Valahii din Moravia – monografie fotografică

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 noiembrie 2023, 13:14

În această ediție a emisiunii, așezăm pe rafturile Bibliotecii noastre o monografie fotografică despre valahii din Moravia.

Oamenii de aici i-au impresionat pe cei trei reprezentanți ai Asociației ETNO FOTO ART din Oradea  –  Gheorghe Petrilă,  Constantin Demeter și Ovidiu Gabor care, în perioada 24 august – 6 septembrie 2023, s-au deplasat în Republica Cehă, pentru  realizarea primei etape, cea de documentare, a proiectului  ”Valahii din Moravia – Monografie fotografică”.  Acest proiect al Asociatiei Etno Foto Art, s-a desfășurat sub egida și cu finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Odată realizate câteva sute de fotografii, cu privire la Valahii din Moravia, următoarea etapă o reprezintă, un proiect expozițional care va fi vernisat la București.

Invitat în emisiunea noastră, Ovidiu Gabor ne va povesti și împărtăși impresii din timpul acestei călătorii. Începem cu o scurtă descriere a proiectului:

Ovidiu Gabor: Prin acest proiect, membri ai Asociației ETNO FOTO ART din Oradea și-au propus să realizeze o monografie fotografică a ținutului Valassko din Moravia, regiune din estul Cehiei, învecinată cu Slovacia și Polonia, despre oamenii, tradițiile și obiceiurile din această regiune.

Prima etapă a proiectului, cea de documentare și realizare a fotografiilor s-a desfășurat în perioada 24 august – 6 septembri 2023.

Astfel, în perioada amintită, au fost parcurși peste 1000 de km, în ținutul/districtul Valasško,  iar cercetarea a fost efectuată în peste 20 de localități. Conform unui plan systematic, care a mai fost folosit și în proiectele anterioare, s-au efectuat fotografii documentare asupra reliefului zonelor cercetate, asupra localităților, bisericilor, caselor tradiționale, și nu în ultimul rând, au fost fotografiați oamenii. Și binențeles că partea cea mai interesantă a cercetării au constitui-o oamenii și mai ales poveștile lor.

Camelia Teodosiu: Propun să începem aceste povești cu elementele care v-au impresionat în mod deosebit și cele în care ați simțit că vă regăsiți – frumusețea locurilor, a oamenilor, obiceiuri și tradiții, elemente lingvistice comune…

Ovidiu Gabor: Ținutul Valasško este un teren muntos prietenos, cu înălțimi domoale de până la 1300 m,acoperite cu păduri de foioase și rășinoase sau cu fânețe montane, cu văi accesibile – locuri ideale pentru practicarea păstoritului și prelucrarea lemnului, activități ce i-au definit de-alungul secolelor pe locuitorii acestor meleaguri. Localitățile – specifice pentru zona deluros-muntoasă, așezate în general de-a lungul văilor sau în luncile de la confluența văilor.

Oamenii țínutului – mândri că sunt Valašsko, nu sunt și nu se consideră o minoritate națională; Valašsko are mai degrabă semnificația de oameni ai muntelui, la fel cum la noi oamenii din Munții Apuseni își spun ”moți”. Mie personal mi-au plăcut întâlnirile cu doamnaVladislava Hrubesová din Velke Karlovice, creatoare de costume populare, cu domnul Miroslav Janík din Valašska Klobouky, fondatorul unei Asociații care se dedică intens protejării naturii și a peisajului și dezvoltă o serie de activități și proiecte extraordinare privind conservarea pâșunilor, tânăra familie Radek Fryzelka și Zuzana Fryzelková, cultivatori de ierburi și plante aromatice tradiționale (mentă, gălbenele, mușețel și altele) pentru ceaiuri și industria farmaceutică. Filosofia de viață a acestor  reprezentanți ai comunității valahe, revenirea la valorile și modul tradițional de viață și activitățile de conservare a zonei pastorale montane m-au impresionat profund.

Ocupația – industrializarea și mecanizarea survenite în secolul XX-lea, și-au spus cuvîntul și asupra preocupărilor populației din ținutul Valasško. Foarte mulți oameni lucrează în orașele mai apropiate (Rožnov pod Radhoštěm, Vsetín, Valašské Meziříčí), iar tinerii își continuă studiile superioare în orașele mari, Ostrava, Zlin, Brno sau chiar Praga. Cu toate acestea, pământurile sunt lucrate și bine întreținute, ocupațiile tradiționale revenind în ultimii ani în atenția multora dintre locuitorii zonei. Un trend important îl constituie accesarea de fonduri pentru reactivarea unor activități tradiționale, cum ar fi păstoritul și prelucrarea laptelui și a lânei. Dintre meșteșugurile mai vechi, țin să menționez că în cele două săptămâni, am întâlnit mai mulți meșteri populari: fierari, un creator de instrumente muzicale de suflat, o creatoare de costume populare, tâmplari, un tăbăcar (opinci, curele, hamuri) etc.

Multe dintre aceste meșteșuguri și  obiceiuri pot fi văzute pe tot parcursul anului și la Muzeul în aer liber din Roznov pod Radhostem (Muzeu al satului Valah), unde meșteșugarii din ținut sunt invitați să își prezinte măiestria în cadrul programelor de promovare a tradițiilor. Pe parcursul unui an se organizează fel de fel de festivaluri și programe de obiceiuri și meșteșuguri printre care făcutul pâinii, prepararea mâncărurilor tradiționale, pregătirea ouălelor pentru sărbătorile pascale, cusutul hainelor tradiționale, prelucrarea lemnului, modelarea fierului (în principal potcoave pentru cai) și altele.

Camelia Teodosiu: Spuneți-mi dacă ați găsit case tradiționale în localitățile vizitate.

Ovidiu Gabor: Astăzi, dacă vrei să vezi case vechi din bârne în habitatul lor natural și nu în muzeu, trebuie să mergi cât mai înspre munte, pe văile mai putin accesibile, pentru că în centrele rurale mai mari oamenii si-au construit case noi. Noi am găsit astfel de case, multe din ele fiind renovate și adaptate necesităților actuale. Renovarea acestora este costisitoare, mult mai costisitoare decât construcția unei case noi. Cu toate acestea in ultimul deceniu interesul pentru renovarea caselor tradiționale a crescut, multe dintre acestea fiind introduce în circuitul turistic.

Aș vrea să revin însă la hrana locuitorilor de pe aceste meleaguri: o supă tipică, aici, este Valašska Kyselice, o supă acrișoară cu gust de usturoi, făcută din varză acră și căte-un pic de ciolan afumat, ori costițe afumate. Iar desert este binecunoscuta „frgaly”, un fel de pizza valahă, un blat ce se servește ca desert, în felii precum pizza, doar că blatul este mai dulce, umplut cu pastă de fructe sau brânză dulce. De Crăciun, se mănâncă în mod tradițional o supă de fructe, de regulă din prune uscate, provenite de la uscătoriile de fructe, care se găsesc la tot pasul în satele de aici.

Camelia Teodosiu: Ce ne puteți spune despre limba vorbită de locuitorii din Valahia Moravă?

Ovidiu Gabor: Limba folosită este limba cehă, existând binențeles și un dialect Valašsko. De remarcat este faptul că în acest dialect  se mai păstrează câteva cuvinte binecunoscute în zonele pastorale din România. De pildă, cuvântul bača, care în limba cehă nu are corespondent, constatându-se că are originea la vechii valahi, care îngrijeau oile pe munte; gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls, (kýbl este găleata cea de toate zilele), urda = urdă, bryndza = brânză, kosar = coșar, watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; magura = vârf de munte  întâlnit în Valašsko, polana = poiana, pietra = piatra, czadca = ceața, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică, strunga, kornuta, kotelnica,  mierlok = mielul, rumiga = rumega, cetina, sihla = sihlă (pădure deasă de copaci tineri), kameșnica = cămașa, dunga = curcubeu, putnia = putină, trombita = trâmbiță,  klapocz = clopot, grapa = groapă, în sensul pantă abruptă, rastoka = răstoaca, locul unde se deviază un râu pentru a prinde pește mai ușor, grun = grum/grumuri, cuvânt vechi românesc cu înțelesul de grămadă, stivă, teanc, ploština = ploștină, ceea ce înseamnă un teren umed sau o pășune lângă o apă, kosa = coasă pentru cosit, žinčica = jintiță, parte a zerului care se depune pe fundul vasului când se prepară urda, slanina = slănină, solanec = saramură, vlna = lână. Acestea nu sunt cuvintele unei țări, ci cuvinte ocupaționale specific domeniului pastorației, celor care se ocupă de creșterea ovinelor. Acestor cuvinte, transfrontaliere, întâlnite în micile sate din vârful sau văile munților locuite de vechii valahi, care au ajuns aici în numele transhumanței, se cuvenea să le acordăm atenție și să petrecem timp de două săptămâni în mijlocul lor. Referitor la Republica Cehă, termenii de mai sus, sunt regionalisme care pot fi intalnite doar districul Valašsko, Regiunea Moravia.

Localitățile vizitate/cercetate: Rožnov pod Radhoštěm,  Vsetín,  Valašské Meziříčí, Jasenná,  Liptal,  Halenkov,  Hovisky,  Hovezí,  Huslenky,  Valašska Bistříce, Valašska Klobouky,  Pustevny,  Zubří,  Seninka,  Valašske Polanka,  Lidečko,  Vlachovice,  Hutisko-Solanec,  Velké Karlovice,  Solanec pod Soláněm,  Valašske Prikazy,  Poteč.

Notă:

Muzeul Valah în Aer Liber (Valašské muzeum v přírodě) este un muzeu în aer liber în Rožnov pod Radhoštěm, Vlahia Moravă, Cehia. Muzeul este dedicat să conserve și să prezinte cultura și tradițiile vlahe. Este al doilea cel mai vechi, și cel mai mare muzeu în aer liber din Cehia.

Muzeul este format din trei părți independente: micul oraș de lemn, satul vlah și Valea Morii de Apă. A fost listat ca monument național în Cehia.

Muzeul a fost înființat de către frații Jaroněk, care proveneau dintr-o familie de meșteri și muncitori din clasa muncitoare. Bohumír Jaroněk, un pictor și artist grafic, a dezvoltat un interes deosebit pentru casele vlahe. In 1895 el a vizitat Expoziția Etnologică Ceho-Slavă din Praga, unde a văzut o expoziție în aer liber, cu case valahe. In 1909, frații Jaroněk s-au stabilit în Rožnov, și după scurt timp, Alois Jaroněk a călătorit la primul muzeu în aer liber din lume, aflat la Stockholm.

Între 1911 și 1925, frații au dezvoltat conceptul de muzeu în aer liber în Rožnov și a devenit realitate. În 1925, în timpul unui festival numit „Anul valah”, muzeul a fost deschis. În acel moment, acesta conținea două case mari – primăria și o casă din secolul al XVIII-lea – și câteva clădiri mai mici. Cu timpul, mai multe clădiri au fost adăugate în complex. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial un grup de tâmplari, sub conducerea lui Michal Fabián, au ridicat o biserică de lemn, folosind planurile bisericii de lemn din Větřkovice, lângă Příbor, care a ars în 1878. Partea inițială a muzeului a devenit ulterior numită micul oraș de lemn.

A doua parte a muzeului a fost construită prin anii 60’. Această parte reprezintă un sat tipic valah și constă în aproximativ 40 de clădiri. A treia parte – Valea Morii de Apă – a fost deschisă în anii 80’ și constă în multe mori și alte structuri care reprezintă lucrările și fabricarea realizate în sate, permițând vizitatorilor să se familiarizeze cu metodele tradiționale de producție și condițiile de lucru – Sursa: Wikipediaor.

Realizator: Camelia Teodosiu

Fotografii: Asociația ETNO FOTO ART din Oradea

Muzeu online la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 7 noiembrie 2022, 17:36

Tradiții, povestiri, amintiri și istorii personale vor putea fi explorate într-un muzeu al satului online, dedicat patrimoniului cultural imaterial.

Acesta va fi accesibil de la finalul săptămânii viitoare pe site-ul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, traditiiclujene.ro.

Iubitorii de cultură tradițională vor descoperi în mod gratuit tradiții și obiceiuri, rețete culinare, experiențe de viață ale sătenilor, leacuri băbești, cântece și colecții de artă populară.

Tot în online, pe website-ul oficial al instituției, va fi disponibilă în curând o expoziție multimedia. Aceasta cuprinde sute de fotografii, grupate pe cinci secțiuni: oameni, locuri, locuire, ocupații și obiceiuri.

Fake news și dezinformarea online

Publicat de Gabriel Stan, 2 martie 2022, 16:13

Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara, a fost prezentă în emisiunea Jurnal Militar Reșița, realizată de Larisa Vasile și a discutat despre Fake News, efectul lor în războiul actual dintre Ucraina și Rusia și impactul asupra populației. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Larisa Vasile: Prin telefon cu noi se află doamna Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Bună ziua, doamna Rotaru, pe lângă această de avalanșă de știri false din care trebuie să pescuim iată ce este important și ce este adevărat cred că este de speriat și acest conținut vizual fals care se propagă atât de ușor…

Ileana Rotaru: Întotdeauna conținutul vizual reprezentat din imagini, fotografii, videouri, dar și în ultima vreme aceste meme-uri, giff-uri și așa mai departe au avut un impact mult mai puternic decât textul scris.

Asta pe deoparte pentru că, desigur imaginea se citește mai ușor, ca să spun așa, în ghilimele și în același timp impactul vizual emoțional este unul foarte, foarte puternic.

Da, imaginile ne influențează și ne determină să reacționăm emoțional mult mai puternic.

Ca oameni de rând, să spun așa, fără o cunoștință temeinică în domeniul analizelor vizuale, cel mai important lucru ar fi să preluăm acele imagini sau să le analizăm în repertoriul nostru critic cele care sunt din surse oficiale. Aici mă refer la imaginile date de jurnaliștii acreditați, cei care se află în teatrele de operații, respectiv în Ucraina și care sunt preluate de marile agenții de știri internaționale.

Sursele oficiale sunt cele pe care transmit ministerele de resort, Ministerul Apărării Naționale, Guvernul României și așa mai departe.

Ce este iarăși destul de greu pentru cetățeanul de rând este să observe aceste fonomene care țin de deep fake. Adică sunt imagini, videouri, care sunt modificate prin programe cibernetice făcute cu cea mare expertiză, dar mai mult decât atât nu putem să le înțeleg și să le detectăm decât dacă ele sunt denotate din surse oficiale, prin agenții de fake check, ca surse false.

Trebuie să fim foarte atenți la cei care își exprimă aceste opinii, dar în opiniile exprimate personale, atenție sunt subiective, sunt punctele de vedere ale diferitelor oameni, care au diferite valori, diferite interese, scopuri, prestigiu, prestanță…câștigarea unui anumit electorat, unui anumit număr de urmăritori. Unii dintre ei au chiar și scopuri economice pentru a face trafic pe anumite site-uri și a câștiga din publicitate și din alte resurse de genul acesta…

Ziua artei fotografice în România

Publicat de Andra Radu, 11 ianuarie 2022, 09:45

Ziua artei fotografice în România este marcată, din 2010, în data de 11 ianuarie, aceasta fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010 (proiectul fiind iniţiat de ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional de la acea vreme, Kelemen Hunor) şi publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 14 mai 2010.

A fost aleasă ziua de 11 ianuarie deoarece reprezintă data naşterii lui Carol Pop de Szathmari – numele din certificatul de botez fiind Szathmári Pap Károly – (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României şi primul fotograf de război din lume, conform site-ului www.eurofotoart.com.

În Hotărârea de Guvern amintită se preciza: „cu prilejul Zilei Artei Fotografice în România, se organizează acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică; autorităţile administraţiei publice centrale şi locale interesate acordă sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.

Cea mai reprezentativă manifestare este Festivalul naţional cu participare internaţională „Luna Fotografiei din România”, organizat, începând cu anul 2010, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Acesta cuprinde o serie de manifestări expoziţionale de excepţie, vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, precum şi în Cernăuţi (Ucraina), respectiv Budapesta şi Szeged (Ungaria).

În 12 ianuarie 2011, a avut loc vernisajul primului Salon al Artiştilor Fotografi din Bucureşti, organizat sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

De asemenea, începând cu anul 2011, iubitorii de artă fotografică pot participa la Salonul Artiştilor Fotografi din Bucureşti. În luna mai 2012, a fost lansat oficial Festivalul Fotografiei Europene, ediţia I, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Vernisajul Salonului Internaţional de Artă Fotografică al României, ajuns în 2021 la cea de-a 25-a ediţie, a avut loc la Bucureşti, la Salonul Jockey Club.

Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” din Buzău organizează concursul „Crăciunul de odinioară”!

Publicat de Andra Radu, 7 decembrie 2021, 14:37

Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” din Buzău organizează un concurs de fotografii sub genericul „Crăciunul de odinioară”.

Persoanele interesate să participe la concurs trebuie să publice pe paginile lor de Facebook sau Instagram o fotografie sau un clip care să ilustreze Crăciunul copilăriei lor, asigurându-se că postarea este publică şi poate fi văzută de oricine.

Sursa foto: Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” Buzău/facebook

Totodată, trebuie să includă în descrierea fiecărei poze sau fiecărui clip hashtag-urile #Crăciunuldeodinioară, #CCAM şi #Buzăuoraşdeschis, să eticheteze un prieten cu care ar dori să depene amintiri şi să dea like şi follow paginilor de Facebook sau Instagram ale Primăriei.

Vor fi acordate trei premii, care vor consta în pachete de cărţi, iar câştigătorii vor fi desemnaţi printr-o tragere la sorţi.

Concursul se adresează cu precădere populaţiei adulte din România şi perioada de înscriere este 6-20 decembrie, ora 24:00

Câştigătorii vor fi aleşi folosind simpliers.com şi vor fi anunţaţi pe paginile de social media ale Centrului Cultural „Alexandru Marghiloman”.

Ziua oraşului Oradea este marcată în toate obiectivele turistice ale municipiului!

Publicat de Andra Radu, 12 octombrie 2021, 09:45

Ziua oraşului Oradea, care are loc pe 12 octombrie, va fi marcată, astăzi, în reţeaua Oradea Heritage, adică în toate obiectivele turistice ale municipiului aflate în administrarea Fundaţiei de Promovare a Monumentelor, prin intrarea gratuită a tuturor vizitatorilor.

Este vorba despre Casa Darvas – La Roche (Muzeul Art Nouveau), Turnul Primăriei, Sinagoga Neologă Sion şi Sinagoga Ortodoxă Aachvas Rein.

După doi ani în care a fost închis ca urmare a lucrărilor de reabilitare, Turnul Primăriei îşi deschide porţile, astăzi, începând cu ora 10:00.

Cu această ocazie, va fi prezentată o expoziţie cu obiective organizată de Oradea Heritage în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana”.

Totodată, simezele Turnului Primăriei vor prezenta imagini foto în cadrul expoziţiei „Oradea fermecătoare”, organizată în parteneriat cu clubul Expo Foto Art.

De la ora 14:00, la Sinagoga Sion are loc vernisajul expoziţiei de fotografii memorabile din arhiva Agenţiei naţionale de presă AGERPRES, fotografii care ilustrează oraşul Oradea de-a lungul anilor. La eveniment va fi prezentă şi doamna Claudia Nicolae, directorul general al agenţiei.

„Dată fiind situaţia pandemică actuală, accesul în obiectivele turistice se va face în conformitate cu normele sanitare în vigoare, limita maximă admisă în interior fiind de 20 de persoane”, se mai precizează în comunicat.

Sunt expresiv! Sunt creativ! – Mă implic în viaţa comunităţii!

Publicat de adinaiftime, 2 noiembrie 2017, 09:00

Consumul de droguri şi discriminarea sunt cele două teme ale fotografiilor realizate de mai mulţi tineri voluntari din Satu Mare, în cadrul proiectulului „Voluntariat – resursă pentru comunitate 2017”, derulat de Asociaţia STEA.

Începând de marţi, 31 octombrie, cele 40 de fotografii sunt expuse în incinta Complexului Ecologic Casa Verde, iar imaginile surprind viziunea celor 16 voluntari care le-au realizat, despre consumul de droguri şi discriminare, motive care influenţează decisiv excluziunea socială.

La fel ca proiectul din care face parte, expoziţia Sunt expresiv! Sunt creativ!, care poate fi vizitată până în 7 noiembrie, are drept scop creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii şi promovarea voluntariatului ca valoare personală şi resursă comunitară în judeţul Satu Mare.

Șantier la Fâncel, pentru Festivalul Văii Gurghiului

Publicat de adinaiftime, 22 august 2017, 15:33

Pregătirile pentru evenimentul care va avea loc în acest sfârșit de săptămână sunt pe ultima sută de metri.

Casele alegorice au intrat în renovare, aleile s-au amenajat, iar cuferele au început să fie aranjate pentru a-și primi vizitatorii.

În paralel, autoritățile se pregătesc pentru asigurarea securității și sănătății cetățenilor.
Autoritățile au avut și o ședință premergătoare festivalului, coordonată de prefectul județului, Lucian Goga:

”Toate instituțiile implicate în organizarea fără cusur a festivalului sunt aici, am spus că mizez pe experiența șefilor de instituții, a colectivelor pe care le conduc, pentru că nu este prima ediție a festivalului, să fim luați prin surprindere. Sunt convins că festivalul se va desfășura în cele mai bune condiții, de la siguranța alimentară a cetățeanului, cea mai importantă, apoi siguranța fizică a cetățeanului și a bunurilor acestora, până la curățenie.”

Organizatorii pregătesc și noutăți, printre care o nuntă tradițională, duminică, și o expoziție cu obiecte care vizează primul război mondial.

Vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, Alexandru Cîmpeanu:

”Având în vedere faptul că suntem în derularea proiectului centenar, Muzeul Județean va expune fotografii, imagini de altă factură, scrisori și alte informații, care vizează primul război mondial. În acest sens, îi invităm pe participanți, dacă dețin astfel de elemente acasă să le aducă, să prezinte și poveștile lor, pentru că ele vor face obiectul unui album.”

Cea de-a XII-a ediție a Festivalului Văii Gurghiului va avea loc în perioada 25-27 august și le va oferi vizitatorilor ocazia să vadă tradiții și meșteșuguri din zonă și să deguste produse culinare autentice.

Raluca Creț

Statul Islamic a difuzat fotografii din timpul distrugerii templului Baal Shamin din Palmira

Publicat de Mihaela Costache, 1 septembrie 2015, 17:20

Organizaţia teroristă sunnită Statul Islamic (SI) a difuzat marţi imagine surprinse în timpul distrugerii templului Baal Shamin din oraşul antic Palmira, în centul Siriei. Templul Baal Shamin, înscris pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a fost distrus duminică.

Este vorba de prima dintre ruinele din perioada preislamică distrusă de către jihadiştii din cadrul SI, care au cucerit vaste teritorii din Siria şi Irak şi care au preluat controlul asupra oraşului Palmira în mai.

„Daesh (acronimul în limba arabă pentru SI) a plasat o mare cantitate de explozibili în templul Baal Shamin înainte de a-l arunca în aer“, a anunţat duminică pentru Reuters Maamoun Abdul Karim,  directorul pentru Antichităţi şi Muzee din Siria. „Clădirea a fost distrusă în mare parte“, a precizat el.

Înainte ca oraşul să fie cucerit de către SI, oficiali au declarat că au reuşit să mute sute de statui antice în locuri sigure, îngrijoraţi că militanţii le-ar putea distruge, transmite Mediafax.

Templul Baal Shamin a început să fie ridicat în anul 17 şi ulterior a fost mărit de împăratul roman Hadrian în 130.

Potrivit muzeului Louvre din Paris, Baal Shamin a fost al doilea cel mai important sanctuar din Palmira.

UNESCO a calificat distrugerea tempului Baal Shamin drept o „crimă de război“ şi o „pierdere imensă atât pentru poporul sirian, cât şi pentru umanitate“.

De asemenea, Statul Islamic a bombardat, în iunie, două altare antice din Palmira, care nu făceau parte din structurile din perioada romană, dar pe care jihadiştii le considerau păgâne şi un sacrilegiu.

Totodată, acum o săptămână, militanţi SI l-au decapitat pe Khaled al-Asaad, un expert în vârstă de 82 de ani care a fost timp de peste 50 de ani directorul serviciului pentru Antichităţi din Palmira, după ce l-au ţinut încarcerat şi l-au interogat timp de peste o lună de zile.