Du-mă acasă, măi tramvai! – Gică Petrescu

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 noiembrie 2017, 07:46

De-a lungul a şapte decenii de activitate, Gică Petrescu şi-a construit un repertoriu remarcabil prin diversitate şi complexitate. Născut pe 2 aprilie 1915, la Bucureşti, el a fost descoperit, pe când avea doar 15 ani, de Ion Vasilescu. Faimosul compozitor l-a dus pe tânărul cântăreţ în studiourile Radio România, acolo unde acesta a făcut înregistrări alături de reputatul pianist şi dirijor Iulian Ghindă. În afară de Ion Vasilescu, Gică Petrescu a colaborat şi cu mulţi alţi cunoscuţi compozitori români, inclusiv cu Vasile Vasilache, cel care i-a încredinţat spre interpretare o piesă care avea să-i sporească semnificativ notorietatea cântăreţului care îşi câştigase deja un public fidel încă din perioada interbelică.

Melodia “Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost lansată de Gică Petrescu în anii ‘60, la Festivalul de la Mamaia, devenind imedat şlagăr. Spre sfârşitul aceluiaşi deceniu, artistul a înregistrat la Electrecord cântecul alături de altele care l-au făcut celebru – „Căsuţa noastră”, „Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă” sau „Uite-aşa aş vrea să mor” – melodii care se ascultă şi acum la mai toate petrecerile românilor. În aceeaşi perioadă, Gică Petrescu are cel mai important turneu din carieră, două luni în Franţa, având apariţii şi pe scena celebrei săli „Olympia” din Paris, acolo unde interpretează şi piesa “Du-mă acasă, măi tramvai!”.

Temistocle Popa a afirmat că „mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii”, iar marele actor Florin Piersic l-a numit pe cântăreţ “un Maurice Chevalier şi un Frank Sinatra al românilor”. Dovadă a valorii şi perenităţii, piesele sale au fost preluate de mulţi interpreţi de calibru. După ce Gică Petrescu s-a retras din viaţa artistică, melodia „Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost înregistrată şi de Alexandru Arşinel, Mirabela Dauer şi Fuego, reconfirmându-se astfel că rămâne la fel de iubită ca în urmă cu jumătate de veac, când era lansată de cel pe care mulţi îl consideră cel mai mare interpret român de muzică de petrecere din toate timpurile.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE

Publicat de Bogdan Dragomir, 8 decembrie 2015, 14:18 / actualizat: 22 iunie 2023, 11:06

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Nr.1

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale unei generaţii fără vârstă!

Odată cu aceste cuvinte de introducere într-o nouă serie de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu informaţii biografice şi muzică de bună calitate, sperăm din tot sufletul să vă atragem într-un număr cât mai mare pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

Pentru că suntem într-o lună „magică”, luna Decembrie, luna dorinţelor – o lună în care toţi ne străduim să fim mai buni, cu sufletul deschis spre familie şi prieteni, vom încerca să vă colindăm atât cât ne va permite spaţiul jurnalistic dedicat acestei rubrici, dar nu vom face altceva decât să fim intermediari între muzicienii aniversaţi sau comemoraţi în această lună şi dumneavoastră, ascultătorii posturilor noastre regionale de radio!

Aşadar, în această primă escală muzicală de suflet, vă propunem două mari nume de muzicieni aniversaţi în săptămâna 7 – 13 Decembrie 2015 – ŞTEFAN HRUŞCĂ şi FRANK SINATRA!

Celebrul cântăreţ român Ştefan Hruşcă s-a născut în Maramureş pe data de 8 decembrie 1957. Până în anul 1981 a fost învăţător la Şcoala nr. 1 din Borşa, Judeţul Maramureş, când este descoperit şi invitat să participe la turneele Cenaclului Flacăra. Între anii 1981 şi 1984 participă la peste 1000 de concerte în toată ţara, talentul său fiind recunoscut şi recompensat cu Marele Premiu al Muzicii Folk şi Premiul pentru Creaţie. După ce părăseşte Cenaclul în 1984, îşi continuă cu succes cariera solo sau colaborând cu Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu. Mare succes au avut albumele “Rugă pentru părinţi” (1984), “Urare pentru îndrăgostiţi” (1986), precum şi cel scos în colaborare cu Vasile Şeicaru, intitulat “Călători visători” (1988).

„Linu-i lin” de pe CD-ul Romanian Christmas Carols interpretat de Ştefan Hruşcă.

Din anul 1990 Ştefan Hruşcă ne va ajuta să redescoperim frumuseţea colindelor româneşti – arhicunoscut fiind “Linu-i lin” – pe care reuşeşte să le interpreteze într-o manieră aparte. Discurile sale ajung să fie printre cele mai vândute pe piaţa românească, succese răsunătoare având producţiile “Colinde” (1990), “La săvârşitul lumii” (1993), “Zăurel de zăurel” (1995), “Crăciunul cu Hruşcă” (2000), “Sfântă-i sara de Crăciun” (2001).

„La savârşitu lumii” interpretat de Ştefan Hruşcă.

„Zoriori de ziuă” interpretat de Ştefan Hruşcă.

„Deschide uşa, creştine!” interpretat de Ştefan Hruşcă.

Stabilit din 1991 în Canada, lângă Toronto, Ştefan Hruşcă susţine concerte în toate colţurile lumii, acolo unde bate o inimă de român. Revine în fiecare an în ţară, unde îşi păstrează popularitatea, mărturie stând şi acordarea Discului de Aur de către casa de discuri Electrecord, precum şi a Premiului Uniunii Oamenilor de Artă pentru cele mai multe albume vândute. Nu abandonează complet stilul folk. În anul 1996 produce albumul “Fostele iubiri”, pe versurile poetului George Ţărnea, iar în 1996 se implică ca director artistic în organizarea primei ediţii a Festivalului de muzică folk “Meşterul Manole”. În anul 2001 apare discul “20 de ani”, în care se regăsesc succese ale carierei sale, precum “Frunze”, “Rugă pentru părinţi”, “Un copac cu flori”, “Ochii tăi”.

„Urare” – Ştefan Hruşcă.

Aducând în casele noastre parfumul de neuitat al sărbătorilor tradiţionale româneşti, muzica interpretată de Ştefan Hruşcă rămâne apropiată de sufletul românesc indiferent pe ce continent se află acesta. (sursa info: http://www.tousauxbalkans.net/Cat%C3%A9gorie:%C5%9Etefan_Hru%C5%9Fc%C4%83) Foto: http://radioiasi.ro/wp-content/uploads/sites/6/2014/12/stefan-hrusca-134202l-820×300.jpg

Francis Albert „Frank” Sinatra (12 decembrie 1915  – 14 mai  1998) a fost un cântăreţ şi actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul On the Waterfront. Şi-a început cariera muzicală împreună cu Harry James şi Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes solo în anii ‘40, devenind idolul bobby soxers-ilor. Cariera sa profesională a stagnat în anii ‘50, dar a revenit în 1954, după ce a câştigat premiul menţionat mai sus. Francis Albert Sinatra a văzut lumina zilei la 12 decembrie 1915, la Hoboken, New Jersey (SUA). S-a născut cu probleme de respiraţie, de care bunica sa l-a lecuit repede, băgându-l cu capul sub apă. De fapt, Frank Sinatra nu a cântat multã vreme, pânã când bunica sa i-a descoperit acest talent. Apoi, timp de 60 de ani a încântat lumea cu vocea sa inconfundabilã şi cu ochii săi albaştri atât de faimoşi. De fapt una dintre poreclele lui Frank Sinatra a fost ‘Ol Blue Eyes’. Chiar dacă era un rebel şi nu împlinea visurile familiei, Frank a beneficiat de tot sprijinul părinţilor săi. Mama sa a fost cea care i-a găsit primul „job” în domeniul artistic, ca animator la Hoboken Union Club. Tot mama, Dolly Sinatra, a fost cea care a intervenit pe lângă grupul vocal din Hoboken, The Three Flashes, să-l primească în rândurile sale pe tânărul Frank. A încetat din viaţã pe data de 14 mai 1998. Cel mai mare succes al sãu a fost piesa „Somethin’ Stupid”, interpretatã alãturi de fiica sa, Nancy, şi care în anul 1967 a staţionat pe primul loc în clasamentul american timp de patru sãptãmâni.

„The Twelve Days Of Christmas” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra/Tina Turner/Nancy Sinatra & Frank Sinatra Jr. Lansat: 1994.

Frank Sinatra a câştigat un premiu Oscar în anul 1953 pentru rolul sãu din pelicula ‘From Here To Eternity’/’De Aici În Eternitate’. Primul Grammy l-a obţinut în 1958, având în palmares nu mai puţin de 10 trofee. În anul 1965 a primit premiul Grammy pentru întreaga activitate.

„Have Yourself A Merry Little Christmas” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra. Lansat: 1994.

ANII DE AUR. În 1957, Sinatra îşi mută emisiunea tv „The Frank Sinatra Show” la ABC pentru trei milioane de dolari. Este şi perioada în care cucereşte America alături de prietenii săi, Dean Martin şi Sammy Davis Jr, sub numele de Rat Pack. La împlinirea a 50 de ani, în 1965, Sinatra înregistrează retrospectiva „September of My Years” şi dărâmă topurile cu „Strangers in the Night” şi „My Way”. La 12 iunie 1971, la un concert caritabil în Hollywood, Sinatra şi-a anunţat retragerea ieşind de pe scenă în acordurile piesei „Angel Eyes” şi spunând: „Mă scuzaţi cât dispar”. Nu s-a mai întors pentru bis. Dar publicul l-a vrut înapoi.

„The Little Drummer Boy” de pe The Sinatra Christmas Album interpretat de Frank Sinatra. Lansat: 1994.

În 1973, Frank a revenit cu un album şi un show televizat numite „Ol’ Blue Eyes Is Back”. Starul nu mai era însă la fel de strălucitor. A continuat să înregistreze albume şi să susţină turnee până în 1994, când cade pe scenă, în timpul unui concert. La 14 mai 1998, „Vocea” se stinge, în urma unui atac de cord, la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles. Pe piatra sa funerară este gravat un epitaf dictat parcă de Frank însuşi: „The Best Is Yet to Come” („Ce e mai bun de-abia de-acum urmează”).

„We Wish You The Merriest” de pe The Sinatra Christmas Album de Frank Sinatra & Bing Crosby. Lansat: 1994.

Are trei stele : una pentru film şi muzică, în partea de vest, în aria 1600, pe Vine Street şi alta pentru televiziune, în partea de sud, aria 6500, pe Bulevardul Hollywood. Sursa: http://www.cinemagia.ro/actori/frank-sinatra-12094/

Aceştia au fost artiştii aniversaţi astăzi, ne vom reîntâlni săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare, până atunci vă dorim audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional şi toate gândurile bune!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR şi a informaţiilor din arhiva personală).