flagrant precum o face astăzi Ungaria.

Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06

România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană.  Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.

Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

CE prezintă rezultatele consultării publice privind Agenda urbană a UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:53

La cea de a 2-a ediţie a Forumului oraşelor europene de la Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat rezultatele unei consultări publice, din care reiese că părţile interesate doresc o mai bună coordonare a politicilor Uniunii legate de dimensiunea urbană. În continuare. Comisia va colabora strâns cu preşedintia letonă, cu viitoarea preşedinţie luxemburgheză şi cu cea olandeză pentru a transforma Agenda Urbană în realitate. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016..

Consultările arată că Uniunea Europeană poate ajuta oraşele să-şi rezlve problemele iar acestea, în schimb, să contribuie la realizarea listei de priorităţi a Comisiei pentru “Uniunea Energiei” cu perspective pentru schimbarea politicii de mediu. Consultările arată o cerere fermă a tuturor părţilor interesate pentru o mai bună coordonare a politicilor europene într-o dimensiune urbană. În baza dorinţelor exprimate Comisia avansează cîteva propuneri expuse de Maroš Šefčovič, vicepreşedinte, responsabil pentru “Uniunea Energiei”:

Prima sugestie pe care aş dori să o fac ţine de faptul că ne-am uşura foarte mult munca dacă am simplifica schema în care ne-am organizat. Ar fi extrem de util să schematizăm sistemul, să creăm un acces mai uşor, să punem permanent la dispoziţia tuturor toate proiectele de iniţiativă pe care le primim şi să le facem mai coerente.

A doua propunere pe care aş vrea să o fac este o apreciere despre cum am putea să mobilizăm atenţia pentru o mai bună Agendă a Oraşelor Inteligente., o mai bună conectare, o mai bună intergrare pentru ceea ce aş numi “armătura” din oraşele noastre. Prea adesea planificare nu a fost coordonată şi, ştiţi foarte bine, cetăţenii noştri detestă puţine lucruri mai mult decît cînd li se sparge strada pentru reţeaua de apă, apoi pentru electricitate, apoi pentru gaz după care pentru furnizarea altor servicii.

Următorul meu punct este: finanţarea. Cum putem facilita finanţarea? La acest punct cred că Uniunea şi Comisia Europeană pot fi de un real ajutor. Pot oferi cunoştinţele necesare, sprijin administrativ şi instrumente de finanţare. Noi am inclus în strategia pentru energie propunerea de crea noi instrumente. Instrumente pe care le vom dezvolta împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii, instrumente despre cum să oferim finanţări înţelepte pentru clădiri inteligente. Dacă urmăriţi finanţările oferite din bugetul european este de aşteptat ca aproximativ 80 de miliarde de euro din resursele fondurilor structurale să fie investite în oraşele din întreaga Europă pentru perioada 2014 – 2020 din care aproximativ 15 miliarde vor fi gestionate direct de primării. Este necesar aşadar, cu adevărat, să ne putem alinia, să avem o bună coordonare, să ne armonizăm eforturile.

Soluţiile moderne din Europa sînt preţuite în zonele cu o creştere demografică accentuată. Prognozele statisticilor create arată că pînă în 2050 aproape 70% din populaţia globului va locui în zone urbane. Cu toate acestea, ele sînt şi sursa unor mari provocări economice, sociale, demografice, de mediu, care se întrepătrund. Comisia lucrează în prezent îndeaproape cu preşedinţia letoniană şi cu următoarele din rotaţie, cu cea luxemburgheză şi olandeză pentru a traduce în realitate Agenda Urbană. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016.

Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36

Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.

Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.

În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.

Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.

El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.

În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:

„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.

Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.

Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.

În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.

În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.

Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.

În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.

În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.

Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.

Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012

Master planul general de transport este gata și va fi înaintat Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2015, 11:00

Documentul este obligatoriu pentru accesarea fondurilor structurale pana in anul 2020. Cu ajutorul acestor bani se urmareste realizarea a peste 500 de kilometri de autostrada si a aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri expres, dar si largirea la 4 benzi a soselei de centura a capitalei.

De asemenea se intentioneaza si modernizarea unor tronsoane de cale ferata, printre care Bucuresti-Giurgiu si Bucuresti-Arad.

In plus, prin intermediul master planului general de transport se are in vedere si realizarea canalului Dunare-Bucuresti, ne-a transmis reporterul BucurestiFM, Radu Sofran