Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:12
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au participat la Exercițiul Multinațional „Poseidon 24” organizat de Bulgaria în apele sale teritoriale. Nava maritimă pentru scafandri „Grigore Antipa” a luat parte la antrenamente, unde a desfășurat misiuni de cercetare maritimă, de asigurare a asistenței medicale hiperbare, de căutare și salvare pe mare.
Poseidon este un exercițiu organizat anual, alternativ de Bulgaria și România, și are ca obiectiv principal creșterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante. Am aflat de la comandantul navei „Grigore Antipa”, căpitan comandorul Cristian Mitu: Cpt. cdor. Cristian Mitu: Primul exercițiu multinațional desfășurat în apele teritoriale ale altei țări decât România – suntem foarte entuziaști, suntem foarte mândri de ce am realizat pentru navă. Arătăm că suntem o nouă capabilitate a Forțelor Navale, gata să participăm în orice colț al lumii suntem trimiși. La bord avem atât echipajul navei, cât și o grupă de scafandri de mare adâncime, integrată, astfel încât noi putem executa toate misiunile specifice acestei categorii, numită scafandri de mare adâncime. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La exercițiu a fost prezent și dragorul maritim locotenent Dimitrie Nicolescu, alături de celelalte nave din grupul operativ Româno-bulgaro-turc pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, aflat la cea de-a treia activare din acest an.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană: Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune. Eduard Nicola (realizator rubrică): De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională. Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale. Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta: Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.
Dragorul maritim 30, o nouă activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră
Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:25
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Dragorul Maritim 30 la cea de-a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră.
Din compunerea grupării navale mai fac parte un vânător de mine și o navă de sprijin logistic, ambele din Turcia, și un vânător de mine al Forțelor Navale ale Bulgariei.
Ionuț Diaconu: Sunt șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare – Deminare, căpitan comandor Ionuț Diaconu. Dragorul Maritim 30, cu un echipaj de 74 de militari, are ca scop toată operația MCM Black Sea – a descoperi, clasifica și distruge minele din Marea Neagră.
Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră, dar, totodată, noi, cu toate capabilitățile Forțelor Navale, suntem onorați și antrenați pentru a executa misiunile în siguranță.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Misiunea se va desfășura până la sfârșitul acestei luni, timp în care va avea loc și exercițiul multinațional NUSRET 24, unde vor fi efectuate misiuni de asigurare a traficului maritim împotriva amenințării minelor marine derivante.
La exercițiu se va alătura și Puitorul de mine și plase 274, aflat în prezent la comanda Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Contra Minelor și o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive a Centrului 39 Scafandri.
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, răspunde întrebărilor colegei noastre Iuliana Niță despre starea actuală a Marinei Militare, despre proiecte, dar și despre viitoarele achiziții.
Iuliana Niță (realizator rubrică): Ne aflăm la bordul vânătorului de mine, cea mai recentă achiziție a Forțelor Navale. Cât de importantă a fost această achiziție pentru Forțele Navale, în actualul context de securitate?
Mihai Panait:Este foarte important faptul că suntem la bordul navei Vânători de mine „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Este prima capabilitate achiziționată de către Forțele Navale Române în ultimii 20 de ani și, din acest punct de vedere, este un pas important în contextul în care minele derivante sunt un pericol real în bazinul Mării Negre, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.
Faptul că am achiziționat aceste două vânătoare de mine reprezintă unul dintre argumentele foarte serioase și sunt capabilități care aduc un plus de siguranță în tot ceea ce trebuie să facă Forțele Navale Române în zona de responsabilitate, în asigurarea libertății de navigație în zona de responsabilitate, în menținerea libertății de navigație în această zonă, în lupta împotriva minelor derivante în principal.
Iuliana Niță (realizator rubrică): Aș vrea să ne vorbiți despre prima misiune și când urmează să plece în misiune vânătorul de mine.
Mihai Panait:În cadrul operației tip coaliție MCM Black Sea, într-adevăr, s-a semnat memorandumul trilateral între Bulgaria, România și Turcia, la nivelul miniștrilor apărării naționale din cele trei țări; și, de asemenea, la Istanbul, în urmă cu mai puțin de o lună, am semnat la nivelul șefilor de marine înțelegerile și documentele necesare pentru funcționarea acestei operații de tip coaliție.
Am desfășurat deja prima activare, prima activare însemnând că toate cele patru nave componente ale grupării navale de luptă împotriva minelor derivante au fost implicate, au participat în prima patrulare în zona de responsabilitate din Marea Neagră, cu o acțiune deosebit de importantă, elocventă nu numai pe linia StratComului de asemenea, pe linia acțiunilor militare specifice pe care trebuie să le desfășoare această grupare.
În anul 2024 urmează să mai avem două activări, în același format, și să putem să dezvoltăm și să asigurăm această libertate de navigație în bazinul Mării Negre, în conformitate cu angajamentele asumate.
Aminteam în începutul intervenției mele faptul că asigurăm libertatea de navigație în zona de responsabilitate a Forțelor Novale Române, ceea ce înseamnă că asigurăm această libertate de navigație pe mare și pe fluviu, în toată zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române. A doua misiune foarte importantă este de executare a acțiunilor militare în cadrul național, în conformitate cu documentele naționale, a tuturor misiunilor pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul structurii de forță.
Cea de-a treia misiune deosebit de importantă este respectare a angajamentelor euroatlantice; și când spun acest lucru mă refer la apticiparea în cadrul operațiilor în cadrul NATO și al Uniunii Europene, în cadrul participării noastre la exercițiile multinaționale, în Marea Neagră sau în cadrul internațional în Marea Mediterană sau în Oceanul Atlantic. Acestea sunt cele mai importante misiuni ale Forțelor Navale Române pentru pace, criză și război.
Iuliana Niță (realizator rubrică): În ce stadiu se află Forțele Navale la capitolul investiții?
Mihai Panait:Suntem în situația în care putem gândi pozitiv. Putem spune că am făcut pași importanți, în ultimii doi ani de zile am semnat patru contracte importante pentru Forțele Navale Române, pentru viitorul Forțelor Navale Române, și am amintit la începutul intervenției de cele două vânătoare de mine. Suntem pe un parcurs foarte bun cu echipajul de-al doilea vânător de mine – „Căpitan Constantin Dumitrescu”.
O parte din echipajul acestei nave este deja în Marea Britanie și desfășoară activități de pregătire în vederea preluării navei și executării marșului după preluare și după certificare către țară. Cel mai probabil la începutul lunii septembrie, întregul echipaj al Vânătorului de Mine 271 va fi prezent în Marea Britanie și până la finalul acestui an de instrucție suntem în măsură să aducem nava în țară și să raportăm misiune îndeplinită.
Cel de-al doilea program major de înzestrare este de dotare a Forțelor Navale Române cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete de coastă împotriva navelor de suprafață, astfel încât până la finalul anului 2026 această capabilitate să fie verificată și integrată în sistemul de apărare național, în sistemul Forțelor Navale Române.
Am semnat, de asemenea, anul trecut un contract important pentru dotarea Forțelor Navale Române cu două elicoptere cu capabilități de luptă împotriva navelor de suprafață, ceea ce înseamnă că, la nivelul Forțelor Navale Române, unde în momentul de față funcționăm cu Aviația Maritimă cu cele trei elicoptere Puma Naval, cu capabilități de luptă împotriva submarinelor și navelor de suprafață.
De asemenea, putem spune că viitorul Aviației Navale pentru Forțele Navale Române, cu noile capabilități, este asigurat.
Iuliana Niță (realizator rubrică): Când ar urma să sosească în dotare propriu-zis aceste două elicoptere?
Mihai Panait:2027, contractul este pentru trei ani de zile și suntem în cadrul procesului de pregătire de intrare a acestor capabilități în cadrul Forțelor Navale Române, în conformitate cu documentele întocmite…
Iuliana Niță (realizator rubrică): Am înţeles.
Mihai Panait:…semnate în conformitate cu acordul semnat cu partenerii care execută acest contract. Este foarte important de subliniat că IAR Brașov este compania care asigură mentenanța, reparațiile capitale pentru cele trei elicoptere Puma Naval pe care le avem în dotarea Forțelor Navale Române.
Cel de-al patrulea program este cel de dotare cu mașini de luptă amfibii pentru Infanteria Marină. Este o armă deosebit de importantă, o capabilitate deosebit de importantă a Forțelor Navale Române, și ne dorim să dotăm această structură de infanterie marină cu echipamente noi.
Sunt Amphibious Assault Vehicles 7, un număr de 21 de astfel de autovehicule sunt pe contractul deja semnat, cu perspective de îmbunătățire a numărului acestor echipamente deosebit de performante; dar nu sunt singurele programe.
Dacă ne referim la programele de înzestrare, sunt în plan pentru acest an de instrucție, documentele sunt finalizate, astfel încât să putem începe construcția a două nave-vedete de intervenție pentru scafandri, pentru a îmbunătăți condițiile de executare a misiunilor pentru militarii din cadrul Centrului 39 Scafandri, din cele două divizioane de scafandrii de luptă pe care îi avem în dotarea Forțelor Navale Române, de construire a trei remorchere maritime pentru Forțele Navale Române, pentru că sunt capabilități importante pentru asigurarea realizării unei manevre în siguranță a navelor militare, dar și a misiunilor din radele interioare și din apele teritoriale ale Forțelor Navale Române ale României și alte programe care sunt în stadiu de finalizare cu procesul de întocmire și de elaborare a documentelor necesare pentru obținerea aprobărilor necesare din partea Ministerului Apărării Naționale, din partea Parlamentului României, și aș dori să subliniez programul de înzestrare cu două nave de patrulare, o capabilitate importantă, pentru că sunt nave pe care trebuie să le utilizăm în protecția infrastructurii critice în zona economică exclusivă, în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.
Iuliana Niță (realizator rubrică): Care este rolul Forțelor Navale Române, având în vedere că sunteți comandantul lor, atât în cadrul Armatei Române, dar și pentru România, în condițiile în care noi avem un război la graniță?
Mihai Panait:Şi faptul că desfășurăm simultan două misiuni deosebit de importante, și pe mare, și în zona de responsabilitate fluvială, și mă refer la misiunea de luptă împotriva minelor derivante și misiunea de supraveghere și de asigurare a libertății de navigație în zona de responsabilitate fluvială, reprezintă argumentul principal.
Rolul Forțelor Navale Române este acela de a lupta, de a ne pregăti pentru a lupta împreună cu celelalte categorii de forțe armate, în sistem integrat, în sistem interinstituțional cu celelalte instituții din sistemul național de apărare; și principala misiune este de apărarea fruntarilor de apă la mare și la fluviu.
Este cea mai importantă misiune a noastră, pentru care ne pregătim zi și noapte pe rutina zilnică sau în cadrul exercițiilor pe care le desfășurăm în cadrul național sau multinațional, în cadrul internațional, prin participările la operații în teatrele de operații sub pavilionul NATO sau sub pavilionul Uniunii Europene.
Iuliana Niță (realizator rubrică): Ce ne puteți spune despre resursă umană? Vă confruntați cu deficit de personal comparativ cu anii anteriori?
Mihai Panait:Cu sprijinul Statului Major al Apărării și al Ministerului Apărării Naționale, în acest an de instrucție am reușit să ne păstrăm resursa umană. În același timp, facem pași importanți pentru menținerea atractivității profesiei de marină.
Este important să dezvoltăm această atractivitate în rândul tinerilor, în rândul cetățenilor României, și, din această perspectivă, dotarea Forțelor Navale Române cu nave noi, cu echipamente noi, cu aeronave noi este esențială, pentru că doar așa putem să dezvoltăm această conștiință maritimă și această conștiință fluvială, să dezvoltăm această conștiință în cadrul culturii de securitate, pentru că România are o deschidere către oceanul planetar, are o Dunăre și o mare pe care trebuie să le respecte pentru a fi respectați.
Ne aducem cu mândrie acum aminte de faptul că, în urmă cu 164 de ani, Marina însemna un număr de 221 de militari și doar cinci nave mici pe fluviul Dunărea.
Faptul că astăzi ne prezentăm în fața românilor cu o flotă cu peste 100 de nave, cu militarii marinarii bărbați și femei pregătiți în fiecare zi să execute toate misiunile pe care ni le-am asumat sau pe care le-am primit ca ordin în cadrul național sau în cadrul Alianței Euroatlantice, este un fapt deosebit de important.
Iuliana Niță (realizator rubrică): La final, un mesaj la ceas aniversar pentru colegii și subordonații dumneavoastră, pentru Forțele Navale Române, de ziua lor?
Mihai Panait:Aș dori să mulțumesc întregului echipaj al Forțelor Navale Române pentru ceea ce am realizat împreună în ultimul an, de la ultima zi a Marinei Române, din 2023 până astăzi, și, de asemenea, alături de aceste mulțumiri, să le adaug și pe cele către familiile noastre, pentru că fără suportul familiilor nu puteam să realizăm ceea ce am realizat până acum, și să le urez un „La mulți ani”, un sincer „La mulți ani” şi bun cart înainte!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Marinei Române a fost sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate de Forțele Navale Române în municipiile Constanța, Mangalia, Brăila, Galați, Tulcea și București.
În capitală, muzica militară a Forțelor Navale a concertat în Centrul Vechi, iar joi a avut loc o ceremonie militară la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul Herăstrău.
La Mangalia, publicul a luat parte la evenimentele culturale din cadrul Săptămânii Spiritualității Marinărești, iar Forțele Navale pentru Operații Speciale au organizat un concurs cu premii pe un traseu militar-aplicativ.
Ceremonii militare și exerciții demonstrative au avut loc și la Galați, Tulcea și Brăila. Cel mai așteptat moment s-a desfășurat joi, 15 august, pe faleza din Constanța, unde mii de persoane au urmărit exercițiul întrunit Forțele Navale Române 2024, în care zeci de nave și aeronave au evoluat în apele Mării Negre și în aer.
Prezent la festivitățile din fața Comandamentului Flotei, președintele Klaus Iohannis a arătat că țara noastră este recunoscută și apreciată la nivel aliat ca un pilon solid de securitate regională și un contribuitor major la procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.
Klaus Iohannis:Regiunea Mării Negre a devenit o zonă recunoscută și tratată ca fiind de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar acest fapt a fost consemnat oficial și în cele mai importante documente strategice ale NATO.
Am consolidat această abordare inclusiv la recentul summit NATO de la Washington, când toți aliații au subliniat că rămân ferm angajați față de securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre, un rezultat care este foarte bun pentru țara noastră.
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile luate și puse în aplicare la nivelul ministerului din punct de vedere al securității,.
Aceste decizii vin pe fondul evenimentelor care au loc la granița României și care sunt menite să ofere un sentiment de siguranță atât nouă cât și celorlalte țări aflate pe flancul estic al alianței.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la interviul săptămânii în studioul de televiziune al agenției Media Armatei.
Angel Tîlvăr:Bun găsit și vă mulțumesc pentru invitație.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Multe subiecte strânse în ultima perioadă. Oamenii sunt foarte atenți la ceea ce face armata, ceea ce face Ministerul Apărării cu privire la securitate. Înainte de a aborda cele câteva subiecte pe care mi le-am propus, ați venit de la ceremonia de întoarcere a navei-școală „Mircea” din vestitul, de acum, marş anual.
Angel Tîlvăr:Da, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că un număr mare de oameni au participat la ea, inclusiv părinți ai celor care au servit pe Bricul Mircea. A fost foarte emoționant.
Am fost onorat și de prezența prim-ministrului României și vreau să-i mulțumesc domnului Panait, șeful Forțelor Navale, pentru felul în care a organizat această ceremonie, pe cât de emoționantă, pe atât de simbolică, pentru că una din navele cele mai frumoase aflate în dotarea unei flote parcurge, iată, un nou tur și după aproape 50 de zile, s-au întors, având la bord inclusiv studenți și participanți din alte opt țări, inclusiv 10% din echipaj fiind format din femei și fără incidente și fără probleme de sănătate sau de alt gen. Lucrul acesta ne bucură și, repet, a fost o ceremonie emoționantă și mă bucur că am putut participa.
Cristian Dumitraşcu (realizator): A fost un marș de instrucție cu o conotație, sigur, importantă la nivel de simbol, însă mai este un parteneriat foarte important care a fost semnat în ultima perioadă, acel Black Sea Partner, cum se desfășoară, iată, după semnare.
El a fost semnat de mai multă vreme, dar a devenit operațional chiar în preajma summit-ului NATO de la Washington și una din navele care au însoțit și au protejat Bricul de la Strâmtori până acasă, până în portul din Constanța, a fost o navă pe care noi am achiziționat-o anul trecut, și anume un vânător de mine.
Acest vânător de mine, ca și celălalt, care trebuie să intre în dotarea noastră, vor face parte din această inițiativă, o inițiativă care își propune să asigure pe Marea Neagră protecția împotriva minelor, știut fiind faptul – și dumneavoastră ați relatat în mai multe rânduri – că de la începerea agresiunii neprovocate și nejustificate pe care Rusia a făcut-o împotriva Ucrainei, un număr mare de mine, aproximativ 107, au fost semnalate pe Marea Neagră.
O parte din ele au ajuns și în apele teritoriale ale României. Din fericire, până acum, și aici cred că trebuie să avem un cuvânt de apreciere pentru efortul făcut de militarii români, ca și alte structuri din arhitectura de securitate a statului, nu au existat victime sau pagube semnificative și de fiecare dată am reușit să ne îndeplinim misiunea pe care Constituția și cetățenii ne-au încredinţat-o.
Acest program, care este făcut împreună cu Turcia și cu Bulgaria, este o inițiativă unică din acest punct de vedere și cred că această inițiativă va continua multă vreme de aici încolo, pentru că, în afară de minele care provin din agresiunea Rusiei, există și un număr de mine așa-numite istorice, care provin din al Doilea Război Mondial și care încep sau au început să se desprindă de locul în care fuseseră fixate.
Cristian Dumitraşcu (realizator): De la marină către aviație propun să mergem cu discuția. Centrul F-16, permanentizarea acestui centru. Prima promoție de români și antrenamentele piloților ucraineni. Foarte importantă.
Angel Tîlvăr:Prima promoţie de români și-a încheiat pregătirea. Avem un număr de piloți români care nu numai că au dobândit cunoștințe legate de exploatarea acestui avion, care reprezintă o capabilitate importantă și eficientă pe care o avem, dar au avut posibilitatea, cei care deja zburau pe F-16, să treacă la un alt nivel de pregătire și de utilizare eficientă a acestor capabilități militare.
Nu în ultimul rând, așa cum am spus, atunci când am semnat memorandumul împreună cu Țările de Jos și cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, există posibilitatea ca și piloți ucraineni să se pregătească la noi, în acest centru, care este un centru unic în Europa, un centru pe care dumneavoastră ați anticipat, ceea ce voiam să spun și celor care ne urmăresc.
Îmi doresc să fie un centru permanent, pentru că avem nevoie și vor veni 32 de noi aparate F-16 care să se alăture celor existente deja în România şi, evident, pentru exploatarea acestor avioane în cele mai bune condiții și cu cel mai mare impact din punct de vedere al apărării și al asigurării securității spațiului românesc este nevoie de piloți foarte bine pregătiți.
Există o cerere de pregătire a piloților mare la nivel mondial, pentru că aparatul de F-16 este un aparat care va mai fi prezent multă vreme în dotarea diferitelor armate, motiv pentru care această pregătire se făcea de cele mai multe ori în străinătate.
Iată că avem posibilitatea să ne pregătim proprii piloți la noi. Mai mult decât atât, putem pregăti în acest centru și piloți care servesc în alte armate.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Pentru că vom merge cu discuția către serviciul de poliție aeriană. A fost o întâlnire simbolică, întâlnirea deasupra României, ministrul olandez al apărării într-un F16 și dumneavoastră în alt F16.
Angel Tîlvăr:În primul rând, cred că simbolic, așa cum ați spus și dumneavoastră, această întâlnire a fost marcată pentru că aparatele destinate instruirii piloților provin din Țările de Jos, iar ministrul olandez a vrut să fie prezent la una dintre etapele în care pregătirea piloților se desfășoară.
Ni s-a părut potrivit la momentul acela să procedăm asemănător și să avem această întâlnire și apoi să formăm un grup de avioane care au aterizat împreună la baza militară care găzduiește centrul și din punct de vedere personal, a fost o experiență absolut impresionantă, experiență care mi-a mărit și mai mult stima și prețuirea pe care o am pentru militarii români și pentru piloții români.
Pentru că am înțeles o dată în plus cât de dificilă este misiunea lor și cât de importantă este pentru noi, cei care nu putem, să avem o impresie directă în ceea ce privește dificultatea pe care o au de depășit, dat fiind faptul că ei de multe ori își depășesc propriile limite biologice.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Poliție aeriană, spuneam, ați fost acum câteva zile la schimbarea detașamentului. Sunt ciclic la noi…
Angel Tîlvăr:Rotațional.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Rotațional, pe lângă forțele noastre.
Angel Tîlvăr:Sigur, și aș vrea aici să menționez că se pomenește foarte des despre faptul că România beneficiază de rotație în ceea ce privește asigurarea poliției aeriene, dar cred că se cuvine să menționăm faptul că și România, la rândul ei, contribuie în alte regiuni, conform planurilor pe care noi și aliații le elaborăm împreună, contribuie la servicii de poliție aeriană, deci, mă bucur că piloții români sunt apreciați și au avut misiuni importante, care s-au terminat cu bine, așa cum mă bucur că partenerii noștri cu care pregătim aceste misiuni au fost întotdeauna dispuși să contribuie la un element care asigură apărarea pe flancul estic și protejarea spațiului aferent Mării Negre, așa cum ne dorim și așa cum statul român de mai multă vreme propune spre dezbatere și spre atenție tuturor partenerilor regiunea în care trăim.
Deci, acest sistem erogațional a cuprins prezența piloților din mai multe țări.
Ultima echipă care a fost certificată acum două zile, cred sau trei zile, a fost din Spania și mă bucur că ceea ce am stabilit cu ministrul apărării, Margaret Robles, s-a întâmplat exact cum am stabilit, exact când am stabilit și le doresc succes celor care contribuie la apărarea flancului este al NATO și a României.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Ar mai fi fost câteva subiecte, însă am să mă limitez la ultimul, anume la situația intrărilor și ieșirilor din sistem, pentru că oricât de bună și oricât de performantă și scumpă ar fi tehnica militară pe care Armata României și nu doar ea o achiziționează, este foarte importantă resursa. Cum stăm aici? E o balanță despre care se vorbește că ies mai mulți, că intră mai puțini sau invers.
Angel Tîlvăr:Nu, au fost perioade în care acest lucru s-a întâmplat exact așa cum l-ați menționat. În momentul de față, din punctul de vedere al intrărilor, pot să vă spun că avem 2.260 de cadre, dintre care și aici o să-mi permit, cu îngăduința dumneavoastră, să vă dau cifre exacte pe care le-am notate.
Este vorba de 750 de ofițeri, de 210 maiștri militari și 1.300 de subofițeri. Din punct de vedere al ieșirilor, am avut 510, dintre care 155 ofițeri, 65 maiștri militari și 290 de subofițeri. Deci este evident că numărul de intrări este mai mare, lucru care ne bucură, asta în condițiile în care trecem printr-o perioadă când provocările la adresa securității europene, a securității statelor NATO și a regiunii sunt evidente.
Eu mă bucur foarte mult și vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o și să o califice ca fiind o carieră de viitor și care presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism și cred că au luat o decizie bună atunci când au făcut această alegere.
Vreau să vă spun că resursa noastră o acoperim și prin planurile noastre de învățământ, întrucât avem cinci colegii naționale de specialitate și avem și posibilitatea să pregătim din punct de vedere universitar pe cei care doresc să urmeze o carieră militară și cred că oferta noastră educațională a cuprins anul acesta 818 locuri la cele cinci colegii și 1.222 pentru studii universitare cu licență.
Nu în ultimul rând, din punct de vedere al soldaților profesioniști, pe care îi respect deopotrivă și de care avem nevoie deopotrivă cu ofițerii, maștrii militari și subofițerii, am avut un număr de 3800 de intrări și 1750 de ieșiri, dacă cifrele pe care eu le am de câteva zile sunt absolut corecte.
Dar este un proces în dinamică, să nu uităm că anul nu s-a încheiat, dar pot să vă spun cu certitudine că numărul de intrări este mai mare decât numărul de ieșiri și cred că acest lucru este justificat și cauzat, cred că se explică și prin faptul că au existat creșteri salariale atât la nivelul rezerviștilor, cât și la nivelul cadrelor active, care se pare că au contribuția lor atunci când oamenii iau decizii care, până la urmă, sunt decizii cu un nivel de subiectivism destul de mare.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, unul tradițional, aici, la „Interviul săptămânii” și la Radio, la „Jurnal militar” și la „Pro Patria”.
Angel Tîlvăr:Mesajul meu este – și vă mulțumesc că îmi dați această posibilitate – să îi invit pe cei care doresc, pe 15 august, când vom sărbători Ziua Marinei. Anul trecut, ceremoniile și demonstrațiile care s-au făcut s-au bucurat de un interes extraordinar din partea românilor.
Sper ca și anul acesta să nu-i dezamăgim, pentru că eu am fost foarte mândru de felul în care Armata României a organizat aceste ceremonii, care sunt tradiționale și care întotdeauna am sesizat că umplu de mândrie pe toți cei care participă. Deci, acesta ar fi mesajul meu, în emisiunea pe care o realizăm împreună astăzi, să invit un număr cât mai mare să participe și să îi și urmărim, dar să-i și onorăm pe militarii români care, nu de foarte puține ori, au plătit prețul suprem pentru a-și servi țara.
Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule ministru Tîlvăr, vă mulțumesc pentru prezența la „Interviul săptămânii” și vă mai așteptăm.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult și vă doresc mult succes.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): La 122 de ani de la prima aniversare, Ziua Marinei Române va fi sărbătorită în mai multe orașe din țară.
Forțele Navale Române, organizatorii evenimentului, anunță pe pagina lor oficială că până pe 15 august vor fi prezentate publicului exerciții demonstrative, expoziții de tehnică și armament, ateliere interactive, activități culturale cu specific marinăresc, precum și concerte de muzică militară.
La București, Ziua Marinei Române este marcată printr-o ceremonie militară și religioasă, care va fi organizată joi, la momentul Eroilor Marinari din Parcul Regele Mihai I, începând cu ora 10:00.
Astfel de ceremonii vor fi organizate și în orașele Brăila, Tulcea și Galați. Exercițiul naval întrunit Forțele Navale Române 2024 va fi prezentat pe 15 august publicului de pe faleza din fața Comandamentului Flotei din Constanța, iar de la ora 20:30 marinarii militari se vor retrage cu torțe în acordurile muzicii militare a forțelor navale.
Seara se va încheia cu un spectacol de artificii, care va putea fi urmărit din zona Piața Ovidiu-Portul turistic Tomis.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Navele militare din compunerea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, au fost în escală timp de 3 zile în Portul Constanța pentru refacerea capacității de luptă.
La ceremonia organizată cu acest prilej a fost prezentă și Simona Cojocaru, Secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale. Simona Cojocaru: Doresc să profit de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de echipajele navelor din Turcia, Bulgaria și România. Profesionalismul lor este foarte apreciat și a contribuit la succesul acestei misiuni. Efortul nostru comun va asigura libertatea de navigație atât pentru navele comerciale, cât și pentru cele militare în partea de est a zonei euroatlantice și va spori cooperarea și interoperabilitatea între forțele noastre. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Cele patru nave ale grupării, o navă de sprijin logistic de comandament și un vânător de mine din Turcia, un alt vânător de mine din Bulgaria și Dragorul maritim 30 “Sublocotenent Alexandru Axente” al Forţelor Navale Române au început la 1 iulie misiunile specifice de monitorizare și cercetare împotriva minelor în raioane maritime din Marea Neagră. Până la sfârșitul acestui an, comanda grupului este asigurată de Forțele Navale Turcești. Yusuf Karagulle: Sunt comandantul grupării de combatere a minelor în Marea Neagră. De la activarea grupului, am realizat o integrare robustă a forţelor participante şi am crescut nivelul de cooperare existent între forţele noastre navale. Grupul este acum pregătit să desfăşoare toată gama de misiuni în ceea ce priveşte ameninţările reprezentate de minele marine în derivă. Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Gruparea navală a desfăşurat şi activităţi de menţinere a siguranţei căilor de navigaţiei în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 24, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei. Principalul scop al grupului operativ este menținerea în siguranță a traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine și prin operații de căutare și salvare pe mare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Direcţia Hidrografică Maritimă a organizat în perioada 2-4 iulie, la Constanța, cea de-a 24-a ediție a conferinței comisiei hidrografice pentru Marea Mediterană și Marea Neagră. În acest context, direcția, în calitate de autoritate națională în domeniu, a preluat președinția comisiei pentru o perioadă de doi ani. Inițiativa este destinată consolidării colaborării în domeniul hidrografiei, cartografiei și oceanografiei între statele riverane celor două mări, membre ale Organizației Hidrografice Internaționale. Conferința a reunit experți naționali și internaționali, reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor non-guvernamentale care au dezbătut cele mai recente tendințe și inovații și au analizat soluții moderne de îmbunătățire a siguranței navigației. La lucrările conferinței a fost prezent și viceamiralul Mihai Panait, șeful c.
Mihai Panait: Minele derivante reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri. Este important să înțelegem și să putem să găsim cele mai bune soluții pentru a reduce aceste riscuri, pentru a menține libertatea de navigație în zona noastră de responsabilitate și facem acest lucru cu suportul Direcției Hidrografice Maritime, cu suportul tuturor forțelor și mijloacelor implicate în aceste acțiuni militare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Gruparea Navală pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a devenit operațională. Comanda grupării va fi asigurată în următoarele șase luni de Turcia, care participă cu o navă comandant și cu un vânător de mine. Forțele Navale Române au destinat pentru această misiune un dragor maritim, iar Bulgaria un alt vânător de mine. Inițiativa celor trei state are ca scop siguranța traficului maritim în Marea Neagră prin misiuni de supraveghere, recunoaștere și neutralizare a minelor marine, precum și prin operații de căutare și salvare pe mare. Primul exercițiu în comun al navelor din grupare, BREEZE 24, are loc până pe 12 iulie. La manevre participă și Fregata „Regele Ferdinand” a Forțelor Navale Române, comandate de comandorul Florian Tudorașcu.
Florian Tudorașcu: Principalul obiectiv este creșterea interoperabilității între forțele partenere și aliate. Vom exersa toate procedurile operaționale specifice de nivel tactic, cum ar fi trecerea printr-un canal dragat, respingerea amenințărilor asimetrice, exerciții simulate de remorcaj și de realimentare pe mare, ajungând până la executarea unor proceduri operaționale mult mai complexe, și anume lupta pe toate cele trei medii: aerian, naval și submarin.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Turcia, Bulgaria și România au semnat la începutul acestui an un memorandum de înțelegere privind constituirea acestei grupări navale pentru următorii trei ani. După mandatul Turciei în fruntea grupării, comanda va fi preluată la începutul anului viitor de partenerii bulgari, iar în a doua jumătate a lui 2025 de Forțele Navale Române.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Forțele Navale Române vor asigura, pentru o perioadă de șase luni, comanda Grupării Navale Permanente a NATO de luptă contra minelor în Marea Mediterană. Comandantul grupării va fi comandorul Sebastian Barote, iar Statul Major va fi format din alți nouă militari români și trei ofițeri din forțe navale partenere. Din grupare va face parte și puitorul de mine și plase 274, cu un echipaj de 85 de militari, care a plecat joi din Portul Militar Constanța. Nava este comandată de locotenent-comandorul Bogdan Iosif.
Pe 28 iunie va avea loc în portul Salamis din Grecia o ceremonie militară care va marca în mod oficial preluarea de către România a comenzii grupării de nave.
Îl ascultăm pe comandorul Sebastian Barote. Sebastian Barote: Această misiune reprezintă o provocare și o onoare în aceeași măsură și un semn că profesionalismul militarilor noștri este apreciat în cadrul Alianței. Nava și echipajul sunt pregătite. Nava a parcurs un amplu proces de reparații, echipajul a trecut printr-un proces intensiv de instruire. Suntem cu moralul la semn, cum spunem noi, marinarii, și suntem gata pentru executarea misiunii și asumarea comenzii grupării navei. Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Este pentru a doua oară în ultimii 4 ani când țara noastră exercită comanda acestei structuri NATO, din care mai fac parte, până în luna decembrie, nave militare din Italia, Spania și Turcia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat exercițiul multinațional „Eurasian Partnership Mine Counter Measure Dive 24”, la care au participat peste 200 de militari români și circa 50 străini. Exercițiul a fost condus de Centrul de scafandri și a presupus pregătirea operațională în domeniul eliminării dispozitivelor explozive și în cel al luptei contra minelor. La antrenamente au luat parte nave, elicoptere și detașamente de scafandri de luptă EOD și de mare adâncime, scafandri de salvare, o echipă de meteorologie și oceanografie și Centrul de Analiză și Evaluare a Datelor pentru lupta împotriva minelor. Pe timpul exercițiului a fost executată și o misiune reală pentru neutralizarea a două mine marine istorice găsite în apele Mării Negre.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Este în plină desfășurare în aceste zile Exercițiul multinațional Sea Shield 24, organizat de Forțele Navale Române. Peste 2.200 de militari din 13 state aliate și partenere iau parte la antrenamente în Marea Neagră, în zona costieră, pe fluviu și în Delta Dunării. Secvențele de instruire au în vedere combaterea activităților ilegale, controlul maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, acordarea asistenței unei nave aflate în dificultate și asigurarea securității la nivelul infrastructurii critice. Exercițiul are și un caracter interinstituțional, prin participarea altor structuri ale Sistemului Național de Apărare. Sea Shield 24 este cel mai important exercițiu din acest an al Forțelor Navale Române, ne-a declarat viceamiralul Mihai Panait, șeful statului major al acestei categorii de forțe.
Viceamiralul Mihai Panait: Sea Shield 2024 se află la cea de-a noua ediție. Scenariul exercițiului este axat pe pregătirea în toate domeniile de luptă, ceea ce înseamnă că avem proceduri operaționale de verificat, de testat, de dezvoltat în mediul antisubmarin, în mediul luptei la suprafață și antiaeriene, la Marea Neagră și în zona de responsabilitate fluvială, de asemenea.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În Capitală a avut loc, în perioada 3-5 aprilie, Conferința Forumului Maritim al Mării Negre, în organizarea Forțelor Navale Române. Evenimentul a avut ca parteneri Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli și Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa.
Manifestarea s-a aflat la cea de-a doua ediție organizată în România, prima desfășurându-se în anul 2022.
La ediția din acest an au participat reprezentanți din structuri ale 13 state aliate și partenere, precum și personalități din domeniul apărării și securității naționale și colective.
Forumul asigură un cadru de discuții și dezbateri pentru specialiștii din domeniul naval referitoare la protecția infrastructurii critice, situația de securitate din zona Mării Negre, cooperarea în domeniul securității maritime și rolul Mării Negre în economia globală și sectoarele energetice.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Guvernul a anulat în mod oficial programul de achiziție a corvetelor multifuncționale pentru Forțele Navale Române. Decizia a fost propusă de Ministerul Apărării Naționale încă din luna noiembrie a anului trecut, deoarece compania declarată câștigătoare a licitației a refuzat să semneze acordul cadru și contractul subsecvent. Ca măsură alternativă, Forțele Navale vor participa la proiectul PESCO privind corveta europeană de patrulare. Aceasta va fi o platformă navală comună, cu capacități multiple, care poate fi adaptată în procesul de producție în funcție de cerințele naționale specifice, a explicat Ministerul Român al Apărării. Proiectul are ca orizont de implementare perioada 2030-2032.
Viceamiralul Mihai Panait: Sunt planuri integrate la nivel naţional, la nivelul Armatei României şi este important să putem dezvolta capabilităţile în toate domeniile, în domeniul antiaerian, la suprafaţă sau submarin, în toată zona de responsabilitate a Forţelor Navale Române
Mihai Panait: Mulţumesc pentru invitaţie! Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Nu pot să nu vă întreb despre începuturile istorice ale Marinei Române. Sunteţi primul şef de categorie de forţe din 2024 care vine la interviu. În această săptămână am aniversat cu toţii Unirea de la 24 Ianuarie. Acolo este începutul României moderne, acolo, iată, la un an de la Unire, a fost un moment important şi pentru Forţele Navale de astăzi, pentru Marina Militară de atunci.
Mihai Panait: Este adevărat, 1860 reprezintă anul în care ia fiinţă structura noastră, Forţele Navale Române. Avem o tradiţie de aproape 164 de ani sub domnitorul Ioan Cuza. Deci se înfiinţează structura noastră de forţe, categoria de forţă Forţele Navale Române şi este important din punct de vedere al păstrării tradiţiilor, din punct de vedere al cunoaşterii istoriei, să ne amintim de fiecare dată că acum 164 de ani Marina Română, Marina Militară Română era constituită din cinci nave la fluviu şi un număr de 221 de militari.
Cristian Dumitrașcu: Forţele Navale, aşa cum se numesc ele acum, au participat la toate războaiele importante, la Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, cu vestita Operaţiune 60.000, cu scufundarea Distrugătorului Moskva. Din acel moment ruşii n-au călcat pe lângă Constanţa până în 1944.
Mihai Panait: Dacă aţi adus în discuţie Operaţiunea 60.000, desfăşurată în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, am avut poate şi şansa, şi responsabilitatea să fiu comandantul Fregatei ‘Regele Ferdinand’ în cea mai importantă operaţie desfăşurată de către Forţele Navale Române după cel de-Al Doilea Război Mondial, Operaţia Unified Protector, în Marea Mediterană, pe coastele Libiei.
Cristian Dumitrașcu Şi apoi către emisfera sudică aproape aţi…
Mihai Panait: În anul imediat următor, în 2012, am condus fregata şi echipajul Fregatei ‘Regele Ferdinand’ pentru prima dată cu elicopter ambarcat organic la bordul navei în Oceanul Indian pentru lupta împotriva pirateriei, sub comanda Uniunii Europene.
Cristian Dumitrașcu: Aş vrea să începem de la acest grup operativ de combatere a minelor în Marea Neagră. S-a semnat de curând un memorandum la Istanbul pe înţelesul publicului. Ce aduce acest memorandum şi care sunt căile de acţiune?
Mihai Panait: Este o acţiune militară trilaterală. Un memorandum semnat la Istanbul în urmă cu două săptămâni de către miniştrii apărării celor trei state – Bulgaria, România, Turcia -, urmând să fie dezvoltat acest construct tocmai în ideea de menţinere a libertăţii de navigaţie în bazinul Mării Negre, de reducere a riscului pentru acest pericol al minelor derivante.
Cristian Dumitrașcu: Înainte de a trece la subiectul înzestrare pe care toată lumea îl aşteaptă şi suntem foarte interesaţi şi noi şi cei care ne ascultă, aţi avut o vizită de succes, s-a auzit, în Portugalia.
Mihai Panait: În această misiune am atins două obiective deosebit de importante. Primult obiectiv a fost cel de arborare, de ridicare a Drapelului naţional în cadrul comandamentului NATO, Strikfornato. Comandamentul NATO, , gruparea principală de lovire a Alianţei Nord-Atlantice este cea mai importantă grupare de lovire din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Comandamentul se află în Lisabona, Oeiras din Portugalia. Este condus de către Comandantul Flotei a 6-a şi faptul că am reuşit să intrăm în acest grup important, aces grup select, să avem participare cu ofiţeri de stat major, cu personal de stat major în acest comandament, pe facilităţile pe care le deţine gruparea, inclusiv în România în momentul de faţă, este un lucru deosebit de important. Cel de-al doilea obiectiv a fost axat pe relaţia bilaterală cu partenerul portughez, cu forţele navale ale Portugaliei. Avem o dezvoltare deosebit de importantă, inclusiv prin pregătirea ofiţerilor şi a maiştrilor militari din cadrul Forţelor Navale Române în domeniul antisubmarin. Am desfăşurat un curs cu opt dintre ofiţerii şi maiştrii militari din Forţele Navale Române la bordul submarinelor portugheze,inclusiv cu misiuni de imersare a submarinului, misiuni reale ale submarinului portughez, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu personalul Forţelor Navale Române din 1994, de la ultima imersiune a submarinului ‘Delfinul’ pe care îl avem în dotarea Forţelor Navale Române. Dar nu numai domeniul antisubmarin. Există un comandament de excelenţă NATO, GEOMETOC, pe meteorologie şi oceanografie. Acesta este domeniul acestui centru de excelenţă şi România este naţiune contributoare. Suntem prezenţi acolo cu ofiţeri de stat major la post şi furnizăm cunoaştere, expertiză. Primim în acelaşi timp expertiză din partea acestui centru NATO şi doresc să aduc un exemplu concret: pregătirea şi dezvoltarea marşului de dislocare către ţară al Vânătorului de mine 270 ‘Sublocotenent Ion Ghiculescu’ s-a bazat şi pe prognozele pe care le-am primit de la acest centru NATO de excelenţă în buna măsură.
Cristian Dumitrașcu: Şi care vânător de mine, chiar acum câteva zile, a avut prima misiune.
Mihai Panait: Chiar ieri am finalizat această misiune. A fost prima misiune pe scenariu organizat de către flotă, astfel încât să putem să integrăm această nouă capabilitate, intrată în dotarea, în înzestrarea Forţelor Navale Române, cât mai repede în misiunile reale pe care le avem de desfăşurat în zona de responsabilitate în Marea Neagră pentru menţinerea libertăţii de navigaţie, în principal pentru că aceasta este cea mai importantă misiune pe care o avem în perioada aceasta.
Cristian Dumitrașcu: Venim către înzestrare şi către submarinul despre care vorbeaţi, lupta anti-submarin şi aş vrea, dacă se poate, să ne daţi veşti bune.
Mihai Panait: Nu pot să vă spun când vor intra noile submarine în dotarea Forţelor Navale Române în dotarea Armatei României, dar planurile există. Am fundamentat şi am argumentat pe analiza strategică a apărării necesitatea aceasta, pentru Forţele Navale Române şi pentru Armata României este o capabilitate deosebit de importantă. Eu, personal, ca şef al Statului Major al Forţelor Navale, sunt optimist.
Am avut şansa ca în ultimii doi ani să semnăm patru contracte importante pentru marina noastră, pentru Forţele Navale Române, pentru Armata României, pentru că suntem în structura Armatei României şi lucrăm integrat cu forţele terestre şi cu forţele aeriene. Şi atunci când mă refer la cele patru contracte importante mă refer la contractul pentru rachetele de coastă, sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete de coastă, racheta NSM. De asemenea, în urmă cu doi ani /…/ şi anul trecut, în 2023, nu mai târziu, am reuşit să încheiem alte trei contracte pentru dotarea Forţelor Navale Române cu două elicoptere cu capabilităţi de luptă la suprafaţă, ceea ce se traduce că aceste elicoptere vor fi dotate cu rachete antinavă şi, în afara faptului că respectăm şi îndeplinim o ţintă NATO de capabilităţi pe constructul ţintelor de capabilităţi asumate de către România 2021, cu acest proiect, cu acest nou produs pot spune că readucem speranţa în aviaţia militară de marină. Un alt contract important este cel din domeniul infanteriei marine, şi mă refer la contractul pentru înzestrarea Regimentului de Infanterie marină cu 21 de AMPHIBIOUS assault vehicles. Sunt vehicule de asalt amfibii deosebit de necesare pentru dezvoltarea Regimentului de Infanterie marină.
Cristian Dumitrașcu: Zona lagunară, o zonă complicată, o zonă periculoasă care poate deveni periculoasă. Am văzut aceste vehicule, arată foarte bine şi am înţeles că sunt cu nişte capabilităţi absolut remarcabile.
Mihai Panait: În acelaşi timp, am pregătit, am fundamentat, avem planurile construite pentru noile capabilităţi pe care dorim să le aducem în Forţele Navale Române. Sunt planuri integrate la nivel naţional, la nivelul Armatei României şi este important să putem dezvolta capabilităţile în toate domeniile, în domeniul antiaerian, la suprafaţă sau submarin, în toată zona de responsabilitate a Forţelor Navale Române. Şi, atunci când spun de această zonă de responsabilitate, vorbim de cei 30.000 kmp în mare şi 15.000 kmp în zona terestră, în zona Dobrogei, în zona de responsabilitate fluvială. Aceasta este zona de responsabilitate a Forţelor Navale şi este important să ne dezvoltăm capabilităţile pe toate structurile pe care le avem organizate, astfel încât să putem să ne îndeplinim misiunile în totalitate.
Cristian Dumitrașcu: De aceea cred, având în vedere şi experienţa războiului de lângă noi, că acel program de rachetă de coastă nu reprezintă puţin lucru.
Mihai Panait: Este foarte important şi pe programul acesta, pe această rachetă modernă, este ultima rachetă care este apreciată ca fiind cea mai bună rachetă în momentul de faţă pe plan mondial. Ne dorim, de asemenea, să punem în practică, să realizăm programul de modernizare a navelor purtătoare de rachete, aflate deja în program de modernizare, de schimbare a turbinelor, pentru a asigura resursa pe modelul pe care am reuşit să implementăm acest construct la bordul fregatelor T22, vorbim de Regele Ferdinand şi de Regina Maria.
Realizator: V-aţi întâlnit cu studenţii, cu cadeţii din Forţele Navale? Închipuiţi-vă că suntem noi acolo şi că sunteţi în în amfiteatru. Le-aţi povestit vreodată despre un moment complicat, un moment pe care l-aţi rezolvat din postura de comandant de navă acolo, în misiune de luptă?
Mihai Panait: Da, de fiecare dată încerc să vin cu această practică, pentru că am şi un principiu că diferenţa între teorie şi practică este foarte mare, inclusiv cunoaşterea aceasta a operaţiilor, cunoaşterea războiului de multe ori este greu de realizat. Este greu să treci din bancă în realitate pe navă, pe mare sau pe fluviu şi să înţelegi ce înseamnă să trăieşti, să munceşti, să lupţi la bordul unei nave. Am încercat de fiecare dată să aduc în atenţia acestor studenţi, acestor viitori ofiţeri de marină sau maiştri militari de marină să înţeleagă că este o meserie grea meseria de marinar, dar este şi o meserie frumoasă, îţi aduce multe satisfacţii şi trebuie să înţeleagă şi ce înseamnă o evacuare de urgenţă de pe mare într-un teatru de operaţii ostil, în acelaşi timp să înţeleagă şi spiritul botezului marinăresc, de exemplu, ca să aduc şi partea frumoasă în discuţia meseriei noastre deosebit de atractive.
Cristian Dumitrașcu: Vă mulţumesc tare mult, domnule viceamiral, şi cred că cei care ne-au ascultat se simt mai în siguranţă şi un pic mai optimişti.
Mihai Panait: Doresc să-i asigur că ştim să ne facem treaba, că asigurăm libertatea de navigaţie în zona de responsabilitate la mare şi la fluviu şi le mulţumim tuturor pentru colaborare şi pentru efortul întrunit pe care îl desfăşurăm.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): România a achiziționat cu 150 de milioane de euro două elicoptere H215M Airbus cu capabilități de luptă antinavă la suprafață pentru Forțele Navale Române. Aparatele vor opera de la bordul Fregatelor ‘Regina Maria’ și ‘Regele Ferdinand’. În suma respectivă sunt incluse suportul logistic integrat pentru operarea aeronavelor și a sistemelor de armament, instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă. Potrivit contractului, modernizarea și mentenanța celor două elicoptere vor fi realizate la IAR Brașov. Airbus Helicopters susţine că aeronava are posturi de pilotaj care asigură un plus de siguranță chiar și în cele mai dure condiții. Fiecare aparat poate transporta până la 22 de militari sau poate ridica încărcături externe de până la patru tone. Viteza standard de zbor este de 250 km/h, iar raza de acțiune depășește 650 km fără rezervoare suplimentare la o altitudine de peste 3.200 m
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Primul dintre cele două vânătoare de mine prevăzute să fie livrate României, prin acordul semnat de țara noastră cu Marea Britanie, a intrat în serviciul Forțelor Navale Române, după o ceremonie desfășurată în Scoția.
Nava face parte din clasa Sandown, are un deplasament de 600 de tone și este dotată cu capabilități de luptă contra minelor marine.
Echipajul, format din 40 de marinari militari, este comandat de locotenent comandorul Denis Giubernea:Intenția este ca până la sfârșitul acestui an, împreună cu echipajul pe care îl conduc, să ajungem în România, în Portul Constanţa, și să fim în măsură să executăm orice tip de misiune în lupta contra minelor cu succes și, bineînțeles, în condiții de siguranță.
Vom începe un program intens de pregătire, pentru a putea duce la bun sfârșit orice misiune primită.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul „Vânători de mine” al Forțelor Navale Române are o valoare totală de 150 de milioane de euro. Iar Baza 90 Transport Aerian are o nouă aeronavă C-130 Hercules, care a intrat în serviciul Forțelor Aeriene Române cu titlul gratuit printr-un program al Statelor Unite care permite transferul de echipament militar către țările aliate.
Până la sfârșitul acestui an, România va mai primi încă o aeronavă de acest tip, prin același program american.
Teodor Incicaș: Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM și de avioane F-16, avioane multiroll
Publicat de Gabriel Stan,
4 septembrie 2023, 13:24
S-a vorbit mult la jumătatea lunii august, chiar înainte de Ziua Marinei, despre contractul de achiziţie de corvete, anulat prin retragerea ofertei, dar și despre alte contracte aflate în derulare.
Pentru că achizițiile din Armata României se bazează pe un proces etapizat, care se întinde pe o perioadă mare de timp și pentru a rămâne la curent cu evoluția înzestrării, Bogdan Oproiu de la ”Observatorul militar” a realizat interviul cu șeful Direcției Generale pentru Armament, cu generalul locotenent Teodor Incicaș. Interviul integral poate fi găsit pe site-ul presamil.ro.
Teodor Incicaș:Programul de înzestrare nu cuprinde numai achiziția corvetelor. Programul de înzestrare se referă la achiziția corvetelor, la achiziția unei cantități minime de muniții destinate corvetelor și fregatelor, precum și la achiziția a ceea ce noi numim materiale client, ceea ce poate cumpăra doar statul român, sisteme de criptare ș.a.m.d.
Deci, atunci când s-a judecat achiziția corvetelor și eventuale sume suplimentare, s-a judecat la dimensiunea întregului program de înzestare, care era de 1,6 miliarde de euro cu tot cu TVA, repartizat multianual, ceea ce înseamnă el și vizavi de alte programe de înzestrare, ceea ce înseamnă el ca efort bugetar multianual.
Achiziția corvetelor a presupus şi modernizarea fregatelor în offset. Deci, am avut un pachet întreg în ceea ce privește achiziția corvetelor. Sigur că procesul a durat poate prea mult, s-a vorbit de prețuri care nu mai erau de actualitate, dar în același timp ce vă pot spune în numele Ministerului Apărării Naționale și foarte ferm este că nu ministrul Apărării Naționale a prelungit foarte mult acest proces.
Mai mult decât atât, Ministerul Apărării Naționale a fost foarte deschis față de asocierea care a câștigat procedura de achiziție a corvetelor, însă, având în vedere faptul că, probabil din cauza uneia dintre părți, asocierea nu și-a menținut în mod practic oferta, pentru că nu a venit să semneze acordul cadru atunci când noi am cerut, a trebuit să anulăm procedură.
Și aș vrea să mă limitez aici la această procedură, care constituie un trecut oarecum cu anumite traume în Ministerul Apărării şi, de aceea, o să avem grijă ca astfel de demersuri și succesiune de demersuri în procesul de înzestrare, de achiziție ca atare, să nu se mai repete.
Bogdan Oproiu (realizator): Pe de altă parte, am văzut în urma războiului din proximitatea României, că navele, de exemplu, sunt foarte vulnerabile la atacul dronelor, fie ele maritime sau aeriene. Există posibilitatea unei regândiri a strategiei de apărare a țării, va reînvia acest proiect de achiziție al corvetelor, din informații pe care le aveţi?
Teodor Incicaș:Dumneavoastră trebuie să înțelegeți un lucru. În Ministerul Apărării Naționale procesul de înzestrare se desfășoară pe mai multe paliere de fundamentare. În marea majoritate a acestora, decizia stă în mâinile operaționalului, a categoriilor de forțe ale Statului Major al Apărării.
Nu este nimic spectaculos, așa se desfășoară procesul în marea majoritate a armatelor, cu siguranță în toate armatele NATO, pentru că desigur, structurile operaționale sunt cele care își primă nevoia de înzestrare, ne dau cerințelor operaționale pe baza cărora noi fundamentăm și elaborăm cerințele tehnice cu care mergem în achiziţii.
Dacă o structură din cadrul categoriilor de forță ne cere să achiziţionăm un anumit produs și din punct de vedere legal fundamentează nevoia acelui anumit produs, atunci noi, Direcția Generală pentru Armamente care suntem responsabili pentru achiziție, vom achiziționa acel produs.
Dacă acea categorie de forţă sau categoriile de forțe în documentele cu cerințele operaționale se referă la cerinţe care pot fi îndeplinite de mai multe produse noi, Direcția Generală pentru Armamente vom organiza o procedură competitivă, pentru că așa este legislația europeană.
Bogdan Oproiu (realizator): Deci, vorbim cu Forțele Navale pentru a afla ce se va întâmpla…
Teodor Incicaș:Nu, în ceea ce privește procesul de înzestrare al Forțelor Navale, el nu este un proces care acum stă și se uită la ceea ce a întâmplat cu corvetele vizavi de ce vom face. Forțele Navale Române sunt în procesul de achiziționare a sistemului de rachete de coastă, bazat pe racheta NSM.
De asemenea, am transmis părții americane, având în vedere calitățile acestei rachete, cerința noastră de a moderniza navele purtătoare de rachete. De asemenea, mai sunt și alte demersuri care privesc modernizarea Forțelor Navale ale României.
În ceea ce privește achiziție de corvete, bunăoară, vreau să vă spun că Forţele Navale sunt în proiectul PESCO, care se referă la noua corvetă multirol a Europei, proiect care va trebui să fie prezentat undeva prin 2025, urmând ca producția să înceapă în a doua parte a deceniului, probabil chiar spre 2030. Noi avem mai multe contracte de achiziții în curs. O să le amintesc pe cele mai mari. Încep cu contractul de Piranha V.
Am intrat în etapa a doua, adică am semnat al doilea contract subsecvent, rămând ca primele 47 de vehicule să fie livrate în acest an. Al doilea contract subsecvent se referă la 133 de produse, pe când primul contract subsecvent s-a referit la 94, 82 s-au recepţionat, 12 derivate fiind în faza de testare finală, deci în acest an urmează a primi alte 47 de produse de Piranha V, parte a contractului subsecvent numărul doi.
Bogdan Oproiu (realizator): Dar am găsit nişte informaţii în presă cum că aceste 47 de vehicule nu vor intra anul acesta în dotare, ci anul viitor.
Teodor Incicaş:Având în vedere că termenul de livrare este la sfârşitul lui noiembrie, nu vă pot spune acum dacă vor fi produse care vor fi întârziate. Livrarea depinde de producător.
Deocamdată, din datele pe care le avem noi la dispoziție, eu spun că primele 47 din acest contract urmează să ne fie livrate anul acesta. Dacă nu ne vor fi livrate parte din anul acesta, sigur că vom dispune în conformitate cu mecanismele contractului, plata penalităților ș.a.m.d.
Bogdan Oproiu (realizator): Ce alte contracte mai sunt?
Teodor Incicaş:Da, sigur avem în clipa de față sistemele de avioane fără pilot. De asemenea, anul acesta a însemnat pentru celălalt sistem de avioane fără pilot, cel pe care noi îl numim de tip tactic-operativ, cu firma Elbit din Israel primul contract subsecvent și ne referim la o aeronavă de tip watchkeeper, care este livrată şi armatei britanice.
După aceea vorbim de continuarea programului de înzestrare cu platforme de transport multifuncționale.
Până în prezent au fost livrate un număr de 862 de vehicule de diverse tipuri de către firma Iveco, cu integrare și fabricarea în România. De asemenea, referitor la vehiculele de transport ne referim nu numai la platforme transport ca atare, și ne referim și la remorci pe care le achiziționăm de la Uzina Mecanică Mediaș.
Un alt program care a fost destul dezbătut, și anume programul de avioane F-16, avioane multiroll. Urmează să avem primele livrări din Norvegia până la sfârșitul acestui an.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române anunță că desfășoară acțiunii de cercetare a spațiului maritim din zona litoralului românesc pentru identificarea pericolelor de navigație și în special a minelor marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. Marina militară a pus la dispoziție pentru această misiune un pachet de forțe formate din 11 nave, două elicoptere, șase drone de cercetare maritimă și trei detașamente de scafandri de luptă contra dispozitivelor explozive. La monitorizarea zonei de responsabilitate a României participă și alte structuri din sistemul național de apărare, precum și aliații din Franța, Statele Unite ale Americii și Turcia, cu avioane de patrulare maritimă. Procedurile Forțelor Navale Române au fost adaptate rapid la situația actuală de securitate, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, pentru a răspunde eficient la amenințările din spațiul maritim, ne-a declarat comandorul Cristian Abaianiți, comandantul Divizionului 146 Nave Minare-Deminare. Cristian Abaianiți:Toate aceste structuri contribuie la efortul comun pentru realizarea sarcinilor conform planului de cercetare, prin monitorizarea zilnică a tuturor informațiilor referitoare la posibile mine aflate în derivă… în partea de vest a Mării Negre, precum și analiza permanentă a tuturor imaginilor primite de pe mare, pentru identificarea acestor pericole în timp util. Adrian Gâtman (realizator rubrică): De la începutul conflictului din Ucraina până în prezent, marinarii și scafandrii militarii români au neutralizat cinci mine marine în zona litoralului românesc.
Mihai Panait: Avem în vedere modernizarea Marinei Române cu rachete de coastă, două vânătoare de mine, două submarine Scorpène și modernizare a celor trei nave purtătoare de rachete
Din Interviul săptămânii aflăm care sunt activitățile pe mare și la gurile Dunării ale marinarilor militari, chiar de la șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, realizat de Cătălina Țăruș, de la redacția Pro Patria.
Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Suntem în preajma Zilei Marinei, tocmai am sărbătorit-o. Cum arată Forțele Navale Române în anul 2023?
viceamiral Mihai Panait:Forțele Navale Române arată ca o structură flexibilă, o structură NATO și o structură a Uniunii Europene dislocabilă.
Este important să menținem acest ritm de pregătire și să demonstrăm că Forțele Navale Române sunt o forță care este mică, dar complexă și aduce plusvaloare în fiecare zi prin ceea ce face.
Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Avem un război la granițele României. În ce măsură furnizează securitate Forțele Navale Române în regiunea Mării Negre și nu numai?
viceamiral Mihai Panait:Încă din 2022, după declanșarea războiului neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, Forțele Navale Române s-au integrat în Planul de apărare întrunit al Armatei României și am desfășurat acțiuni sistematice pentru monitorizarea zonei de responsabilitate.
Am ridicat nivelul de pregătire al tuturor forțelor și, când aduc în discuție aceste forțe, în primul rând, mă refer la serviciul de luptă permanent și, în al doilea rând, la task grupurile maritime și fluviale pregătite în orice moment să acționeze, să execute misiunile pentru care sunt constituite.
Un al doilea element important, din punctul meu de vedere, este acela al pericolului minelor derivante. Încă de la apariția acestui pericol, Forțele Navale Române au constituit un cadru deosebit de important pentru reducerea riscurilor.
Nu putem elimina complet acest risc. Am stabilit un număr important de nave, 11 nave din cadrul Forțelor Navale Române, două elicoptere, mijloacele și forțele, personalul din organica Forțelor Navale Române, cu capabilități și cu mijloace destinate să poată duce această luptă împotriva minelor derivante, de la procedeele de căutare și de descoperire a acestor mine derivante până la procedeele de distrugere a acestor mine.
Am avut suportul Marinei Militare a Statelor Unite, prin avioanele maritime de patrulare pe care le au în dotarea Flotei a 6-a, am avut suportul avioanelor de patrulare franceze din cadrul Flotei franceze din Mediterana și, de asemenea, partenerilor din cadrul Forțelor Navale ale Turciei.
Am avut o colaborare și avem o colaborare continuă cu forțele și cu mijloacele din cadrul Gărzii de Coastă. Pot afirma că suntem pregătiți, în orice moment, pentru descoperirea acestor mine, pentru reducerea riscurilor și pentru distrugerea lor, astfel încât să contribuim semnificativ la menținerea libertății de navigație în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române.
Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cum arată viitorul Forțelor Navale Române? Și mă refer aici la viitoarele achiziții.
viceamiral Mihai Panait:Forțele Navale Române au un plan de înzestrare pe termen scurt, mediu și lung. Este esențial pentru viitorul Forțelor Navale Române să investim în echipamente, în nave și în aeronave moderne.
Este adevărat că a fost închisă procedura de achiziție a celor patru corvete multifuncționale. Putem să dezvoltăm programe de modernizare pentru cele două fregate, pentru „Regele Ferdinand” și pentru „Regina Maria”.
Sunt capabilitățile Forțelor Navale Române, pe care le-am pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene în ultimii ani, începând cu 2004, mai precis, odată cu integrarea României în Alianța Nord-Atlantică.
Avem un contract semnat pentru dotarea Forțelor Navale cu rachete de coastă, sistemul Naval Strike Missile, sistemul de instalații mobile de lansare rachete de coastă, care va intra în dotarea Forțelor Navale Române până în anul 2026.
Aducem în felul acesta, în marina militară, în Forțele Navale Române, pe litoralul Mării Negre, cea mai bună rachetă la nivel mondial în momentul de față. Un alt program important pentru înzestrarea Forțelor Navale Române, în așteptare pentru semnarea contractului, este cel de dotare cu două vânătoare de mine, o cerință reieșită din pericolul din proximitatea noastră, acest pericol al minelor derivante.
Un alt program important, pentru care avem aprobarea Parlamentului României, este dotarea cu două submarine Scorpène. Un al patrulea program important este de modernizare a celor trei nave purtătoare de rachete. Este, de asemenea, important să reușim ca, în timp scurt, să primim ‘letter of acceptance’ din partea partenerului strategic american și să dotăm regimentul de infanterie marină cu 21 de vehicule amfibii de asalt, necesare pentru executarea în siguranță a misiunilor de apărare a Deltei Dunării și a zonei lagunare cu regimentul de infanterie marină, aflat în dotarea Forțelor Navale Române.
Avem fondurile necesare în bugetul actual al Forțelor Navale Române pentru a construi două nave noi, două vedete de intervenție pentru scafandri și, de asemenea, trei remorchere maritime pentru misiunile curente.
Avem în lucru un program pentru construcția sau pentru achiziția a două nave de patrulare, nave noi care să poată fi construite în timp scurt și să poată fi aduse astfel încât capabilitățile noastre de protecție a infrastructurii critice din zona de responsabilitate, din zona economică exclusivă, și mă refer aici la recent descoperitele resurse gaze, pe care urmează să le exploateze România din zona liberă, din zona economică exclusivă a României, și înțelegem că este misiunea noastră, este important să fim în măsură să protejăm aceste infrastructuri critice și aceste resurse.
Sunt doar o parte din viziunea de modernizare, din acest plan de acțiune pentru modernizarea Forțelor Navale Române.
Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cât de importantă e resursa în Forţele Navale Române, oamenii, militarii, marinarii?
viceamiral Mihai Panait:Este cea mai importantă și am constatat acest lucru chiar pe timpul exercițiului Forțele Navale Române 2023, pentru că ziua Marinei Române nu este doar o zi festivă a Marinei Române, este un exercițiu întrunit.
Este cel mai complex exercițiu întrunit, pe care îl desfășurăm în șase garnizoane. Aducem în fața spectatorilor, populației civile, turiștilor, instituțiilor statului ceea ce facem în mare sau ceea ce facem în misiunile de pe Dunăre sau din zona de responsabilitate lagunară și cred că am reușit să facem acest lucru și în acest an, în condiții meteo dificile, şi demonstrează că resursa umană este esențială.
Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Cât de important este să colaborați, să lucrați, să vă antrenați pe mare cu militarii parteneri?
viceamiral Mihai Panait:Avem o experiență bogată în acest domeniu. Anul acesta am reluat participarea în cadrul grupărilor NATO și în cadrul misiunilor Uniunii Europene în Marea Mediterană și prima operație desfășurată deja de către fregata „Regele Ferdinand” în Marea
Mediterană, în cadrul operației IRINI, operația Uniunii Europene, cu rezultate foarte bune. În următoarea perioadă vom participa cu fregata „Regina Maria” de această dată în operația NATO, operația Sea Guardian, pentru o lună de zile, în Marea Mediterană.
Ne-am păstrat nivelul de participare și de instruire cu nava-școală „Mircea” anul trecut cu două marșuri de instrucție în Marea Mediterană pe parcursul a patru luni, cu un marș de instrucție pe parcursul a două luni în acest an de instrucție, cu nava maritimă hidrografică Cătuneanu.
Anul trecut am participat pentru prima dată în Oceanul Atlantic la cel mai important exercițiu de experimentare al NATO, la REPMUS și DYNAMIC MESSENGER.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat exercițiul multinațional Poseidon 23, desfășurat în portul militar Constanţa și în Marea Neagră. La antrenamente au participat 750 de militari din nouă țări membre NATO.
În cadrul exercițiului au fost evaluate și certificate capabilitățile forțelor navale pentru misiunile NATO și Uniunii Europene și pentru cele de apărare națională. Una dintre navele verificate a fost fregata Regina Maria, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de reacție rapidă.
Exercițiul a pus accent pe exersarea procedurilor și tacticilor de luptă NATO în context multinațional întrunit.
Manevrele din Marea Neagră au reprezentat o bună ocazie de instruire pentru misiunile specifice luptei contra minelor, luptei la suprafață și a celei antiaeriene, am aflat de la contra-amiralul de flotilă Cornel Cojocaru, comandantul Comandamentului Flotei, structura organizatoare a exercițiului: Cu o activitate importantă din planul cu principalele activități ale Statului Major al Forțelor Navale și ale Comandamentul Flotei. Este un must pentru noi să ne pregătim și de asta i-am dat importanța cuvenită.
Fără antrenarea oamenilor, a ofițerilor de stat major, a planificatorilor, dar și a echipajelor navelor și a detașamentelor nu vom putea să acționăm împreună.
De asta orice exercițiu, orice operație pe care o planificăm la nivelul flotei și a Statului Major al Forțelor Navale o facem cu o deosebită responsabilitate, pentru că este foarte important să ne antrenăm oamenii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Exercițiul Poseidon este organizat anual alternativ de către România și Bulgaria.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.
În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.
Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.
„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Compania Elbit Systems a anunțat prima comandă de achiziție, în valoare de aproximativ 180 de milioane de dolari, pentru furnizarea primelor trei din cele șapte sisteme tactice de avioane fără pilot Watchkeeper X, ca parte a contractului cu Ministerul Român al Apărării. În comanda de achiziție, producătorul va furniza sisteme modernizate, cu capabilități avansate de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere. Potrivit contractului, Elbit va transfera tehnologie în țara noastră și va coopera cu filialele sale din România și cu societatea Aerostar pentru a produce aici platforma și stația de control la sol și pentru lucrările de întreținere pe durata ciclului de viață al sistemului. Compania israeliană operează în România de 27 de ani, fiind un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale. Elbit Systems a participat la programe majore de modernizare a Armatei Române – MiG-21 LanceR, Puma SOCAT și IAR-99 Șoim pentru Forțele Aeriene, LAROM și Piranha pentru Forțele Terestre sau elicopterele Puma Naval ale Forțelor Navale Române.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române desfășoară, până pe 30 iunie, exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM DIVE”, la care iau parte și militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia. Antrenamentele sunt conduse de Centrul 39 Scafandri și au loc în largul țărmului românesc de la Marea Neagră și în portul militar Constanța. La exercițiu participă nave militare, scafandri de luptă EOD și de mare adâncime și aeronave ale Forțelor Aeriene. Potrivit comandantului Centrului 39 Scafandri, comandorul Fănel Rădulescu, exercițiul contribuie la creșterea nivelului de instruire pentru acțiunile împotriva dispozitivelor explozive improvizate și contra minelor, precum și la consolidarea interoperabilității între forțele participante.
Comandor Fănel Rădulescu: Încercăm să aducem în realitate toate exercițiile, într-un mediu complex, foarte solicitant și real. Ne concentrăm pe un mod practic de intervenție, luând în calcul toate posibile sau potențialele amenințări care pot veni în zona aceasta de responsabilitate a scafandrilor sau în zona de responsabilitate a forțelor și structurilor care sunt destinate luptei împotriva minelor.
Mihai Panait: Este o situație deosebit de complexă în regiunea extinsă a Mării Negre, dar contribuim în continuare la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate
La „Subiectul săptămânii” veți afla care sunt concluziile trase la finalul exercițiului „Sea Shield 2023”, din interviul realizat de Cristian Dumitrașcu cu șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, chiar pe nava de comandament „Mureșul”, fosta navă prezidențială, intrată în serviciu în anii ’80.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule viceamiral, am onoarea și bine ați venit la radio!
Mihai Panait:Am onoarea să vă salut. Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Într-un spațiu neconvențional pentru noi, la radio, dar foarte drag dumneavoastră – suntem pe nava „Mureșul”, aici, în Mahmudia, la finalul marelui exercițiu „Sea Shield”.
N-aș vrea să ne referim doar la această ultima etapă, ci la întregul exercițiu și la partea de concept și la importanța acestuia pentru securitatea României, până la urmă.
Mihai Panait:„Sea Shield 2023” este exercițiul major desfășurat de către Forțele Navale Române în acest an de instrucție, este cel mai important exercițiu pe care l-am pregătit pe parcursul a 6 luni de planificare pe principiul național, dar și principiul NATO, de planificare, pregătire, execuție, cu o permanentă evaluare a tuturor acțiunilor desfășurate pentru eficiență și pentru asigurarea nivelului așteptat de interoperabilitate, în primul rând, și de îndeplinire a misiunilor în siguranță.
„Sea Shield 2023” reprezintă o provocare, în același timp, pentru faptul că pentru prima dată am dezvoltat pe scenariul operațional secvența de instruire și de dezvoltare a acțiunilor militare în zona de responsabilitate a Forțelor Navale Române pe Dunăre, în zona lagunară în Delta Dunării.
Pentru prima dată spuneam că dezvoltăm acest scenariu în această zonă de responsabilitate a Forțelor Navale și am încercat să integrăm nu numai la nivel întrunit, și la nivel interinstituțional, o serie de secvențe și pe fluviu și pe Marea Neagră, dar și pe uscat sau în aer.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Acest scenariu ne gândim că este adevărat, este în strânsă legătură cu situația tensionată de aici, de la gurile Dunării.
Mihai Panait:Este o situație deosebit de complexă în regiunea Mării Negre, în regiunea extinsă a Mării Negre, în zona de proximitate și de responsabilitate a României, a Forțelor Navale Române şi în această idee, cred că acest exercițiu, încadrat în efortul național, dar și al Alianței, de menținere a stabilității regionale, de menținere a unui echilibru în această zonă deosebit de importantă și de sensibilă, contribuind astfel la menținerea păcii în zona noastră de responsabilitate.
Anul trecut, acest exercițiu nu s-a desfășurat datorită faptului că a izbucnit războiul între Rusia și Ucraina și nu s-a dorit să se escaladeze situația, era și multă emoție din partea tuturor actorilor importanți în acea perioadă, şi pentru noi este foarte important să ne menținem nivelul de pregătire al echipajelor, navelor de la mare, de la fluviu, al echipelor și al echipajelor de la bordul navelor Forțelor Navale Române, aeronavelor Forțelor Navale Române, dar și a mijloacelor din cadrul Forțelor Terestre sau echipamentelor și aeronavelor din partea Forțelor Aeriene.
La nivel interinstituțional, de asemenea, am încercat să îmbunătățim procedurile de acțiune, procedurile de operare, să punem în aplicare ultimele concepte la nivelul NATO și al Uniunii Europene pentru dezvoltarea acestei interoperabilități interinstituționale și aș veni cu câteva exemple: exercițiul de evacuare non-combatanți desfășurat la Marea Neagră, dar și în zona fluvială.
Au fost două secvențe deosebit de bine realizate și care și-au atins în totalitate obiectivele. Un alt serial deosebit de important, desfășurat în premieră la platformele petroliere, în zona de infrastructură critică pe care România o are în zona de responsabilitate, în zona economică exclusivă, a reprezentat un alt domeniu deosebit de important, dar nu numai aceste elemente sunt importante.
Procedurile operaționale, scenariile dezvoltate în Marea Neagră, în raioanele de desfășurare a acțiunilor militare în domeniul antisubmarin, în domeniul luptei contra minelor, în domeniul apărării antiaeriene sunt de asemenea secvențe și misiuni îndeplinite cu succes de către Forțele Navale Române.
Am reușit și la fluviu să executăm misiuni de trageri, misiuni de trageri cu muniție reală, misiuni de trageri de recepție cu muniții nou introduse în dotarea Forțelor Navale Române, am reușit să ne evaluăm forțele pentru NATO Response Force, forța de reacție NATO rapidă 2024 la mare și, de asemenea, să evaluăm forțele din cadrul pachetului pus la dispoziția NATO și a Uniunii Europene din cadrul Forțelor Navale Române. În același timp, am evaluat forțele cu capacitate de luptă completă și la fluviu, și la mare, pentru cadrul național.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Voiam să ajung aici într-un fel, pentru că sunteți un om, un militar cu multă experiență în operațional de când erați comandant de fregată, ați văzut multe, ați văzut cum funcționează și aș vrea să vă rog să faceți o comparație între acel mediu operațional de acum, câți ani sunt 10 ani, 15 ani, și ce s-a întâmplat acum, dacă merge bine, ce s-a întâmplat și dacă exercițiul acesta este la cel mai înalt nivel de până acum din câte au fost, având în vedere că au fost implicate și structuri UE, NATO, ș.a.m.d.
Mihai Panait:Pot aprecia faptul că am ridicat standardul, în special în această zonă interinstituțională și întrunită.
Am dezvoltat mult mai mult exercițiu pe zona de responsabilitate fluvială, implicând flotila fluvială cu unitățile și subunitățile din subordine, inclusiv cu regimentul de infanterie marină. Pentru prima dată în acest tip de exercițiu, este marele plus pe care l-am adus în această ediție a „Sea Shield 2023”.
În același timp, însă, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare a fost pentru Forțele Navale Române de dezvoltare a suportului logistic.
Pentru prima dată am impus și am încercat să dezvoltăm standarde și proceduri de suport logistic integrat într-un domeniu și într-o zonă deosebit de complexă, așa cum este zona lagunară și zona Deltei Dunării.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La sfârșit, o întrebare care excede exercițiul „Sea Shield”: cum le răspundem în continuare unor oameni care poate că sunt influențați de propagandă, care spun că Forțele Navale sunt cele mai prost dotate din cele trei categorii de forțe și dacă această interoperabilitate, dacă această situație în care noi suntem împreună cu aliații, nu este doar o primire de ajutor, din câte se vede, este și o contribuție din partea noastră, că suntem și furnizori de securitate.
Mihai Panait: Contribuim la securitatea regională, securitate euroatlantică, este adevărat. Avem programe în atenție, avem programe în dezvoltare, facem pași importanți chiar dacă de multe ori, din necunoaștere, acești pași nu sunt văzuți la adevărata dimensiune. Forțele Navale Române se modernizează, modernizează capabilitățile pe care le au acum în dotare.
Forțele Navale Române au muncit foarte mult în ultimii ani și au fundamentat, au dezvoltat și vor pune în practică programele noi de înzestrare cu nave, cu aeronave, cu tehnică, cu echipamente pe toate domeniile, inclusiv investiția în educație sau investiția în tinerii ofițeri și maiștri militari, investiția în Forțele Navale Române, de fapt, se va vedea cu prisosință în următorii ani pentru Forțele Navale Române, pentru Armata României și pentru România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. Domnule amiral, vă mulțumesc și vă mai aștept la radio.
Mihai Panait: Şi eu vă mulțumesc. Salutări tuturor ascultătorilor dumneavoastră de la bordul navei de comandament „Mureșul”.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Punct final pentru exercițiul „Sea Shield 2023”, cel mai complex eveniment de instruire din acest an al Forțelor Navale Române. Circa 3.400 de participanți din 13 state aliate și partenere au desfășurat antrenamente în Marea Neagră, pe Dunăre și în zona de coastă.
Una dintre secvențele exercițiului a avut loc joi, pe brațul Sfântu Gheorghe, unde a fost simulată respingerea unui desant aerian inamic, pentru care au acționat peste 500 de militari din forțele navale, fluviale, terestre, aeriene și pentru operații speciale.
Contraamiralul de flotilă Marcel Neculae, comandantul Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”: După 2 săptămâni de exerciții zilnice, nivelul de instruire de formare a deprinderilor specifice comandanților de nave pentru manevra navelor și a comandanților serviciului de luptă pentru mânuirea armamentului de la bord au atins standarde maxime.
Practic, nu am întâmpinat nicio dificultate, chiar și pentru tinerii ofițeri veniți acum maxim de 3 săptămâni de pe băncile Academiei Navale, s-au integrat rapid în rândul echipajelor și au răspuns cerințelor operaționale specifice.
Seria de exerciţii anuale Sea Shield este destinată instruirii forţelor aliate şi a fost propusă de România la summmitul NATO de la Varşovia, în 2016, pentru întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române iau parte, până pe 17 martie, la exercițiul multinațional „Ariadne 23”, organizat de Grecia în raioanele maritime din zona insulei Creta.
Exercițiul își propune consolidarea procedurilor de acțiune în comun între structurile NATO cu responsabilități în domeniul luptei contra dispozitivelor explozive.
România participă cu ofițeri de stat major în structura de conducere a exercițiului și cu un detașament de scafandri de luptă EOD.
În cadrul antrenamentelor se exersează, printre altele, descoperirea și identificarea contactelor subacvatice, intervenții pentru neutralizarea minelor aflate în derivă și misiuni de inserție aeriană a scafandrilor.
Sonia Raicu (realizator rubrică): Forțele Navale Române au fost solicitate pentru a oferi sprijin în cercetarea elementului de muniție depistat duminică, 15 ianuarie, în zona Periboina, Săcele.
În urma analizei realizate la fața locului de către reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea, obiectul a fost identificat ca fiind un motor de start de la o rachetă.
În acest sens, Statul Major al Forțelor Navale precizează că elementul descoperit nu conține materiale pirotehnice sau periculoase și că acesta este un tub al unui motor de start de la o rachetă antiaeriană sol-aer de tip 57E6, lansată de un sistem de rachete antiaeriene de tip Panţîr S-1, produse în Federația Rusă, care, cel mai probabil pe timpul desfășurării acțiunilor militare recente din zona de nord a Mării Negre, a căzut în mare și a fost adus de curenții maritimi în zona litoralului românesc.
De asemenea, Statul Major al Forțelor Navale menționează faptul că acest tip de elemente de muniție nu se află în dotarea Forțelor Navale Române și este specific forțelor implicate în războiul ruso-ucrainean.
Având în vedere caracteristicile acestui tip de rachetă și frecvența utilizării în cadrul acțiunilor de luptă, este posibil ca, în perioada următoare, curenții marini să mai aducă astfel de elemente componente în proximitatea zonei costiere a României sau a altor țări riverane, fără ca acest lucru să reprezinte un pericol.
Însă, recomandarea pentru cetățenii care observă astfel de elemente de muniție este să nu se apropie de obiectele descoperite și să anunțe de urgență autoritățile competente.
Dragorul maritim „Locotenent Dimitrie Nicolescu” a lovit o mină marină într-o misiune de neutralizare a acesteia
Publicat de Gabriel Stan,
12 septembrie 2022, 16:02
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au intervenit joi pentru distrugerea unei mine de război descoperită în apele Mării Negre, la circa 25 de mile marine nord-est față de portul Constanța.
Misiunea a revenit echipajului dragonului maritim „Locotenent Dimitrie Niculescu”, aflat în serviciul de luptă permanent, și detașamentului de scafandri EODE specializați în distrugerea obiectivelor explozive.
În urma înrăutățirii condițiilor hidrometeorologie în raionul maritim, respectiv, pe timpul intervenției s-a produs deflagrația minei, suflul exploziei avariind ușor nava militară. Nu s-au înregistrat victime sau răniți în rândul echipajului.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Nava maritimă „Căpitan comandor Alexandru Cătuneanu” va participa în perioada următoare la două exerciţii multinaţionale în apele Oceanului Atlantic şi în Portul Lisabona.
REPMUS şi Dynamic Messenger au loc sub egida NATO şi îşi propun îmbunătăţirea cooperării între structurile aliate participante în domeniile hidrografiei, oceanografiei şi echipamentelor autonome de cercetare.
Nava românească are la bord un echipaj format din 59 de militari şi patru ofiţeri de stat major. Acţiunile planificate să se desfăşoare pe mare cuprind cercetări hidrografice, precum şi exerciţii comune şi manevre tactice. Am aflat de la comandorul Romel Pera, locţiitor al şefului Direcţiei Hidrografice Maritime şi comandant al marşului:
Romel Pera:Exerciţiul REPMUS organizat de forţele navale portugheze va fi un exerciţiu în care vor fi testate şi verificate toate vehiculele fără pilot, care funcţionează sub apă sau pe apă sau în aer pentru zona maritimă.
De fapt, este un test al industriei de apărare din zona NATO sau UE pentru forţele navale ale UE şi ale NATO. Al doilea exerciţiu, Dynamic Messenger, va fi un exerciţiu în care vor fi testate tactici şi proceduri de folosire a acestor vehicule fără pilot, în colaborare cu forţele navale, pentru implementarea, operaţionalizarea şi integrarea acestora în cadrul operaţiilor navale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Navale Române revin pentru o misiune în Oceanul Atlantic, după 24 de ani de la participarea distrugătorului ‘Mărăşeşti”, la „Strong Resolve”, cel mai mare exerciţiu NATO desfăşurat în anul 1998.
Sonia Raicu (realizator rubrică): 240 de militari români și aproximativ 60 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Georgia, Statele Unite ale Americii și Turcia au participat la exercițiul multinațional din largul țărmului României de la Marea Neagră și în Portul Militar Constanța.
Exercițiul s-a desfășurat între 1 și 5 august și a fost condus de Centrul 39 Scafandri.
Rolul acestuia este dezvoltarea relațiilor dintre Forțele Navale Române și gărzile de coastă implicate în activitățile de instruire conduse de Centrul de Scafandri din Constanța.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.
Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.
Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.
Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.
Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.
Marcela Dumitrașcu:Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.
Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.
Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.
Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.
George-Victor Durea:Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.
Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.
În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.
Bogdan Dinu:După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.
În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.
Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 300 de marinari militari români iau parte până pe 25 iulie la exercițiul multinațional BREEZE 22, care se desfășoară în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, alături de echipaje și personal din alte 10 țări membre NATO sau partenere.
Forțele Navale Române participă la exercițiu cu o fregată, un dragon maritim și cu o navă purtătoare de rachete.
Scenariul fictiv al exercițiului este adaptat noilor provocări de securitate și prevede răspunsul unei forțe multinaționale la o criză apărută în regiune, a declarat locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor navale, contraamiralul de flotilă Cornel Cojocaru.
Cornel Cojocaru: Un exerciţiu foarte important pentru Forțele Navale. Așteptăm ca echipajele noastre să facă față cerințelor și obiectivelor de instruire al exerciţiilor şi, de asemenea, să vină cu o bogată cunoștință din punct de vedere al pregătirii în toate mediile de acțiune, submarin, la suprafață și antiaerian.
În contextul geopolitic de la Malea Neagră, este foarte important ca prezența navelor noastre să fie la cel mai înalt nivel aici, în Marea Neagră, împreună cu partenerii noștri de la sud, cu marina bulgară.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În urma semnalării prezenței a două nave miliare rusești în zona economică exclusivă a României, Forțele Navale Române precizează că spațiul naval al țării noastre este monitorizat permanent de nave militare, în colaborare cu alte instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
11 nave militare românești și două elicoptere Puma Naval desfășoară zilnic, prin rotație, misiuni de cercetare pe mare și la gurile Dunării, într-un spațiu maritim de aproximativ 30.000 de kilometri pătrați, pentru a asigura securitatea granițelor maritime în zona mării teritoriale a României, precum și pentru siguranța activităților economice în zona platformelor petroliere și a infrastructurii critice.
În conformitate cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite privind Dreptul Mării în aceste zone, toate celelalte state beneficiază de libertatea de navigație și de utilizarea a mării în scopuri licite, inclusiv pentru navele lor militare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Nava școală „Mircea” a fost desemnată ambasador al României sustenabile, în cadrul unei ceremonii desfășurate marți în portul militar Constanța.
Evenimentul a avut loc în contextul parteneriatului pentru educație între Forțele Navale Române și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. La ceremonia de la Constanța a fost prezent ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu:Sunt foarte bucuros să aducem din partea guvernului această distincție, de ambasador pentru dezvoltare durabilă, unui simbol al mării noastre.
Valorile dezvoltării durabile înseamnă grijă pentru natură, înseamnă comportament de solidaritate în interiorul unei comunități, căutarea soluțiilor pentru a crește calitatea în detrimentul cantității, consumul resurselor, consumul responsabil și toate celelalte elemente atât de ecologie umană, cât și de ecologie materială, să spunem, deci este un lucru foarte bun. Cred că „Mircea” este pentru România un brand internațional foarte important.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat în aceeași zi la ceremonia care a marcat 50 de ani de la înființarea Brigării 243 Radioelectronică și Observare „Callatis” din Constanța.
Din agenda întrevederilor bilaterale ale conducerii armatei semnalăm întâlnirea ministrului Vasile Dîncu cu ministrul turc al apărării Hulusi Akar, și cele ale șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, cu omologii portughezi, amiralul António Silva Ribeiro și, respectiv turc, generalul Yaşar Güler, toate la București.
Contraamiralul Mihai Panait: Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare, să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană
Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, organizată de Forțele Navale Române a avut loc în București, în zilele de 11 și 12 mai.
În contextul actualelor provocări de securitate din spațiul maritim european, CHENS contribuie la consolidarea unei viziuni unitare în domeniul naval și facilitează discutarea unor concepte definitorii de actualitate ale mecanismului de comandă și control.
Pentru prima dată, Forțele Navale Române au deținut președinția acestui forum pe care au preluat-o de la Malta, în luna mai a anului trecut, și au predat-o Irlandei, la finalul reuniunii de la București. Invitat la „Subiectul săptămânii” este șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, interviu realizat de Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral, bună ziua și bine ați venit la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Bună ziua, mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ați avut o acțiune foarte importantă la finalul săptămânii, Forțele Navale Române au organizat Reuniunea Comandanților Marinelor Militare din Europa, între 11 și 12 mai, la București, unde dumneavoastră ați predat președinția acestui forum european omologului dumneavoastră irlandez, comandorul Michael Malone.
V-am sunat cu atât mai mult cu cât este un context complicat din punctul de vedere al siguranței pe mare, și aici, sigur, este vorba despre Marea Neagră, o zonă pe care dumneavoastră o gestionați din punctul de vedere al securității României.
Care este importanța acestei întâlniri și acestei conlucrări la nivel internațional pe partea de marina militară?
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare și pentru invitația de a fi parte în emisiunea dumnevoastră. Forumul Comandanților Marinelor Militare din Europa este un forum care aduce împreună un număr de 27 de comandanți de marine, sunt toate țările membre NATO și ale Uniunii Europene care dețin o marină.
În plus, în acest format sunt invitați și au fost prezenți la București, comandantul Comandamentului Maritim NATO (MARCOM) și, de asemenea, comandantul Flotei a șasea al Marinei Statelor Unite ale Americii.
Am avut onoarea să conducem timp de un an de zile acest forum, să pregătim cu atenție această reuniune deosebit de importantă.
Este de subliniat faptul că ultima activitate desfășurată în acest format a fost organizată de către Portugalia în 2019; în 2020 din cauza pandemiei COVID-19 nu s-a organizat, în 2021 ceremonia de preluare a comenzii din partea Forțelor Navale Malteze a fost desfășurată în format online.
Și din acest motiv, faptul că am avut onoarea și oportunitatea să aducem în București pentru două zile comandanții Marinelor Militare din NATO și din Europa, să încercăm să găsim cele mai bune soluții și pentru viitor în această situație deosebit de complexă în care ne aflăm în regiunea Mării Negre, cred că este un eveniment deosebit și pot spune acum, la finalul conferinței Forumului Comandanților Marinelor Militare din Europa, că a fost un real succes și deopotrivă apreciată activitatea de toți participanții.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Panait, conducerea CHENS este asigurată de un comitet director alcătuit din trei șefi de forțe navale, conform unui ciclu rotațional anual, între grupul țărilor din nordul Europei și cel din sudul Europei. Trebuie să amintim că acest CHENS a fost înființat în anii ’90.
Era vorba atunci doar despre Marinele din nordul Europei. Este, așadar o organizație de elită, o organizație a celor mai valoroase și profesioniste, dacă vreți, marine ale Europei și nu doar. Este un context în care cred că ar fi foarte bine dacă ați explica că Marina, Forțele Navale nu înseamnă doar forțele navale române aici, în zonă, ci acțiunile pe mare vorbesc despre interoperabilitate și despre colaborare între aceste forțe navale internaționale.
Contraamiralul Mihai Panait: Este adevărat. În conformitate cu ghidul de desfășurare și de organizare a reuniunilor CHENS – CHiefs of the European NavieS -, această activitate se desfășoară pe principiu rotațional. Este șansa noastră să putem organiza pentru prima dată în România această activitate; a fost o provocare deosebită.
Nu sunt parte a acestui forum doar membrii sau țările riverane din Marea Neagră – Turcia, Bulgaria, România -, sunt și toate celelalte 24 de țări membre în CHENS. Putem spune că România are o marină mică, este adevărat, în comparație cu foarte multe alte state.
Nu suntem o marină dezvoltată, nu suntem o putere maritimă, dar este important să înțelegem că avem deschidere la mare și trebuie să se înțeleagă să dezvoltăm conştiința maritimă și să înțelegem că acele cuvinte ale lui Mihail Kogălniceanu – „Cheia mântuirii noastre este drumul Dunării către marea largă” – este important de ținut minte, nu numai de către marinari, ci de către toți românii.
Este important să dezvoltăm interoperabilitatea, este important să înțelegem că suntem membri ai unei comunități importante în NATO și în Uniunea Europeană, și în acest cadru putem să împărțim și să dezvoltăm experiențele noastre, să ținem într-un, cum îmi place mie să spun, într-un battle ritm intens spiritul marinei, the spirit of the navy.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a încheia interviul, domnule contraamiral, aș vrea să vă provoc și să mergem către o discuție foarte la modă, aș putea să spun, foarte actuală, de fapt; este vorba despre acest război informațional paralel cu care ne confruntăm de un timp încoace și în care retorica preferată, mai ales care vine din Est, spune: nu sunteți în stare să vă apărați, aveți o marină mică, precum ați spus dumneavoastră, aveți o forță aeriană de asemenea subdimensionată, cu forțele terestre nici cu ele nu stați prea bine.
Aici voiam să vă aduc cumva și să comentăm un pic declarația ministrul Dîncu de la conferința de la care tocmai ați plecat, pe care tocmai ați încheiat-o, în care ministrul Dîncu a declarat că Ministerul Apărării și Forțele Navale sunt foarte atente la evoluția Rusiei aproape de noi, în Insula Șerpilor și pe toată latura asta către Odesa.
Care este semnalul pe care îl dați dumneavoastră, ca șef al Forțelor Navale Române, în această situație complicată?
Contraamiralul Mihai Panait: Am avut o participare deosebit de importantă din partea conducerii Armatei României. Șeful Statului Major al Apărării, domnul general Petrescu, a fost prezent în ambele zile la activitățile noastre.
Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a fost prezent în ambele zile. Ne-a primit în prima zi a conferinței în minister, cu toți comandanții marinelor. A avut cuvinte foarte frumoase la adresa tuturor marinelor din NATO și din Europa.
În al doilea rând, aș dori să dezvolt puțin faptul că am spus că suntem o marină mică; suntem o marină mică în comparație cu marile puterni navale din Europa și din lume…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Despre asta este vorba, sigur.
Contraamiralul Mihai Panait: … dar asta nu înseamnă că nu suntem o marină capabilă. Suntem o marină modernă, suntem o marină interoperabilă. Forțele Navale Române, începând cu 2004, participă la cele mai importante operații și misiuni are NATO și ale Uniunii Europene, în fiecare an, și inclusiv în această perioadă deosebit de complexă, cu situația de securitate din Marea Neagră, doresc să subliniez doar efortul Forțelor Navale Române pentru înlăturarea pericolului de mine și efortul pentru ținerea la un nivel ridicat a libertății de navigație, pentru a asigura traficul comercial.
Suntem dislocabili, suntem capabili și avem programe de modernizare ale Forțelor Navale Române, ceea ce este foarte important pentru următorii ani, astfel încât să putem să ne păstrăm angajamentele internaționale, să fim parteneri de încredere, să putem apăra granițele maritime și fluviale ale României, atunci când este cerut.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Așadar, oamenii de acasă ar trebui să se simtă în siguranță în momentul acesta.
Contraamiralul Mihai Panait: Să se simtă în siguranță, pentru că știm să ne facem meseria, profesia, și avem un echipaj al Forțelor Navale Române, bărbați și femei, determinați, în cadrul Armatei României, să ne îndeplinim misiunea pentru care am fost constituiți.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule contraamiral Mihai Panait, vă mulțumesc pentru intervenția de aici, de la „Jurnal militar”. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Forțelor Navale Române, contraamiralul Mihai Panait. Domnule contraamiral, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Contraamiralul Mihai Panait: Vă mulțumesc foarte mult, am onoarea să vă salut!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române au încheiat două exerciții întrunite desfășurate în vederea asigurării securității spațiului maritim și fluvial al României.
Exercițiile „Danube Protector 22” și „Tomis 22” au reunit aproape 1.000 de militari, nave și ambarcațiuni rapide de asalt, la care s-au adăugat scafandrii de luptă, Infanteria Marimă și structuri din Forțele Terestre.
Primul exercițiu a fost organizat de Flotila Fluvială și a cuprins acțiuni de instruire pentru apărarea căilor de comunicații fluviale și a infrastructurii din zona gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră.
Contraamiral de flotilă Cornel Rogozan, comandantul flotilei fluviale:Activitatea a decurs în condiții foarte bune. Militarii au exersat tehnicile, tacticile și procedurile specifice, au acționat într-un mediu întrunit.
La sfârșit exercițiului, mă declar mulțumit de nivelul de pregătire al subordonaților mei. Acest exercițiu este o secvență a întregului „Danube Protector”, care se va desfășura pe parcursul întregului an.
Vom exersa în continuare și alte secvențe, astfel încât, la sfârșitul anului, să avem un exercițiu complet integrat, la care să avem participarea tuturor categoriilor de forțe, atât forțe navale, forțe terestre, forțe de operații speciale, forțe aeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În cadrul exercițiului „Tomis 22”, participanții au acționat conform unui scenariu fictiv de respingere a unei agresiuni în zona de coastă a țării noastre. Cu această ocazie, a fost evaluat pachetul de forțe navale al României, care va face parte din forța de răspuns a NATO în anul 2023, am aflat de la comandantul grupului maritim, comandorul Cornel Tănăsescu.
Comandor Cornel Tănăsescu:Am avut trei certificări în cadrul exercițiului Tomis: certificarea detașamentului de scafandri minori, de minori EOD, a puitorului de mine și plase, la încheierea perioadei de realizare a capacității de luptă complete.
Iar cea de-a treia certificare este cea a Fregatei Regele Ferdinand, de asemenea capabilitate propusă în pachetul de forțe NRF 2023. Sunt foarte mulțumit de rezultele acestui exercițiu, pentru că ne-am atins obiectivele și mă bucur că vom avea în final o radiografie a nivelului de instruire de la acest moment.
Marius Gheorghescu: În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens
Prezent prin telefon la emisiunea Jurnal Militar Scutul Dobrogei, realizată de Olivia Bucioacă, colonelul Marius Gheorghescu, comandantul Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag a discutat despre situația dintre Ucraina și Rusia și războiul care se desfășoară în acest moment. Vă invităm să ascultați interviul integral!
Olivia Bucioacă:Bună seara, domnule colonel Gheorghescu și vă mulțumesc pentru că ați acceptat să ne fiți alături. Sunteți aici pe flancul estic al României și al Alianței.
Sunteți aproape și de trecerea de frontieră Isaccea, este adevărat că MAI și Garda de coastă gestionează lucrurile acolo și o fac foarte bine. Având în vedere auspiciile, evenimentele de la graniță, cum se desfășoară instrucția infanteriștilor marini? Ați luat măsuri specifice și care este starea de spirit a oamenilor, a pușcașilor marini?
Din perspectiva infanteriei marine, din postura infanteristului marin, ce ne puteți spune despre conflictul militar, la cald, acum, după 5 zile? Sau cum ați caracteriza în general acțiunile militare desfășurate până acum. (luând în considerare activitatea semnificativă a elicopterelor inamice, semnalată în Vâlcov, lângă Periplava).
Marius Gheorghescu: Într-adevăr avem o zona dificil de gestionat în această perioadă, instrucția aproape de Delta Dunării și zona lagunarăRazim-Sinoie. Instrucția și exercițiile infanteriei marine se desfășoară într-un ritm intens așa cum suntem obișnuiți incluzând aici tragerile cu armamentul de infanterie, marșurile tactice de instrucție și exercițiile tactice din teren pe fluviu și în zona lagunară Razim-Sinoie.
Am intensificat simțitor activitățile în teren și măsurile destinate supravegherii și singuranței în zona de responsabilitate precum și măsuri destinate creșterii capacității de reacție a unității.
Sprijinul Ministerului Afacerilor Interne în gestionarea situaților de urgență constituie o misiune fundamentală a Forțelor Navale și a armatei României.
În aceste zile cuvântul de ordine reprezintă propaganda de război unde Ucraina pare să fi preluat inițiativa în mass-media și pe rețele sociale, unde războiul pare ceva mai intens.
Numeroase întâlniri oficiale la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale
Publicat de prosavioleta,
21 decembrie 2021, 18:40
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în comun și cooperarea militară au fost subiectele întâlnirii dintre șeful statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, cu omologul său grec generalul locotenent Charalampos Lalousis, aflat în vizită în țara noastră. Oficialul grec a fost primit și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Concluzia discuțiilor fiind că participarea militarilor la exercițiile militare comune rămâne cheia pentru creșterea interoperabilității forțelor celor două state. Tot în această săptămână secretarul de stat, Simona Cojocaru și generalul Daniel Petrescu au reafirmat la întâlnirea cu atașații apărării acreditați la București faptul că relațiile dintre Armata României și armatele străine se bazează pe dialog și colaborare. În cadrul acțiunilor de cooperare militară se înscrie și vizita în România a comandantului zonei maritime mediteraneene, viceamiralul Gilles Boidevezi.
Viceamiral Gilles Boidevezi: Cooperarea cu România nu se limitează la zona Mării Negre, ci continuă şi în zona Mării Mediterane, activitățile fiind planificate la nivel global. Relațiile dintre România și Franța trebuie să fie consolidate, dar, bineînțeles, asociind atât ţările riverane, cât şi cele din NATO și Uniunea Europeană. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Vizita oficialului militar în țara noastră a avut loc în contextul în care în Marea Neagră își desfășoară misiunea de prezență fregata franceză Auvergne, care va avea și o serie de exerciții comune cu Forțele Navale Române.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Marți, 30 noiembrie, conducerea Ministerului Apărării Naționale a organizat o videoconferință, la care au participat reprezentanții echipelor de comandă ale structurilor care acționează în mai multe zone de pe glob în misiuni externe. Recent învestit în funcție, ministrul Vasile Dâncu i-a asigurat pe militarii români aflați departe de casă că una dintre prioritățile mandatului său este îmbunătățirea calității vieții personalului Armatei Române.
Vasile Dâncu: Sunteţi cei mai buni ambasadori ai noștri și pentru asta vă mulțumim. Raportați întotdeauna orice nevoi aveți, pentru că noi vom fi alături și vom reacționa prompt. Vă transmit la mulți ani de Ziua Națională, să fiți sănătoși și să vă întoarceți cu bine acasă. Vă așteptăm cu drag!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Primii la raportul de dimineață au fost marinarii de pe Fregata Regina Maria. Din luna octombrie una dintre navele fanion ale forțelor navale române este integrată în gruparea navală permanentă a Nato și desfășoară misiuni de monitorizare a traficului maritim în Marea Mediterană pentru consolidarea securității aliantei pe flancul sudic. A raportat comandantul navei, comandorul Adrian Gobjilă.
Comandor Adrian Gobjilă: Nava se află în prezent la finalul exerciţiului NIIRIS 2021. Starea moralului şi starea de sănătate sunt foarte bune. Tot echipajul navei este vaccinat. Până în prezent nu am avut simptome, nu am avut cazuri de infectare.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Forțele Navale Române participă cu Puitorul de mine și plase Viceamiral Constantin Bălescu și un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat la operația Irini de respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei si de combatere a traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane. Comandantul puitorului de mine și plase, căpitan comandorul Daniel Gheorma
Căpitan Comandor Daniel Gheorma: Puitorul se află în portul Souda, Grecia, în scopul refacerii capacităţii operaţionale alături de alte 12 nave integrate atât în grupări de luptă permanentă ale NATO, cât şi UE. Tot echipajul navei este vaccinat şi carantinat înainte de dislocarea în teatrul de operaţii în Marea Mediterană. Echipajul navei nu părăseşte bordul navei pe perioada de refacere a capacităţii operaţionale şi nu interacţionează cu alte persoane fără a respecta măsurile de protecţie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Videoconferința a continuat cu informări legate de situația de securitate din zonele de dislocare. Iată ce le-a transmis șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu:
General Daniel Petrescu: Știți, ca de fiecare dată, că suntem preocupați de ceea ce faceți acolo și știți că urmărim foarte îndeaproape atât situația de securitate, misiunile pe care le executați, ci și modul în care putem să vă sprijinim din țară. Vă rog să vă păstrați în continuare concentrarea în operație și orice nevoie de sprijin aveți, să le raportați la timp.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Aproximativ 600 de militari români se află în prezent în misiuni și operații externe sub comandă sau mandat în NATO, UE, ONU şi OSCE, iar contingentul dislocat în Kosovo, cu un efectiv de 50 de militari, a transmis echipei de comandă de la București, reprezentată de comandantul Comandamentului forțelor întrunite, generalul maior Dorin Ioniță, situația din ariile de responsabilitate. Îl ascultăm pe locotenent colonelul Alexandru Barbu.
Locotenent Colonel Alexandru Barbu: Activitatea personalului din cadrul Comandamentului KFOR, cât şi a structurilor de informație, se desfășoară normal. În prezent, mai există un singur militar român aflat în izolare în baza militară Villaggio Italia, confirmat pozitiv cu testul PCR.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Atât reprezentantul național din Kosovo, locotenent colonelul Alexandru Barbu, pe care l-am ascultat mai devreme, cât și maiorul Adam Moronescu, comandantul „Gheparzilor de fier”, care acționează în Polonia, i-au informat pe reprezentanții Ministerului Apărării Naționale despre situația cazurilor de COVID apărute în rândul militarilor din subordine. Secretarul de stat Simona Cojocaru i-a felicitat, la rândul său, pe militarii români pentru modul în care își execută misiunile, mulțumindu-le tuturor pentru curajul și dedicarea cu care își fac datoria departe de țară și de cei dragi.
Simona Cojocaru: Este un prilej extraordinar să ne vedem acum cu toții, în preajma Zilei Naționale. Trupele noastre, dumneavoastră, cei din Kosovo, din Bosnia, din Irini, din Gruparea Permanentă Navală, din Polonia, materializați, practic, deciziile politico-militare pe care noi le luăm aici, la nivel național și o faceți excepțional. Nu evaluăm doar noi acest lucru, ci aliații și partenerii noștri. Eu, cel puțin, în toate formatele în care am participat și la NATO și la UE, am auzit numai cuvinte de laudă. Și pentru acest lucru vă mulțumim!
Teodora Mazere (realizator rubrică): Chiar dacă observatorii ONU aflați în numeroase țări din Africa, dar și în India și Pakistan nu au participat la videoconferința cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, am reușit să luăm legătura cu locotenent colonelul Adrian Cîrstea. Ofițerul român ne-a împărtășit o parte din secretele specifice care îi ajută pe observatorii ONU să își ducă misiunile la final, în siguranță.
Locotenent Colonel Adrian Cîrstea: Misiunile ONU sunt misiuni individuale. Asta înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține, în primul rând, de tine, în al doilea rând, de echipă și, mai departe, inclusiv situația asta de securitate, ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă.
Publicat de Gabriel Stan,
28 octombrie 2021, 12:32 / actualizat: 10 noiembrie 2021, 23:53
Edi Nicola (realizator rubrică): Puitorul de mine şi plase 274 Viceamiral Constantin Bălescu a încheiat primele de zile de misiune ca parte a operației „Irini”.
Marinarii militari români au executat, în această perioadă, în zona de sud-vest a bazinului mediteranean, peste 60 de interogări prin radiotelefon, pe frecvenţele internaţionale de telecomunicaţii ale navelor civile de transport, care tranzitau raionul de responsabilitate.
O echipă formată din scafandri de luptă de incursiune a efectuat și două misiuni de promovare a obiectivelor operației IRINI la bordul unor nave civile ce tranzitau zona.
Căpitan Bogdan Oancea, comandantul grupei de boarding:Am avut șansa ca la prima noastră operațiune de acest gen să dăm peste o navă cu echipaj românesc la bord, 18 români, ceea ce ne-a ușurat îndeplinirea obiectivului misiunii de a ne prezenta scopul în apele internaționale ale Mării Mediterane. Sperăm să nu fie probleme până la sfârșit.
Edi Nicola (realizator rubrică): Pandemia a fost o provocare, care a afectat multe aspecte ale operațiunii în ultimul an, atât în ceea ce privește siguranța pentru personalul KFOR, cât și în ceea ce privește oferirea de sprijin instituțiilor locale implicate în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2.
În această perioadă, contingentul românesc care sprijină aceste eforturi pe teritoriul Kosovo își rotește efectivele. Detalii ne oferă căpitan Karina Avădanei.
Căpitan Karina Avădanei:Sunt la cea de-a doua misiune în Kosovo, iar experienţa m-a ajutat să trec mai ușor peste perioada de luare în primire a funcției. Începerea activității noastre a coincis şi cu schimbarea comenzii.
În premieră, comanda aparține țării vecine Ungaria, general maior Ferenc Kajári fiind comandantul misiunii.
Edi Nicola (realizator rubrică): Misiunea Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a IX-a, se apropie de final. În această săptămână, în baza militară Bemowo Piskie au ajuns primii militari aparținând Batalionului 348 Apărare Antiaeriană Dobrogea din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a X-a.
Fregata „Regina Maria” va părăsi portul Constanța pentru a treia participare în acest an la o misiune a unei grupări NATO în vederea integrării în Gruparea de Luptă Permanentă Navală 2.
Fregata face parte din pachetul de forțe, puse la dispoziția NATO de către Armata României și cele două misiuni executate până acum în cadrul grupărilor navale NATO, precum și deținerea comenzii grupării navale a operației „Sea Guardian” sunt principalele repere ale contribuției Forțelor Navale Române la susținerea unei abordări aliate de tip 360 de grade la apărarea colectivă și gestionarea crizelor prin cooperare.
Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei 222 „Regina Maria”: Nava are la bord 240 de militari, un elicopter Puma Naval și un detașament de scafandri de luptă de incursiune.
Va continua să facă misiuni de supraveghere a traficului naval de descurajare a unor potențiale amenințări asupra statelor Alianței din bazinul mediteranean.
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:39 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:33
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Compania 1 Rezervă Intermediară din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă în perioada 18 septembrie – 3 octombrie la antrenamentul operațional „EUFOR QUICK RESPONSE 2021” din Bosnia și Herțegovina. Compania asigură rezerva intermediară a operației EUFOR Althea încă din 31 martie, fiind în măsură să execute misiuni în sprijinul păcii în teatrele de operații din Balcanii de Vest.
Locotenent-colonel Dan Laurențiu Popescu, comandantul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: Compania se va disloca cu tot cu tehnica militară aferentă, pe roți, urmând să participe în cadrul unui batalion multinațional care va acționa îndeplinind diverse tipuri de sarcini și de misiuni specifice operației de stabilitate și sprijin. Ne-am instruit, ne-am pregătit, la momentul de față consider că militarii companiei și compania în întregul său este pregătită, a atins nivelul de instruire suficient să poată participa la acest exercițiu și cred că suntem în măsură să-l executăm așa cum ne-am propus.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, dar în cadrul misiunii KFOR, Armata României participă în teatrul de operaţii din Kosovo cu 51 de militari, deţinând funcţii cheie de stat major în cadrul Comandamentului NATO. Una din funcţii este cea de ofiţer de protocol, iar despre ce presupune aceasta ne spune maior Alexandra Stroe.
Maior Alexandra Stroe: Biroul din care fac parte se ocupă de organizarea şi întâmpinarea invitaţilor pentru diferite exerciţii care se desfăşoară pe plan local, vizite naţionale, miniştri şi şefi ai apărării, dar şi vizite la nivel NATO. Am avut ocazia să-l întâmpinăm pe secretarul general al NATO, pe comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, dar şi alţi comandanţi din cadrul structurilor NATO.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Între pregătirile pentru ultimul exerciţiu cu trageri reale de luptă, planificat pentru Rotaţia a IX-a a Detaşamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia, militarii români sărbătoresc Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene într-un cadru multinaţional. Cu amănunte, locotenent Mădălina Boboc.
Locotenent Mădălina Boboc: Data de 19 septembrie are o rezonanţă aparte pentru noi, Armata României celebrează Ziua rachetelor şi a artileriei antiaeriene. Cu acest prilej, organizăm o ceremonie militară, la care i-am invitat şi pe aliaţii din cadrul Grupului de luptă. De asemenea, i-am invitat să participe la competiţii sportive, de fotbal, volei, tenis şi campionatul de tras sfoara.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Navale Române au confirmat participarea puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” în perioada octombrie – decembrie la operaţia „IRINI” desfăşurată în Marea Mediterană, sub egida Uniunii Europene. Despre scopul misiunii, căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”.
Căpitan-comandor Daniel Gheorma: Spectrul de misiuni va fi destul de complex, începând de la embargoul armelor impus Libiei până la trafic ilicit de persoane, armament, migraţie, materiale, astfel încât este nevoie de antrenarea şi crearea de scenarii cât mai apropiate de realitate. Am arătat că se poate, am continuat pregătirea şi ne dorim să executăm un spectru cât mai larg de misiuni şi în teatre de operaţii cât mai diferite.
Fregatele ”Regele Ferdinand” si “Regina Maria”- 91 de ani de activitate
Publicat de prosavioleta,
16 septembrie 2021, 00:55
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregatele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au marcat marţi, pe 7 septembrie, 91 de ani de la intrarea în serviciul Forţelor Navale Române a distrugătoarelor româneşti cu acelaşi nume. Tradiţia distrugătoarelor a fost reluată odată cu intrarea în serviciul Forţelor Navele Române a celor două fregate în anul 2004, respectiv, 2005.
Fregata „Regele Ferdinand”, cu numărul de bordaj F221, este prima navă militară achiziţionată de România după anul 1990. Fregata 221 a participat de patru ori începând cu anul 2005 la Operaţia NATO „Active Endeavour” din Marea Mediterană, apoi la Operaţia NATO „Unified Protector” de impunere a embargoului armelor împotriva Libiei, aceasta fiind prima misiune reală de luptă de după cel de-al Doilea Război Mondial executată de Forţele Navale Române. Seria misiunilor fregatei „Regele Ferdinand” a continuat cu Operaţia „Atalanta” a UE, de luptă împotriva pirateriei navale în Oceanul Indian, participările la grupările navale permanente ale NATO şi Operaţia „Sea Guardian” din Marea Mediterană.
Fregata „Regina Maria” are numărul de bordaj F222 şi a fost prezentă la rândul ei în Operaţiile NATO „Active Andeavour”, „Sea Guardian”, „Breeze” şi „Sea Breeze”. În prezent, nava face parte din pachetul de forţe navale pus la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice de ţara noastră şi consemnează o premieră pentru evoluţia Forţelor Navale Române, prin asigurarea conducerii Operaţiei NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, la care fregata F222 participă în această lună.
Publicat de prosavioleta,
9 septembrie 2021, 19:28
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a 9-a din Polonia au participat la un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice de nivel baterie. Au fost simulate o serie de incidente apropiate mediului de acțiune specific artileriștilor antiaerieni. Unul dintre ele a fost extragerea tehnicii de luptă avariate dintr-un teren accidentat, la care au participat și specialiștii în mentenanță, iar alt incident a simulat atacarea punctului de comandă al bateriei. Exercițiile desfășurate pe timpul misiunii de asigurare a prezenței înaintate consolidate au rolul de a îmbunătăți și de a menține nivelul de pregătire al militarilor români, pentru ca aceștia să își poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin în cadrul grupului de luptă din Polonia. Cu detalii vine locotenent Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului românesc.
Locotenent Mădălina Boboc: Scopul exercițiului a fost de a le testa artileriștilor antiaerieni cunoștințele de specialitate și capacitatea de reacție. S-au pus în practică procedurile de operare, militarii au acționat prompt, au demonstrat că sunt o adevărată echipă și continuăm să ne pregătim pentru exercițiile pe care urmează să le desfășurăm în comun cu partenerii din cadrul grupului de luptă și să ne menținem capacitatea de reacție imediată, pentru ca la final să putem raporta ‘misiune îndeplinită’.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2000, Centrul de operații psihologice ‘Samoilă Mârza’ participă în Kosovo cu specialiști PSYOPS, asigurând totodată, prin rotație cu Germania și Italia, conducerea elementului de sprijin operații psihologice. Evoluția naturii conflictului a transformat operațiile psihologice într-o specialitate militară indispensabilă. Pe timpul unui conflict armat, întrebuințarea eficientă a acestora are potențialul de a slăbi voința de luptă a adversarului, iar în perioada post-conflict operațiile psihologice pot avea o contribuție semnificativă la reconcilierea părților. Despre natura activităților desfășurate în Kosovo ne vorbește plutonierul adjutant Iulian Mocanu.
Plutonier adjutant Iulian Mocanu: PSYOPS este acronimul de la operații psihologice, o structură vitală non-kinetică a oricărei armatei moderne. Ne putem numi presa din zonele de conflict, rolul nostru fiind de a influența adversarii, fie militari, fie civili și de a transmite mesaje pacifiste prin intermediul diverselor canale media. Pregătirea unei misiuni, de fapt, este o activitate continuă, care se desfășoară acasă; succesul oricărei misiuni este dat de munca în echipă și de efortul fiecăruia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): România va asigura pentru prima dată comanda grupării navale care acţionează în cadrul Operaţiei NATO Sea Guardian, cât şi coordonarea misiunilor de patrulare din Marea Mediterană prin intermediul Statului Major, ambarcat la bordul Fregatei Regina Maria. Cei cinci ani consecutivi de participare la operațiunea Sea Guardian au contribuit la consolidarea capacității Forțelor Navale Române de a răspunde rapid și eficient la întregul spectru de amenințări, inclusiv hibride, în vederea creșterii rezilienței, element central al apărării colective. România participă la această operațiune cu un echipaj alcătuit din 243 de militari, un elicopter IAR 330 Puma naval și un Detașament de forțe pentru operații speciale.
Comandor Bogdan Vochițu: Sunt comandor Bogdan Vochițu, comandantul Grupării navale destinate participării la operația Sea Guardian 2021. Forțele Navale participă cu Fregata Regina Maria la operația Sea Guardian, o operaţie de asigurare a securității stabilității în mediul maritim și de prevenire a oricăror activități ilegale în acest mediu, continuatoarea operațiunii Active Endeavour, prima dată când Regina Maria este navă comandat în această operație, având la bord un Stat Major care va asigura conducerea operațiunilor navale în această perioadă.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forţele Navale Române au lansat în această săptămână două proiecte de responsabilitate socială care au ca obiectiv protejarea biodiversității mediului marin și responsabilizarea viitoarelor generații de marinari militari, pentru combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii apei oceanului planetar.
Primul dintre proiecte presupune implicarea Marinei Militare Române în programul mondial al ONU denumit „Decada oceanului planetar”, care se desfășoară până în anul 2030 sub patronajul UNESCO.
Concret, este vorba despre un marş în jurul lumii al Navei școală ‘Mircea’, planificat a avea loc peste doi ani, pe timpul căruia echipajul și cadeții de la bordul velierului vor încerca să aducă în atenția opiniei publice, printre altele, efectele negative ale încălzirii apelor mărilor și oceanelor – am aflat de la ofițerul de relații publice al Statului Major al Forțelor Navale, colonelul Corneliu Pavel:
Corneliu Pavel:Vizează nu numai protejarea oceanului planetar și combaterea efectelor de încălzire globală a acestuia, ci și dezvoltarea segmentului de cercetare științifică în domeniul științelor marine și dezvoltarea învățământului din acest domeniu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un alt proiect al Forțelor Navale Române este intitulat „Lumea de sub navă” și se desfășoară în cooperare cu filiala Constanța a Comitetului Național pentru Drepturile Copilului.
Proiectul se adresează în special elevilor și studenților din instituțiile militare de învățământ de marină și cuprinde activități de protejare a biodiversității mediului marin în vederea responsabilizării tinerelor generații de marinari militari pentru transmiterea unui mediu curat generațiilor următoare.
Edi Nicola (realizator rubrică): În perioada 2-9 august se desfășoară cea de-a XI-a ediție a exercițiului „Eurasian Partnership MCM Dive”, în organizarea Forțelor Navale Române. La exercițiu iau parte peste 250 de militari români și aproximativ 100 de militari din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Statele Unite ale Americii și Ucraina.
Exercițiul multinațional este condus de Centrul 39 Scafandrii și se desfășoară în raioanele maritime ale României din Marea Neagră.
Forțele Navale Române participă cu un puitor de mine și plase, o navă maritimă hidrografică, o vedetă maritimă pentru scafandri, cinci ambarcațiunii rapide, un vehicul subacvatic autonom, două detașamente EOD specializate în dezamorsarea minelor marine, precum și un detașament format din scafandri de mare adâncime.
Adrian Onțică, comandantul exercițiului:Iată-ne pe mare, la mare adâncime, cu alimentare de la suprafață, lucrând cu scule hidraulice sub apă, cu explozivi reali, cu aparate cu circuit semiînchis.
Am crescut complexitatea, încă mai avem ce învăța unii de alții, participanții sunt diferiți de la an la an.
Este cel mai important exercițiu din Marea Neagră pe partea asta de executare a activităților de scufundare și este bine să ne întâlnim, să ne cunoaștem, să creștem interoperabilitatea.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Nava purtătoare de rachete 190 – Lăstunul a participat la exercițiul multinațional BREEZE 2021, desfășurat în portul Varna, în apele teritoriale ale Bulgariei și în apele internaționale ale Mării Negre, în scopul creșterii nivelului de pregătire al echipajului și al nivelului de interoperabilitate.
În cadrul exercițiului, nava Lăstunul a participat, în port și pe mare, la exerciții de luptă la suprafață, inclusiv cu trageri de artilerie, completate de exerciții de luptă antiaeriană, navigație tactică și exerciții de comunicații, punând în aplicare permanent tehnicile, tehnicile și procedurile NATO specifice.
Locotenent comandor Alin Florin Vasile, comandantul navei purtătoare de rachete 190 – Lăstunul: Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității la granița de est a NATO și UE și considerăm că, prin participarea la misiuni și exerciții multinaționale de acest gen, contribuim la consolidarea posturilor de descurajare.
Doresc să le mulțumesc tuturor militarilor care fac parte din echipajul navei purtătoare de rachete 190 pentru modul în care s-au implicat și au contribuit la îndeplinirea cu succes a misiunii și pentru felul în care au reprezentat Forțele Navale Române.
Teodora Mazere(realizator rubrică): O parte din militarii celui de-al 9-lea contingent dislocat în Polonia au participat la cursul Team Leader Academy, un curs de formare a comandanților de grupă, organizat de către partenerii americanii.
Pe parcursul a cinci zile, militarii vrânceni și-au însușit noțiunile de bază privind sistemele de armament și de comunicații ale celorlalte națiuni și s-au familiarizat cu stilurile de conducere ale partenerilor din Alianța Nord-Atlantică.
Contingentul românesc, format din aproximativ 100 de militari aparținând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov, participă pentru prima dată la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul nord-estic al Alianței, fiind și cea de a doua rotație din Polonia care are în înzestrare sistemul antiaerian Gepard.
Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al detașamentului:Cursul Team Leader Academy a fost organizat de către partenerul american. Instructorii au fost desemnați de către fiecare națiune în parte, astfel participanții au avut șansa de a vedea cum gândesc și cum acționează comandanții din alte armate NATO. Cum să devii lider nu a fost doar un curs, a fost un schimb de experiență inedit.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat, la începutul lunii iulie, o vizită la Forța Kosovo condusă de NATO.
Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de mișcare pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Mai multe detalii despre această vizită aflăm de la maiorul Constantin Pleșa, ofițer în comandamentul KFOR din Kosovo.
Constantin Pleşa: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vizitat Comandamentul KFOR. A fost primit de către comandantul KFOR, generalul maior Franco Federici şi a fost informat despre situația actuală din Kosovo.
A vizitat trupele aflate în teatru, apoi a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții țărilor membre NATO din Kosovo.
Într-un scurt interviu acordat Radio KFOR, secretarul general al NATO a ținut să reamintească ascultătorilor că numai prin toleranță și cooperare interetnică se va putea depăși situația actuală, iar KFOR va asigura în continuare pacea, stabilitatea și libertatea de mișcare în Kosovo.
NATO Secretary General Jens Stoltenberg and the Commander of KFOR, Major General Franco Federici
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
