Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.
În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).
În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și reguli privind o gamă largă de subiecte, precum alimentația, bolile, aerul curat și multe altele.
De ce există o politică în domeniul sănătății la nivel UE
Responsabilitatea pentru organizarea și furnizarea de asistență medicală și de securitate socială revine în primul rând guvernelor naționale. Rolul UE este de a completa și sprijini statele membre în îmbunătățirea stării de sănătate a europenilor, reducerea inegalităților în materie de sănătate și deplasarea către o Europă mai socială.
Evoluția pieței muncii și libera circulație a persoanelor și a bunurilor pe piața internă duce la necesitatea coordonării problemelor de sănătate publică la nivel UE. Politica de sănătate publică a UE ajută statele membre să creeze rezerve de resurse și să soluționeze provocări comune precum rezistența la substanțe antimicrobiene, reducerea incidenței bolilor cronice ce pot fi prevenite și impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.
UE emite recomandări și dispune de legi și standarde pentru protejarea cetățenilor, care acoperă produsele și serviciile de sănătate (cum ar fi produsele farmaceutice, dispozitivele medicale, e-sănătatea) și pacienții (reguli privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere).
Programul de sănătate al UE
Lucrarea este finanțată prin programul de sănătate al UE, care încurajează cooperarea și promovarea strategiilor pentru o stare bună de sănătate și asistență medicală.
Există norme specifice ale UE privind medicamentele pentru copii, bolile rare, produsele pentru terapie avansată și studiile clinice. De asemenea, UE dispune de reguli pentru combaterea medicamentelor falsificate și pentru a asigura controlul comerțului cu medicamente.
În 2017, au fost adoptate noi norme privind dispozitivele medicale de diagnosticare și de diagnosticare in vitro, cum ar fi supapele cardiace sau echipamentul de laborator, pentru a ține pasul cu progresul științific, pentru a îmbunătăți siguranța și pentru a garanta o mai mare transparență.
Întrucât regulile privind utilizarea canabisului medical variază foarte mult între statele membre, Parlamentul a solicitat, în 2019, o abordare la nivelul UE și o cercetare științifică finanțată în mod corespunzător.
Locuri de muncă sănătoase
Legislația UE stabilește cerințele minime de sănătate și siguranță pentru protecția la locul de muncă, permițând statelor membre să aplice dispoziții mai stricte. Există dispoziții specifice privind utilizarea echipamentelor, protecția lucrătoarelor gravide și a tinerilor, precum și expunerea la substanțe specifice, cum ar fi agenți cancerigeni și mutageni, sau zgomot.
Forța de muncă îmbătrânită a Europei și creșterea vârstei de pensionare aduc provocări pentru sănătate. Pentru a menține și a reintegra lucrătorii la locul de muncă cu leziuni sau probleme cronice de sănătate, Parlamentul European a propus, în 2018, măsuri precum adaptarea locurilor de muncă prin programe de dezvoltare a competențelor, asigurarea condițiilor flexibile de lucru și sprijinirea lucrătorilor (inclusiv consultarea unui psiholog sau terapeut).
Societatea favorabilă incluziunii
Pentru a asigura participarea deplină a persoanelor cu dizabilități în societate, Parlamentul a aprobat, în 2019, actul european privind accesibilitatea (EAA). Noile reguli urmăresc să asigure accesul persoanelor în vârstă și persoanelor cu handicap din întreaga UE la produsele de zi cu zi și serviciile-cheie (cum ar fi smartphone-uri, computere, cărți electronice, mașini de check-in, bancomate și alte terminale de plată).
UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.
Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.
Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă
UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.
De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.
Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.
Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.
La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.
Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE
Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.
Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.
Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.
Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.
Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.
În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).
Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.
Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.
Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.
Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen
Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.
Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.
Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.
Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.
Judeţul Tulcea se confruntă cu o criză a forţei de muncă. Cel mai mare angajator din nordul Dobrogei apelează la muncitori din Vietnam pentru a ocupa unele posturi de pe platforma şantierului naval.
Judeţul Tulcea are o populaţie activă de 100 de mii de persoane iar numărul şomerilor este de aproximativ 800.
„Pentru luna decembrie de exemplu au fost emise până acum 62 de repartiții, dintre care 45 s-au întors cu angajare. Trei nu au corespuns cerințelor locului de muncă, iar 14 sunt fără răspuns“, a precizat directorul AJOFM Tulcea, Cristian Dănuș.
Şi în alte sectoare de activitate, cum ar fi turismul sau alimentaţia publică, se simte criza de personal calificat.
Însă angajatorii primesc şi muncitori necalificaţi care vor să înveţe la locul de muncă:
„Dacă deschidem presa de Tulcea, anunțuri despre angajări nu există decât «angajăm, angajăm, angajăm», nu există nicio cerere pentru locuri de muncă. Noi suntem dispuși să calificăm această forță de muncă, să îi învățăm o meserie, însă doritori nu sunt“, a declarat un angajator tulcean din sectorul turism și alimentație publică.
Potrivit unei statistici, pe primele 10 luni ale acestui an, peste 1.000 de şomeri şi-au găsit de muncă la angajatorii locali, prin repartiţie de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Tulcea.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) împlinește duminică 19 ani de activitate. Cu acest prilej, președintele AJOFM, Cristiana Barbu, a transmis un mesaj cu ocazia acestui eveniment.
„10 Decembrie este o zi deosebit de importantă pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, zi în care aniversăm 19 ani de activitate. Sunt 19 ani în care instituţia noastră s-a transformat, a evoluat şi a acumulat o experienţă bogată, deosebit de important în acest proces fiind sprijinul acordat de Uniunea Europeană şi schimbul de bune practici cu instituţiile similare din state membre UE.
De-a lungul timpului, ANOFM a schimbat abordarea problematicilor pieţei forţei de muncă transformându-se dintr-o instituție care se ocupa cu plata drepturilor bănești ale șomerilor, într-un furnizor de servicii ce au drept scop facilitarea accesului pe piața forței de muncă a unui număr cât mai mare de persoane. Pentru a veni în sprijinul clienților noștri, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatori, au fost incluse noi modalități de relaționare prin simplificarea diferitelor proceduri de înregistrare, de obținere a stimulentelor financiare și a subvențiilor. Modernizarea instituţiei, adaptarea serviciilor oferite beneficiarilor noştri la cerinţele concrete ale pieţei muncii, precum şi facilitarea accesului acestora la informaţie au continuat şi în acest an, prin implicarea instituţiei noastre în proiectarea viitoarelor acţiuni ce vor beneficia în anii următori de finanţare europeană.
Am acordat o deosebită atenţie îndeplinirii obiectivelor majore stabilite prin Strategia Europa 2020, respectiv: creşterea ocupării forţei de muncă (prin diminuarea şomajului, în special a şomajului de lungă durată, a şomajului în rândul tinerilor şi al altor categorii de persoane care întâmpină dificultăţi de integrare pe piaţa muncii). Demn de menţionat este faptul că în acest an rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5%, depășind ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale.
Printre alte realizări ale acestui an doresc să menționez acordarea unor noi măsuri privind stimularea ocupării forței de muncă, rezultate în urma implicării susținute a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale și cooperării cu partenerii sociali. Implementarea măsurilor active oferite de Serviciul Public de Ocupare au adus noi locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile (tineri NEET, șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, familii monoparentale, persoane peste 45 ani) şi vor ajuta la reducerea disparităţilor economice dintre regiunile ţării noastre.
Şi în acest an tinerii au beneficiat de o atenţie deosebită, eforturile noastre concentrându-se pe încurajarea acestora să se adreseze specialiştilor noştri pentru a le oferi o şansă concretă de a se integra în câmpul muncii. În acelaşi context, angajatorii au fost îndrumaţi să acceseze subvenţiile destinate uceniciei şi stagiaturii, oferind astfel tinerilor şansa unui start în viaţa profesională mult mai facil.
Cu acest prilej aniversar vreau să mulţumesc membrilor Consiliului de Administraţie al ANOFM, tuturor partenerilor și colaboratorilor, clienţilor noştri şi nu în ultimul rând, colegilor, pentru sprijinul şi încrederea acordate. Implicarea și activitatea tuturor stau la baza acestei instituții, constituind, și în viitor, garanția esențială a capacității de a îndeplini obiectivele fundamentale ale activităţii sale. Totodată, doresc să remarc intersul reprezentanţilor mass-media și al societății civile pentru activitatea noastră și pentru informarea corectă a opiniei publice. Atât eu, cât și colegii mei ne dorim să fiți alături de noi în continuare pentru a putea face față tuturor provocărilor”, a transmis președintele ANOFM printr-un comunicat.
Asociația AGORA 2013, în parteneriat cu Asociația Econyouth și Camera de Comerț și Industrie Vidin au anunţat demararea proiectului „Noi competențe pentru un job de calitate“. Acesta îşi propune să crească mobilitatea forței de muncă în zona transfrontalieră Vidin-Dolj, prin implementarea unui program ce vizează dezvoltarea de noi competențe profesionale și antreprenoriale pentru peste 400 de persoane inactive din județele Dolj și Vidin. Cei vizați vor beneficia de programe de formare pentru dezvoltarea abilităților și creșterea nivelului de calificare. Ulterior, vor urma un curs de specializare de competențe antreprenoriale și altul de inițiere în limba engleză.
Domeniile în care România are cel mai mare deficit de forță de muncă sunt construcțiile, sectorul IT, agricultura și medicina, a declarat, luni, ministrul de resort, Lia Olguța Vasilescu, într-o conferință pe această temă.
„Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, a arătat ea, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro.
Vasilescu a arătat că și în sectorul IT există o mare problemă.
„Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă”, a subliniat ea.
Cele mai problematice sectoare sunt, însă, construcțiile și agricultura.
„Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară”, a mai susținut ministrul Muncii.
Potrivit acesteia, primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.
Ea a amintit că firmele au la dispoziție programe guvernamentale, precum „Prima chirie”, dar și fonduri europene de jumătate de miliard de euro, pentru a angaja forță de muncă din România și să nu fim nevoiți astfel să apelăm la muncitori din afara Uniunii Europene, pe care trebuie să îi plătim cu salariul mediu pe economie.
„Cer mediului de afaceri să ia banii europeni pe care îi are România la dispoziție. Acești bani îi dau pentru acte angajaților, dar ei pot să mai pună o sută, două, trei sute de lei, astfel încât să nu rămână doar la nivelul salariului minim pe economie, ci să fie mai mare, astfel încât să ne păstrăm forța de muncă în România și să nu mai emigreze”, a susținut oficialul guvernamental.
Ea a arătat că rata șomajului este de 4,18%.
„Noi, adică ANOFM, o calculăm diferit față de INS, întrucât INS folosește metoda europeană care se bazează mai mult pe sondaje. Noi lucrăm cu datele pe care le avem la dispoziție la Revisal și la Ministerul Muncii. Deci, data reală a șomajului la ora actuală este 4,18%”, a susținut Vasilescu.
Ministrul a adăugat că în spațiul public circulă informații potrivit cărora în România ar exista 6 milioane de asistați social, însă nu este nici pe departe așa, doar dacă aici ar fi incluși toți copiii care beneficiază de alocații, însă aceștia nu pot fi catalogați drept oameni care ar putea munci și nu vor.
„Pe 416 (Legea privind venitul minim garantat — n. r.) avem la ora actuală 240.000 de familii cu copii. Aceasta este cifra reală. Ne-am dat seama, tot după statistici, că vorbim deja de șomeri la a treia generație. Sigur că aceștia nu sunt șomeri, ci persoane care nu au vrut niciodată să muncească, iar în cadrul familiilor lor niciodată nu s-a pus problema că și copiii lor ar putea să-și găsească un loc de muncă. Avem și astfel de situații, dar și în alte țări din UE există persoane care refuză să muncească, iar în familia lor s-a instalat un cult al nemuncii, din păcate”, afirmă ea.
La nivelul acestor familii, copiii sunt retrași la vârste fragede de la școală și, dacă sunt retrași înainte de clasa a opta, ei vor fi toată viața lor asistați social, pentru că nu vor putea fi nici măcar calificați ca ucenici.
„Începând din luna august a acestui an, este în vigoare o ordonanță de urgență care prevede faptul că, dacă un copil are 10 absențe nemotivate la școală, se va tăia 20% din ajutorul social al familiei respective, iar, dacă are 20 de absențe, se va tăia 50%. Aceasta, pentru că dorim reducerea analfabetismului, iar acei copii să nu fie toată viața lor asistați social în grija statului”, a continuat ministrul.
Vasilescu a mai spus că, în Parlament, există un proiect de lege care prevede că o persoană care a refuzat un loc de muncă nu va mai primi ajutor social sau indemnizație de șomaj. Proiectul a fost inițiat de Opoziție, iar sarcina Ministerului Muncii va fi să vegheze ce se întâmplă cu familia respectivă, întrucât copiii nu au niciun fel de vină dacă tatăl refuză să muncească, a arătat ea.
Bursele din partea firmelor, pentru studenții de la Universitatea de Științe Agricole din Timișoara ar fi o soluție pentru ca tinerii să poată face față cerințelor de pe piața muncii.
Ideea a fost conturată la Timişoara de rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Alin Cosmin Popescu. Rectorul USAMVB le-a propus companiilor din domeniul agricol să se implice, inclusiv financiar, în pregătirea practică a studenţilor. Ulterior, firmele din domeniu vor putea beneficia de pregătirea şi experienţa viitorilor absolvenţi.
“Să intraţi în contact cu studenţii noştri pentru a-i selecta şi a reprezenta forţa de muncă necesară în următoarea perioadă. Aceste lucruri se întâmplă la universităţi private, la nivel, probabil, naţional, dar şi internaţional, cu siguranţă. Există posibilitatea să se ofere pe parcursul unui an, a doi-trei ani, burse din partea companiilor pentru a susţine studenţii în această perioadă şi a se crea un parteneriat, un contract, astfel încât ei şi dumneavoastră ştiţi ce vor face studenţii după ce termină facultatea”, a spus rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole, Alin Cosmin Popescu.
Reprezentanţii firmelor s-au arătat dispuşi să investească în pregătirea practică a studenţilor, cu condiţia ca legea să fie modificată în aşa fel încât studenţii să fie obligaţi ulterior să lucreze o anumită perioadă în firmele care au contribuit la pregătirea lor.
Canada îşi propune să atragă peste un milion de imigranţi până în 2020, pentru a răspunde nevoii de forţă de muncă a economiei sale – a anunţat ministrul pentru Imigraţie, citat de televiziunea franceză BFM-TV.
330 de mii de străini sunt aşteptaţi anul viitor, după ce anul acesta Canada a fost pregătită să acorde rezidenţă permanentă pentru 310 mii de migranţi.
Guvernul de la Ottawa spune că se pregăteşte pentru anii următori, în condiţiile în care înregistrează o scădere a forţei de muncă şi o îmbătrânire a populaţiei.
Astfel, de la aproape 7 persoane active la un pensionar, câte erau în anii ’70, raportul este, în prezent, de 4 la unu.
Potrivit ultimului recensământ, publicat săptămâna aceasta, 7,5 milioane de canadieni s-au născut în străinătate, ceea ce reprezintă aproape 22 la sută din populaţia ţării.
Firmele din judeţul Arad aduc muncitori din ţări afro-asiatice, pentru că nu mai găsesc forţă de muncă în regiune.
Judeţul are o rată a şomajului de 2%, iar companiile reclamă faptul că nu îşi mai pot desfăşura activitatea dacă nu găsesc lucrători. Prin urmare, încearcă să aducă muncitori chiar din ţări afro-asiatice, oferindu-le salarii motivante.
În prezent, în judeţul Arad sunt vacante aproximativ 2.000 joburi, în toate domeniile, de la IT până la gastronomie. La recenta Bursă a locurilor de muncă pentru absolvenţi, oferta a inclus peste 750 de posturi, dar interesul a fost foarte mic.
România este o ţară interesantă pentru investitori, spune ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer. El a explicat, astăzi, la o conferinţă despre IMM-uri, că ţara noastră este atractivă, pentru că avem o creştere economică mare, de 5,8%, ceea ce înseamnă stabilitate. În plus, investitorii sunt atraşi de cota unică, de amplasarea geografică, de resursele naturale, precum şi de forţa de muncă ieftină şi bine pregătită.
Criza economică a avut un impact negativ asupra forţei de muncă. Țările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială s-au dovedit a fi însă mai rezistente în fața recesiunii, arată un raport al Comisiei Europene. De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea locurilor de muncă, mai ales având în vedere scăderea şi îmbătrânirea populaţiei din Uniunea Europeană. Care sunt concluziile ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reșița.
Comisarul european, Marianne Thyssen spune că pentru crearea de noi locuri de muncă este nevoie și de punerea în aplicare a unor reforme structurale, precum şi a unor măsuri de sprijinire a consumului şi a cererii.
Din cauza crizei economice între 2008 și 2013 s-au pierdut 7 milioane de locuri de muncă, un număr prea mare pentru a le recupera într-un singur an. În 2014 au fost create noi locuri de muncă, însă ritmul a fost prea lent. Drept urmare, Comisia Europeană se va axa în perioada următoare pe integrarea pe piața muncii a cât mai multe persoane. Din acest an va fi implementat noul plan de investiții pentru crearea de locuri de muncă, plan a cărui valoare se ridică la 350 miliarde de euro, însă sunt necesare și reforme structurale. Avem nevoie de cursuri de formare, astfel încât oamenii să fie mai pregătiți pentru piața muncii. Acest raport ne ajută, ne dă lecții din trecut, ne arată că unele state membre sunt mai rezistente în fața crizei economice decât altele.
Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, în România, numărul tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate este mai mare față de cel din Uniunea Europeană. 16% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au loc de muncă, dar nici nu studiază sau urmează vreun curs de formare profesională, media în cele 28 de state membre fiind de 13%. România a înregistrat în perioada 2007 – 2012, cea mai mare reducere a investițiilor în educație, urmată de Ungaria, Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia.
În schimb, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut în România cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, o excepție pozitivă la nivel european. Și asta deoarece spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
