Misiuni internaționale

Publicat de prosavioleta, 3 ianuarie 2024, 10:30

Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații.
Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate.
Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO.
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor.
Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!

Misiuni Internaționale

Publicat de gabrielasaksa, 7 noiembrie 2023, 12:42

Ciprian Panga ( realizator rubrică ): Comandamentul Forțelor Întrunite este structura care gestionează misiunile militarilor români în afara teritoriului statului, misiuni pe care le desfășoară forțele terestre, aeriene sau navale, oriunde în lume. Anul acesta, fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria au participat la două misiuni importante, IRINI și Sea Guardian, în apele internaționale ale Mării Negre și Mării Mediterane, unde au desfășurat activități de monitorizare a traficului maritim, descurajare a acțiunilor ilegale pe Flancul sud-estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și misiuni de combatere a terorismului. Contraamiralul de flotilă Marinică Mustățea, șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite:
Marinică Mustățea: Ambele participări la operații au fost conduse de către Comandamentul Forțelor Întrunite, având control operațional la MARCOM, partea maritimă a Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Misiunile îndeplinite de marinarii din Forțele Navale au fost realizate, desfășurate și conduse cu profesionalism, în condițiile în care, având în vedere războiul din Ucraina, am reușit să trecem strâmtorile turcești şi să participăm la operațiile NATO și ale Uniunii Europene, în special pentru reprezentarea Armatei României și a României în teatrele de operații și nu în ultimul rând, a forțelor navale. Către toți militarii din teatre de operații, un mesaj de la un simplu marinar: vânt din pupa! Aveți grijă de dumneavoastră, aveți grijă de oamenii pe care aveți în subordine și, nu în ultimul rând, misiune ușoară!
Ciprian Panga ( realizator rubrică ): De la misiunile Forțelor Navale trecem la cele ale Forțelor Terestre și ajungem în Germania, unde s-a încheiat exercițiul Combine Resolve 19, exercițiu la care a participat, în premieră pentru țara noastră, un punct de comandă de nivel divizie. Scenariul exercițiului a asigurat pentru militari un cadru realist de a pune în aplicare procedurile specifice într-un mediu întrunit și multinațional, având ca finalitate îndeplinirea obiectivelor de instruire prin executarea misiunilor. Căpitanul Oana Boier, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:
Oana Boier: Exercițiul Combine Resolve 19 a reprezentat pentru militarii Diviziei 4 Infanterie GEMINA un eveniment instruire în cadru căruia marea unitate și unitățile participante și-au dovedit capacitatea operațională pentru a îndeplini standardele NATO în desfășurarea operațiilor militare în context întrunit și multinațional. Pe timpul exercițiului, militarii au dat dovadă de o rezistență fizică și psihică prelungită. Aceștia și-au desfășurat activitatea în câmpul de instrucție în condiții de supraviețuire, alături de militarii americani. Participarea la exercițiu a constituit o oportunitate reală de a dezvolta relațiile de cooperare cu structuri din cadrul NATO și partenere și de a asigura capacitatea de reacție la nivel tactic și interoperabilitatea forțelor participante, precum și perfecționarea capabilităților de dislocare și instruire în comun.
Ciprian Panga ( realizator rubrică ):  Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, după aproximativ șapte luni în care au reprezentat România în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia, militarii detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzi de Fier” au predat misiunea și atribuțiile militarilor Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparziii Transilvani”. Pe parcursul următoarele șase luni, militarii Batalionului 3 Apărare Antiaeriană Potaissa, împreună cu ceilalți aliați din cadrul Grupului de luptă, vor continua misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate în Flancul nord-estic al Alianței.

Nava-şcoală “Mircea” a plecat într-un nou marș internațional de instrucție

Publicat de Gabriel Stan, 10 iulie 2023, 11:15

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Nava-şcoală “Mircea” se află până la sfârșitul lunii într-un marș internațional de instrucție. La bordul ei sunt 80 de studenţi ai Academiei Forțelor Navale și studenți străini din instituții partenere.

Obiectivul marșului este acela de a le forma viitorilor ofițeri ai Forțelor Navale Române deprinderile specifice carierei alese – ne-a declarat comandantul velierul, comandorul Mircea Târhoacă.

Mircea Târhoacă: Fiecare zi la bordul navei-şcoală „Mircea” e o provocare, mai ales când ai cadeți și mai ales când ai și cadeţi străini care vin pentru prima dată în Forțele Navale. Cadeții români și cadeții străini se instruiesc în comun, nu facem distincție.

Avem în rândul echipajului și 14 fete, care vor face faţă provocărilor de a urca în arborată. Deja au o săptămână de când s-au acomodat. Ne vom întoarce pe 31 iulie, un echipaj mult mai bine instruit decât îl avem astăzi.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe durata celor patru săptămâni de marş nava-şcoală va acosta în porturile Pireu din Grecia, Taranto din Italia și Izmir din Turcia, acolo unde va putea fi vizitată de public.

Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”

Publicat de Gabriel Stan, 3 iulie 2023, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale au încheiat exerciţiul multinaţional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, în care au fost implicați 300 de militari români și alți 50 din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia.

Pe timpul antrenamentelor, participanții și-au exersat procedurile de acțiune împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor.

În cea de-a doua săptămână a exercițiului a avut loc și o secvență dinamică de identificare și distrugere a unei mine aflate în derivă, cu ambarcațiuni rapide, elicoptere și scafandri de luptă EOD.

A fost testată cu această ocazie și o procedură nouă, preluată de la partenerii turci, prin care minele sunt distruse de la distanță folosind mijloace radio comandate, după cum am aflat de la comandantul Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu: Nu este o procedură inventată de noi, partenerul turc o folosește de ceva timp, vrem să o implementăm și noi la nivelul Forțelor Navale ale României, la nivelul centrului de scafandri și a unităților EOD din subordine.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): În această săptămână, Forțele Navale Române au desfășurat și exercițiul „Shield Protector 23” pentru certificarea grupului de luptă maritim și executarea secvențelor de tragere cu armamentul de la bordul navelor.

Marian Tănase, comandor, locțiitorul Comandantului Flotilei 56 Fregate: Suntem la acest exercițiu pentru a evalua noul stat major al grupului de luptă din a doua jumătate a anului, precum și navele și echipajele navelor care fac parte din acest grup de luptă. În cadrul acestui exercițiu s-au executat seriale specifice.

Centrul de greutate al activității a fost executarea tragerilor reale cu armamentul de la bord, toate calibrele, toate navele.

S-a încheiat exercițiul „Sea Shield 2023”

Publicat de Gabriel Stan, 3 aprilie 2023, 14:33

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Punct final pentru exercițiul „Sea Shield 2023”, cel mai complex eveniment de instruire din acest an al Forțelor Navale Române. Circa 3.400 de participanți din 13 state aliate și partenere au desfășurat antrenamente în Marea Neagră, pe Dunăre și în zona de coastă.

Una dintre secvențele exercițiului a avut loc joi, pe brațul Sfântu Gheorghe, unde a fost simulată respingerea unui desant aerian inamic, pentru care au acționat peste 500 de militari din forțele navale, fluviale, terestre, aeriene și pentru operații speciale.

Contraamiralul de flotilă Marcel Neculae, comandantul Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”: După 2 săptămâni de exerciții zilnice, nivelul de instruire de formare a deprinderilor specifice comandanților de nave pentru manevra navelor și a comandanților serviciului de luptă pentru mânuirea armamentului de la bord au atins standarde maxime.

Practic, nu am întâmpinat nicio dificultate, chiar și pentru tinerii ofițeri veniți acum maxim de 3 săptămâni de pe băncile Academiei Navale, s-au integrat rapid în rândul echipajelor și au răspuns cerințelor operaționale specifice.

Seria de exerciţii anuale Sea Shield este destinată instruirii forţelor aliate şi a fost propusă de România la summmitul NATO de la Varşovia, în 2016, pentru întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european.

Teodor Incicaş: Avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră. Achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare

Publicat de Gabriel Stan, 30 mai 2022, 17:40

Săptămâna trecută a avut loc în București o nouă ediție a Expoziției internaționale dedicate a industriei aeronautice și de apărare, la care au fost prezente peste 400 de companii din 35 de țări.

Discuția pe care v-o propunem în continuare este una despre înzestrarea Armatei Române și despre importanța domeniului, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, care ne-a arătat o nouă față a războiului, dată de tehnologie și de tehnică militară modernă, care au făcut ca Ucraina să reziste atât de mult unei confruntări cu una dintre cele mai puternice și numeroase armate ale lumii.

Invitatul de la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Direcției Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, generalul maior Teodor Incicaş.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, am onoarea.

Teodor Incicaş: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  BSDA, acest târg internaţional de tehnică militară, s-a ținut iar, după patru ani.

Teodor Incicaş: Este un târg expozițional care se țină din doi în doi ani în România, cel mai mare din partea aceasta a Europei. Au fost 415 firme cu standuri. Pe lângă acestea, au fost alte, între 50 și 100, fără standuri.

Direcţia Generală pentru Armamente este structura care coordonează, în numele Ministerul Apărării Naționale, realizarea acestui târg expozițional. Vorbim de dimensiunea structurilor, să zic așa, tehnice, ale Armatei României, pe de o parte, iar pe de altă parte, în ceea ce privește industria de apărare din Armata României, au fost componente care au fost în cadrul Ministerului Apărării Naționale, dar destul de multe dintre întreprinderile pe care le-am avut au fost în cadrul altor ministere, cum ar fi Ministerul Construcțiilor de Mașini.

Sigur că România, în anul 1990, era pe dimensiunea ei, la nivelul tehnologic al anilor ’90, o țară care își producea bună parte din necesarul de tehnică militară, 90 ceva la sută din necesarul de muniții și rachete, lucru care nu e de ici, de colea.

Având în vedere perioada mai grea prin care a trecut țara în anii ’90 și începutul anilor 2000, au fost o serie de decizii, pe care nu le voi comenta, de natură politică sau economică, care au făcut ca aceste componente industriale, foarte importante pentru armata țării și pentru asigurarea capacității operaționale și de refacere a stocurilor de luptă ale Armatei României, să fie afectate.

Noi, cei care lucrăm în înzestrarea Armatei României, avem ca primă prioritate înzestrarea Armatei României cu acele capacități care să contribuie la realizarea unor capabilități în măsură să furnizeze misiunile esențiale pe care le avem noi și pentru care dăm socoteală în fața țării și a poporului român: apărarea și descurajarea. De aceea avem nevoie de elemente tehnologice de vârf.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cum ar fi?

Teodor Incicaș: Cum ar fi Patriotul, cum ar fi HIMARSUL, HIMARSUL fiind un sistem – pentru ascultătorii dumneavoastră – de rachete sol-sol, Patriotul sistem de apărare sol-aer de la distanţe mari.

Există foarte puține echipamente care să furnizeze în același timp și capacitatea de apărare, și mai ales cea de descurajare, pentru că orice potențial inamic ai avea, în clipa în care ești dotat cu anumite tipuri de echipamente, se va gândi de nu știu câte ori înainte de a efectua o manevră de atac împotriva ta. Iar a doua este, pe cât posibil, sprijinirea industriei naționale de apărare.

Avem achiziția de transportoare blindate Piranha V. Achiziţia acestor transportoare blindate s-a făcut cu cerința privind transferul de tehnologie. Sigur că a fost, pentru că vreau să fiu foarte sincer, o anumită întârziere la început, ceea ce nu știe publicul larg, e pentru că noi avem o anumită confidențialitate în relația cu beneficiarii noștri, care sunt categoriile de forțe, ca acea întârzire s-a datorat faptului că noi am insistat ca softul de comandă și control să fie unul românesc.

Dacă în prima parte am avut un anumit grad de integrare, producție a unor componente care a privit atât, să spun, partenerul de bază a firmei străine în România, care e Uzina Mecanică București, dar și o serie de alți agenți economici majoritar privat, în al doilea contract subsecvent, lucrurile se amplifică și trecem inclusiv la fabricarea carcasei blindate în România, fapt care face ca, să spun eu, 70 % din vehicul să fie și fabricat în România, pe lângă integrarea sa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Înseamnă mult, înseamnă locuri de muncă, înseamnă…

Teodor Incicaș: Înseamnă mult. Să vă dau un exemplu: doar pentru faptul că se realizează carcasa blindată în România ai nevoie, doar aici, de 32 de sudori, pe lângă celelalte beneficii care sunt aduse, desigur, de profitul oferit sau avantajul, venitul oferit.

Anul trecut, noi am semnat contracte cu companii din România, în jur de 3 miliarde și ceva de lei. Dintre acestea, vreo 800 de milioane au fost cu companii străine, dar care nu știm cât alocă subcontractorilor români, iar restul, doar cu firme românești.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Venind către subiectul fierbinte al planetei, avem, iată, trei luni de când este un război lângă noi și de când eu sunt convins că mai ales în domeniul dumneavoastră a fost cumva, așa, o sursă de lecții învățate.

Iată cât de importantă devine această dotare despre care aţi spus dumneavoastră, această descurajare la început, dar și potență a statului de a avea o gamă de armament, tehnologie care să fie eficientă.

Teodor Incicaș: Ca să fiu foarte sincer, o sursă de lecții identificate, știți. Vom vedea, în funcţie de măsurile pe care le luăm şi de modul în care ne vom dirija concepţiile, planurile, în mod eficace, dacă am şi învăţat lecţiile, că de identificat le putem identifica.

Majoritatea lecţiilor vin din zona operaţională, însă zona operațională este dublată şi de ceea ce vedem din punct de vedere tehnologic și din ceea ce vedem și din punct de vedere al sprijinului logistic, discutând acum din fosta mea poziție de locţiitor al şefului Apărării pentru resurse.

Pe de o parte, am văzut cum tehnica de vârf poate să dea peste cap întregul ritm de ofensivă a unei armatei mai mari și bazată pe echipamente învechite sau bazată pe echipamente care vin din echipamentele învechite.

Aceasta ar fi o primă chestiune identificată și probabil e cea mai accentuată. Am văzut cât de importantă a fost pentru armata ucraineană prezența echipamentelor portabile fie antitanc, fie antiaeriene, care, sigur, nu sunt atât de sofisticate ca un lansator de rachete antitanc sau un lansator de rachete antiaeriene la bătăi mai mari, medii sau…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Dar cu eficientă în lupta urbană.

Teodor Incicaș: Dar eficienţa, foarte importantă şi datorită superiorităţii sale tehnologice vizavi de vectorul de atac al inamicului, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu vreau să spun că au fost acestea cele mai importante, pentru că am văzut, cea mai importantă a fost artă operativă, strategia, tactica pe care au ales-o subunitățile, unitățiile, marile unități ucrainene, precum și determinarea unui întreg popor de a-şi apăra ţara.

Probabil că această determinare a poporului ucrainean este principala lecție identificată, pe care ar trebui să o luăm la cel mai important nivel al nostru, la nivelul strategic, dincolo de nivelul militar și anume, nivelul strategic, vorbesc de conducerea statului, pentru că vorbim de război și războiul – campania militară este doar o parte a războiului.

Însă cea mai importantă lecție pe care am identificat-o este că avem nevoie de un ritm susținut a reînnoirii capacităților noastre militare. Dacă stăm și ne uităm la ultimii ani, vorbim de rachetele antiaeriene Patriot, vorbim despre rachetele sol-sol HIMARS, vorbim de contractul privind sistemul de apărare de coastă bazat pe rachetele NSM.

Sigur că vorbim despre avioanele F-16, unde aș vrea să subliniez, tocmai pentru ascultătorii dumneavoastră, care nu reflectă sută la sută activitatea. Însă eu aș vrea să subliniez încă o dată că Armata României a luat decizia să se înarmeze cu F16 ca un sistem tranzitoriu spre avioane de generația a cincea, iar că aceste avioane F16 pe care le-am cumpărat sau le cumpărăm, într-adevăr, în uz sunt supuse unui proces de modernizare.

Acestea sunt deplin operaționale și moderne din punct de vedere avionic și după acest proces de modernizare, ele au o performanță extrem de bună și când le cumpărăm. Nu cumpărăm niște avioane pe care le aducem aici fără să fie funcționale, din contră, sunt deplin operaționale când le luăm de la partenerii noștri.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu sunt undeva într-un cimitir de avioane?

Teodor Incicaș: Nu, nu, ele sunt deplin operaționale, urmând ca din această deplinătate operațională a lor să le trecem la un alt sistem de modernizare, lucrând mai profund în avionic, pe de-o parte, pe de altă parte, decidenții noștri au explicat public ce se întâmplă.

Noi suntem hotărâți să trecem la avioanele de generația a cincea, dar în fapt, achiziția unui avion de generația a cincea și în condițiile în care se solicită cât de cât o implicare a industriei, dacă va fi cazul, vom vedea în funcție de capacitatea ei, înseamnă linie bugetară solidă, pe mai mulți ani.

În același timp, platformele aeriene de generația a cincea nu fac doar ceea ce fac platformele de generația a patra, a patra și jumătate, cele care asigură capacitatea de luptă, capacitatea de lovire, într-adevăr, foarte modernă, pe lângă aceasta, platformele de generația cincea au rol foarte important în ceea ce privește comanda și controlul.

Ele vorbesc, ca să mă exprim așa, cu platforme aeriene fără pilot de lângă ele, cu platformele navale, cu sau fără pilot, care sunt pe mare, cu platformele terestre, că vorbim de transportoare, că vorbim de puncte de comandă, cu puncte de comunicații. Lucrul acesta se face într-un mod automat. Deci, trebuie o sinergie tehnologică.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exact!

Teodor Incicaș: În această sinergie tehnologică, mai are un pic până se realizează, ca atare, mai este timp pentru generația a cincea și atunci s-a luat în considerare, în prioritizarea vis-a-vis de avioanele de generația a cincea, ca undeva spre sfârșitul acestui deceniu să începem sau la începutul deceniului viitor să începem achiziția lor propriu-zisă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Se vehiculează prin piață faptul că cea care a rămas în urmă de o categorie de forță, un fel de cenușăreasa armatei, ar fi fost forțele navale. E adevărat?

Teodor Incicaș: Nu este adevărat, nu este adevărat la nivel de preocupare, pentru că atât conducerea politică a Ministerul Apărării, nemaidiscutând despre conducerea militară, șeful Statului Major al Apărării, șeful Statului Major al Forțelor Navale, au acest lucru ca primă prioritate.

La fel, în același sens, aceeași prioritate principală există și la noi, pentru că avem nevoie de îmbunătățirea capacităților tehnice pentru acțiunea forțelor navale la Marea Neagră.

Ceea ce vă spuneam și anume, achiziția rachetelor de coastă este doar un prim-pas. Noi suntem orientați spre realizarea capacităților navale și capacităților de lovire la Marea Neagră, astfel încât să avem o capacitate mult mai crescută de apărare și descurajare la mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ea constând în…?

Teodor Incicaș: Constând în diverse platforme, inclusiv în ceea ce privește programul corvete multifuncționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Este un subiect mult discutat, pe care abia așteptăm să-l vedem concretizat.

Teodor Incicaș: Fără doar și poate, în acest an va exista o evoluție în ceea ce privește platformele maritime pe care le vom achiziționa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general-maior Incicaș, putem termina într-o notă optimistă, suntem mai în siguranță noi, ca armată, noi, ca popor, cu ceea ce am luat până acum, cu ceea ce am implementat până acum?

Teodor Incicaș: O, da! Asta este fără doar și poate. Tot ceea ce s-a cumpărat până acum a întărit, poate chiar a multiplicat capacitatea de apărare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, la „Jurnalul Militar”, Șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Teodor Incicaș: Cu plăcere! Sper să ne mai auzim, vedem și să mai discutăm.

Exerciții întrunite: „Tomis 22” și „Danube Protector 22”

Publicat de Gabriel Stan, 4 aprilie 2022, 14:40

Camelia Stroiu (realizator rubrică): În vederea asigurării securității spațiului maritim și fluvial al țării noastre, Forțele Navale Române desfășoară concomitent între 28 martie și 8 aprilie două exerciții întrunite: „Tomis 22” și „Danube Protector 22”.

Forțele navale participă cu trei nave militare maritime, șase nave de luptă fluviale, patru nave auxiliare, două dispozitive mobile de lansare rachete de coastă, un elicopter Puma naval, un detașament de scafandri de luptă EOD și o companie de infanterie marină împreună cu militari din partea forțelor terestre.

Astfel, se desfășoară acțiuni de instruire, conform unui scenariu fictiv de respingere a unei agresiuni asimetrice la gurile de vărsare ale Dunării și în zona costieră a României, la care participă aproape 1.000 de militari.

De asemenea, în cadrul exercițiului Tomis 22 va fi evaluat pachetul de forțe navale ale României gata de acțiune, care va face parte din Forța de Răspuns a NATO în anul 2023. Comandorul Cornel Tănăsescu, comandantul grupului maritim.

Cornel Tănăsescu: În cele două săptămâni de desfășurare a exercițiului Tomis, principalele două direcții pe care ne vom axa vor fi în primul rând certificarea națională a plutitorului de mine și plase 274 și evaluarea pentru detașamentul EOD în vederea certificării participării în cadrul NATO Response Force 2023.

Începerea anului universitar în instituțiile militare de învățământ

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 00:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Luni, 4 octombrie, au avut loc festivitățile de deschidere a anului universitar în instituțiile de învățământ superior ale Ministerului Apărării Naționale. Peste 4.800 de studenți, dintre care 1.190 în anul I, sunt înscriși la programele de studii ale Universității Naționale de Apărare, Academiei Tehnice Militare și ale Institutului Medico-Militar, toate din București, și ale academiilor categoriilor de forțe ale Armatei din Sibiu, Brașov și Constanța. Şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a fost prezent la ceremonia desfășurată la Academia Tehnică Militară.
General locotenent Daniel Petrescu, Șeful statului Major al Apărării: Avem nevoie de oameni dedicați Armatei și valorilor pe care Armata le reprezintă, valorilor în care credem: datorie, onoare și țară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Tot în această săptămână, marți, a început și anul de instruire în școlile de instruire interarme ale Forțelor Terestre, Aeriene și Navale din Pitești, Boboc şi Mangalia, în Şcoala de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale din Vlădeni, în Şcoala de Instruire pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică din Sibiu şi în Şcoala de Instruire pentru Logistică din Chitila.

Spectacole cu ocazia Zilei Forțelor Navale Române

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2014, 11:38

Peste 10.000 de persoane au asistat în această dimineață, pe faleza din Constanța, la spectacolele organizate de Ziua Marinei. Sărbătoarea a început cu tradiţionalul ceremonial al arborării pavilionului, urmat de defilarea tricolorului pe mare şi în aer. Au urmat  apoi secvenţe de măiestrie a luptătorilor din toate categoriile de forţe ale Marinei Militare.

Luptătorii au simulat asalturi la ţărm, capturări de terorişti sau eliberare a navelor capturate de piraţi, acţiuni de comando, salturi din elicopter, recuperarea camarazilor din mare sau respingerea atacurilor inamice și lansări de rachete. După-amiază, în cadrul festivităţilor dedicate Zilei Marinei, au fost programate jocuri marinăreşti în Portul Tomis, spectacole ale ansamblurilor de dansuri populare turceşti, greceşti şi tătăreşti și concerte.

Festivităţile s-au încheiat cu ceremonialul de coborâre a pavilionului.