Comisia Europeană a salutat angajamentul României de a renunţa la o reformă judiciară controversată, care a atras critici puternice şi ameninţări cu sancţiuni din partea Bruxelles-ului. Premierul român Viorica Dăncilă a fost primit la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi numărul doi al executivului, Frans Timmermans.
Cei doi oficiali UE au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare, a spus Comisia într-un comunicat emis după discuţii. Ei au felicitat şi „abordarea europeană” a dnei Dăncilă şi „munca excelentă” făcută de ţara sa în timpul preşedinţiei rotative de şase luni a UE, care se încheie la 30 iunie. Preşedinţia României a fost marcată de avertismentele repetate ale Comisiei cu privire la reformarea sistemului judiciar românesc. Pentru executivul UE, ca şi pentru opoziţia română, această revizuire a ameninţat independenţa judecătorilor români şi a pus în pericol lupta ţării împotriva corupţiei. Comisia a indicat că nu va ezita să iniţieze proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva României, care să ducă la sancţiuni financiare.
De asemenea, a invocat ameninţarea declanşării unei proceduri mai stricte, în temeiul articolului 7, deja activat împotriva Poloniei şi a Ungariei. Dna Dăncilă a apreciat marţi, pe Twitter, „dialogul foarte constructiv” cu Juncker şi Timmermans.
Săptămâna trecută, ea a dezavuat reforma Codului Penal iniţiată de omul forte al politicii, Liviu Dragnea, care a fost încarcerat pe 27 mai.
Deşi nu a deţinut o funcţie, Dragnea a dictat politicile guvernului social-democrat, înainte de a fi condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, şi imediat încarcerat. Asta a venit la o zi după ce Partidul Social Democrat (PSD) al lui Dragnea a suferit o înfrângere amară în alegerile europene, în care corupţia a jucat un rol major. În ultimii trei ani, Dragnea şi PSD – partidul succesor al comuniştilor – a curtat votanţii din zonele rurale mai sărace ale ţării cu promisiuni generoase şi cu critici aduse UE.
Consiliul UE a adoptat, pe 21 mai, măsurile ambițioase propuse de Comisie menite să reducă deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii.”
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil cu locurile de muncă, creșterea, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „În cadrul unei economii moderne, trebuie să reducem cantitatea de deșeuri din plastic și să ne asigurăm că reciclăm majoritatea articolelor din plastic utilizate. Modurile de producție mai inovatoare și mai durabile vor oferi noi oportunități pentru întreprinderile europene, sporindu-le competitivitatea, precum și noi oportunități în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă. Odată puse în aplicare, noile norme nu numai că vor combate poluarea cu articole din plastic, ci vor face din Uniunea Europeană liderul mondial în privința unei politici mai durabile în domeniul articolelor din plastic, stimulând astfel economia noastră circulară.”
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, a concluzionat: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial.”
Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce:
o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;
măsuri de reducere a consumuluide recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;
scheme de răspundere extinsă a producătorilorcare să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
un obiectiv de colectareseparată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Etapele următoare
Decizia de astăzi, 21 mai, a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Directiva prevede date diferențiate de transpunere în ceea ce privește anumite măsuri:
interdicțiile și obligațiile de marcare vor trebui să fie transpuse în termen de doi ani de la intrarea în vigoare;
dopurile și capacele fixate trebuie să rămână atașate în cazul tuturor recipientelor pentru băuturi de până la 3 litri în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a directivei;
obligațiile suplimentare privind responsabilitatea extinsă a producătorilor vor trebui să fie puse în aplicare în perioada ianuarie 2023-31 decembrie 2024, în funcție de produs.
Context
Directiva privind articolele din plastic de unică folosință este un element esențial al Planului de acțiune pentru economia circulară al Comisiei Juncker și face parte din Strategia europeană privind materialele plastice – cea mai cuprinzătoare strategie la nivel mondial care adoptă o abordare bazată pe ciclul de viață al materialelor pentru a combate risipa de deșeuri din plastic dăunătoare și pentru a sprijini viziunea unei industrii inteligente, inovatoare și durabile a articolelor din plastic.
Directiva urmează o abordare similară cu cea a Directivei din 2015 privind pungile de plastic, care s-a bucurat de succes și care a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor. Atunci când vor fi puse în aplicare, noile măsuri vor aduce beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie, ca, de exemplu:
evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2echivalent;
evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030;
economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde EUR.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Nu se întâmplă des ca un politician al Uniunii, care vine pe Vistula, să se întâlnească în cursul unei singure zile cu vârful puterii politice și judecătorești. Așa s-a întâmplat însă în timpul vizitei de luni a lui Frans Timmermans. Acest lucru arată cât de importantă a fost ea pentru politicienii taberei puterii, care fac eforturi să îngroape securea de război cu Bruxelles-ul.
Vizita nu a adus nicio cotitură, dar însuși faptul că s-a ajuns la ea și că a decurs într-o atmosferă bună înseamnă deja mult. Ea poate fi tratată ca un nou pas diplomatic în aplanarea disputei Uniunii cu Polonia, după gesturile pozitive ale șefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a principalilor politicieni germani.
Este îmbucurător faptul că politicienii polonezi au început să folosească limbajul diplomației, ascunzând nu rareori retorica belicoasă dictată de electoratul său cel mai dur. Iar sentimentalismul și sloganurile despre „ridicarea din genunchi” le înlocuiește cu pragmatismul și așa-zisa Realpolitik. Și acestea, după cum se constată, fără daune pentru acele lucruri sfinte, ca suveranitatea și rațiunea de stat.
Această elasticitate era necesară de mai mult timp. Azi începe să înlocuiască tot mai mult dogma securii „niciun pas înapoi”. Este și acesta un semn că dreapta de la putere are deja în spate o etapă dificilă de maturizare, de familiarizare cu puterea obținută. Crește conștiința că am devenit de bună voie parte a organismului european, primind întregul inventar al binefacerii.
Vizita comisarului Timmermans a avut loc abia la o săptămână de la intrarea în vigoare a reformei radicale a Curții Supreme. Nu mă aștept azi la concesii violente din partea PiS. Nimic nu indică faptul că reforma a fost oprită. Pentru PiS renunțarea la ea, ca și la legile anterioare despre Curtea Constituțională și Consiliul Național al Magistraturii, ar fi de negândit din punct de vedere politic. Dreapta a investit foarte mult în aceste reforme, trezind așteptările puternice ale electoratului. O voltă violentă ar avea drept consecință pierderea alegerilor.
Și Bruxelles-ul este conștient de această situație, de aceea nu are sens atitudinea prezentată mai înainte de Timmermans, cerând renunțarea la reforme. Vor fi deci pași mici și concesii mici din partea Varșoviei, privind între altele vârsta de pensionare, competențele ministrului justiției și ale președintelui față de judecători, publicarea sentințelor Curții Constituționale – măsuri care nu tulbură scheletul reformelor, al căror principal scop în această etapă este schimbarea elitelor judecătorești. În schimb, Bruxelles-ul obține un aliat. Un stat mare, important în Europa Centrală și de Est, ale cărui autorități nu sunt lăsate deoparte, ci puse în fruntea instituțiilor Uniunii. Un stat, cu care se poate discuta despre viitorul Europei înglodate în probleme, fără necesitatea de a-l împinge la periferia civilizației occidentale, în care stau la pândă mişcările radicale respinse. Acesta este prețul de a avea alături un partener stabil.
Întreaga problemă are și un aspect de identitate a țărilor postcomuniste. Bruxelles-ul începe să înțeleagă că timpul ducerii de mână a „premianților” a trecut. Țările regiunii noastre consolidate sunt deja capabile să ducă o politică autonomă, în conformitate cu propriul lor interes. Iar în această situație este mai bine să ai un parteneriat decât un ton protector.
Vice președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, aflat în 28 februarie și 1 martie la București, încurajează autoritățile române să scape de monitorizarea europeana (MCV). El a reluat acum la Bruxelles metafora “maratonului” din care României i-au mai rămas de parcurs ultimii metri.
“Nu discutăm cu România în contextul articolului 7, ci în cadrul MCV”, a precizat el la Bruxelles în timpul unei conferințe de presa dedicate de fapt cazului Poloniei.
“Asta le voi spune autorităților române: dacă faceți tot ceea ce vă cerem, puteți scăpa de MCV”, a precizat el adăugând că nu poate fi avansată acum o dată pentru ridicarea monitorizării. Totul depinde de fapt de București.
Unele dintre recomandări au fost urmate, iar Comisia Europeană cere României să nu se întoarcă din drum acum la sfârșitul “maratonului”.
În ultimul raport MCV în noiembrie 2017 ca și în cadrul altor declarații care au urmat, Bruxelles a avertizat că există pericolul ca reformele făcute de România în justiție și progresele în combaterea corupției să fie puse în pericol.
Comisia Juncker a promis, încă din 2014, că MCV-ul va fi ridicat până în 2019, dar concret asta depinde de România. I se cere Bucureștiului ca progresele sa fie “durabile și ireversibile”. Această cale fără întoarcere a reformelor este acum pusă la îndoială de evenimentele politice recente din România.
Alături de România, Polonia dă și ea motive de îngrijorare Comisiei Europene, Polonia fiind singura țară din istoria UE amenințată de sancțiunile articolului 7 al Tratatului Comunitar (posibila suspendare a dreptului de vot pe plan UE).
Timmermans a spus acum “o reformă a justiției nu poate scuza întărirea controlului politic asupra justiției”. Declarația se referea la Polonia, dar poate fi înțeleasă în context mai larg.
Publicat de Camelia Teodosiu,
2 octombrie 2017, 14:30 / actualizat: 3 octombrie 2017, 10:21
Principalele subiecte ale Sesiunii Parlamentului European, aflate pe ordinea de zi, din această săptămână, sunt:
Brexit. Marți, deputații europeni vor evalua progresele înregistrate în negocierile cu Brexit cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu negociatorul-șef al UE, Michel Barnier. Tot marţi vor vota cu privire la o rezoluție care să cuprindă recomandările Parlamentului pentru summit-ul din 20 octombrie UE-27 de la Bruxelles.
Summit-ul UE. Miercuri, deputații europeni vor discuta despre migrație și modul de stabilire a unui sistem comun de azil cu primul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans. De asemenea, vor mai fi discutate planurile comune de apărare și agenda digitală, ca dezbateri preliminare, înaintea summit-ului european care va avea loc pe 19 și 20 octombrie Bruxelles.
Procurorul european. Deputații europeni urmează să aprobe intensificare cooperării judiciare între 20 de state membre ale UE prin înființarea unui Parchet European. Ca organism independent, Procuratura va lupta împotriva fraudei și a utilizării abuzive a fondurilor europene. (Dezbatere miercuri, vot joi)
Criminalitatea informatică. Creșterea numărului de infracțiuni cibernetice și inadecvarea măsurilor de prevenire a atacurilor asupra infrastructurilor critice sau a abuzului sexual online sunt în curs de dezbatere luni. Parlamentul va vota marți recomandările sale.
Zborurile anulate. Deputații europeni vor discuta cu Consiliul și cu Comisia despre modul de aplicare a drepturilor pasagerilor în cazul anulării masive a zborurilor, cum ar fi cele ale companiei Ryanair. (Dezbatere marți)
Turcia. Deputații europeni sunt îngrijorați de faptul că Turcia utilizează mandate de arestare Interpol pentru a urmări activiști sau oponenți politici dincolo de frontierele sale. În cadrul unei dezbateri cu Consiliul și Comisia, miercuri seara, vor examina cazurile a doi jurnaliști și scriitori care posedă dublă cetățenie turcă și europeană și care sunt reținuți de autoritățile spaniole.
Pachetul de telecomunicații. O reformă a normelor europene în domeniul telecomunicațiilor va fi supusă la vot în cadrul Comisiei pentru industrie. Scopul pachetului este de a promova conectivitatea în întreaga UE și de a face din 5G o realitate pentru toți cetățenii UE. Deputații ar putea modifica propunerea pentru a solicita eliminarea costurilor suplimentare pentru apelurile intra-UE și crearea unui sistem de alertă a cetățenilor în situații de urgență. (Luni)
Candidați selectați pentru Premiul Saharov. Deputații europeni vor prezenta cei șase candidați pentru Premiul Saharov 2017 la o reuniune comună a Comisiilor pentru afaceri externe, dezvoltare și drepturile omului. Cel de-al 29-lea Premiu Saharov va fi premiat în sesiunea plenară din 13 decembrie.
Agenda preşedintelui. Președintele PE, Antonio Tajani, va prezida marți dezbaterea despre Brexit și va participa la o conferință de presă cu coordonatorul PE pentru Brexit, Guy Verhofstadt, după dezbatere. Miercuri, Antonio Tajani va prezida dezbaterea privind summitul european. După-amiaza, se va întâlni cu președintele Casei Reprezentanților australieni.
LE VIF (Belgia), 26 iulie 2017 – Guvernul polonez „nu va accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE” cu privire la reformele sale din justiție, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt, Rafal Bochenek, ca reacţie la amenințarea cu sancțiuni a Bruxelles-ului.
„Nu vom accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE, mai ales unul care nu este bazat pe fapte”, a afirmat Rafal Bochenek,potrivit agenției de știri PAP.
„Toate legile elaborate de Parlamentul polonez sunt în concordanță cu Constituția și cu normele democratice. Regretăm că (vicepreședintele Comisiei Europene) Frans Timmermans, care nu cunoaşte proiectele de legi şi legislaţia poloneză, critică pe nedrept Polonia”, a continuat purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană a avertizat miercuri că este „gata să inițieze imediat procedura de la articolul 7” împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în UE, în caz de revocare a judecătorilor de la Curtea Supremă a țării.
La rândul său, viceministrul polonez de externe însărcinat cu afaceri europene, Konrad Szymanski, a declarat: „Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare într-o măsură mai mare în deliberările sale că organizarea justiţiei ţine de competența statelor membre, care îşi iau propriile decizii în cadrul propriului lor proces politic și legislativ”.
„Polonia va răspunde concret şi în timp util la observațiile specifice ale Comisiei Europene”, a adăugat el. Executivul UE a anunțat de asemenea că va declanșa o procedură de infracţiune – o măsură mai frecventă ce poate duce la sancțiuni financiare – împotriva Varșoviei, după publicarea oficială a noii legi privind organizarea instanțelor de drept comun.
Aceasta este una dintre reformele justiției poloneze împotriva căreia președintele polonez Andrzej Duda nu a folosit veto luni, spre deosebire de celelalte două texte de lege.
Ieri s-a desfăşurat Summit-ul de politică la nivel înalt privind „Răspunsul Europei la provocările dezvoltării durabile – Livrarea Agendei 2030”.
Sub patronajul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Timmermans și a vicepreședintelui Katainen, Summit-ul a reunit actorii europeni și internaționali care au dezbătut modul în care să adopte „pașii următori pentru un viitor european durabil”.
Summit-ul este o continuare a Comunicării Comisiei Europene privind Obiectivele de dezvoltare durabilă, prezentat la 22 noiembrie. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă reprezintă un nou plan ambițios pentru a răspunde la tendințele și provocările globale. Nucleul îl reprezintă cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă și țintele asociate. Împreună cu celelalte summit-uri și conferințe internaționale organizate în 2015 la Addis Abeba și la Paris, comunitatea internațională are un cadru nou ambițios pentru ca toate țările să lucreze împreună la provocările comune. Pentru prima dată, Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt universal aplicabile tuturor țărilor și UE se angajează să fie un lider în punerea în aplicare a acestora.
Frans Timmermans: Este o abordare holistică a tuturor provocărilor cu care se confruntă comunitatea noastră…Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă doar expresia valorilor noastre fundamentale, ci un angajament global pentru acţiuni colective puternice. Exprimă limpede ideea că întreaga omenire este conectată.
Miniștrii și secretari de stat în ministerele afacerilor externe au avut o discuție cu privire la punerea în aplicare a priorităților strategice ale UE, în prezența lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Întâlnirea a fost condusă de Ivan KORČOK , secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Europene slovac și reprezentantul plenipotențiar al guvernului pentru Președinția slovacă a Consiliului UE .
În timpul acesta scurt de trei săptămâni, putem evidenția deja două momente pozitive din perspectiva Președinției slovace. Primul dintre ele este avansarea în negocierile de aderare cu Serbia; de asemenea, un alt lucru foarte bun este acordul privind bugetul UE la nivelul Consiliului.
Brexit-ul se va schimba cu siguranta status quo-ul. Multe dintre realizările pozitive vor fi umbrite de implicațiile Brexit. Marea Britanie este membru cu drepturi depline al UE până la ieșirea sa formală din uniune și asta înseamnă că ia parte pe deplin la toate procesele legislative. Este în interesul Marii Britanii și al nostru să ne asigurăm că până la punctul de notificare și –apoi, de ieșire vom acționa în mod constructiv.
Gestionarea crizei economice şi politica privind imigraţia sunt două dintre cele mai provocatoare teme europene de a căror rezolvare depinde întregul proiect pentru Europa. Aceste provocări peste care trebuie să treacă Uniunea Europeană devin mai complicate pe fondul neîncrederii cetăţenilor.
Cum putem construi o Uniune Europeană în condiţiile în care proprii ei cetăţeni nu înţeleg care este rolul Uniunii? Iată o întrebare adresată prim vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans într-un interviu EuranetPlus: „Nu pot să spun ce ar trebui să gândească sau să facă oamenii, dar ştiu ce ar trebui să facă politicienii şi eu cred că politicienii nu ar trebui să mai facă lucrurile pe care le fac, în acelaşi fel, de zeci de ani. Acum, exista opinia că tot ceea ce se face bine este meritul la nivel naţional si tot ceea ce nu merge bine este din cauza Uniunii Europene. Dacă spui aceste lucruri oamenilor o perioadă lungă de timp, şi această situaţie se întâlneşte în toate statele membre, nu te poţi aştepta ca ei să aibă încredere în ceea ce face Uniunea Europeană. Cu toţii suntem responsabili şi vedeţi, această asociere între promisiuni prea înalte şi realizări prea mici, pe de o parte şi blamarea Uniunii, pe de altă parte, a creat o adevărată fobie în Europa.”
Există o nemulţumire a cetăţenilor europeni şi cu privire la felul în care Uniunea Europeană a gestionat criza financiară. 47 % dintre cei chestionaţi sunt de părere că Uniunea Europeană a gestionat defectuos criza, acţionând prea puţin şi prea târziu şi aproape 35 de procente consideră că cetăţenii au avut prea mult de suferit din cauza austerităţii.
La rândul său, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a explicat că una dintre cauzele care a întârziat depăşirea crizei financiare este neîncrederea între statele Europei, ceea ce a nu a permis găsirea unor soluţii comune, rapide şi eficiente.
Frans Timmermans: „Cred că reuşim doar arătând că formula pe care trebuie să o aplicăm înseamnă mai multe investiţii, astfel ca somajul să fie în scădere, economia în creştere şi să ne descurcăm mai bine decât alţii. Dar, vedeţi, odată pierdută, încrederea se recâştigă în timp, este un proces care durează şi e nevoie de rezultate concrete pentru ca oamenii să aibă încredere în proiect, să vadă că am depăşit promisiunile nerealiste şi lipsa de rezultate. Si eu cred că Europa a făcut prea puţine lucruri şi cu întârziere, din cauza faptului că avem prea puţină încredere unii în alţii, la nivelul Europei. A existat, la un moment dat, un nivel foarte mare de hazard moral, când nordul Europei nu credea în sudul Europei, a fost multă neîncredere între naţiunile europene. Şi aceasta nu este formula potrivită pentru a găsi soluţii comune.”
Frans Timmermans a explicat că încrederea se construieşte cu acţiuni concrete şi că trebuie să fie o corelare perfectă între promisiuni şi realizări.
Comisia Europeană propune constituirea unei paze europene de frontieră şi de coastă, concepută pentru a răspunde noilor provocări şi realităţi politice cu care se confruntă UE, atât în ceea ce privește migraţia, cât şi securitatea internă.
Paza europeană de frontieră şi de coastă va fi compusă din Agenţia pentru Pază Europeană de Frontieră şi de Coastă şi din autorităţile naţionale şi pazele de coastă responsabile.
Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor UE ar permite echipelor suplimentare de pază de frontieră să fie dislocate rapid către ţările europene ale căror frontiere externe se află sub presiune. Autoritățile naţionale ar gestiona în continuare frontierele lor de bază, dar ar putea solicita ajutor de la noua agenţie într-o situatie de criză.
Comisia Europeana a afirmat în mai multe rânduri că trebuie consolidat în mod semnificativ Frontex şi transformat într-un sistem european de pază a frontierelor și a coastelor pe deplin funcţional, a declarant Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene:
“Riscurile curente de securitate, ilustrate în chip tragic de evenimentele de la Paris, dau un caracter stringent acestor măsuri. Agenţia nou înfiinţată va avea capacitatea de a disloca echipament şi cel putin 1500 de grăniceri provenind din statele membre.”
Deputaţii europeni au aprobat propunerea Comisiei pentru o agenţie mai eficientă în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu scopul de a păstra libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii Parlamentului European, respectând în acelaşi timp suveranitatea statelor membre Uniunii Europene.
Sosirea necontrolată a unui număr masiv de migranți și solicitanți de azil a pus sub presiune nu numai sistemele de azil ale statelor membre, ci și întregul sistem european comun de azil.
Volumul și concentrația de sosiri a evidențiat în special deficiențele sistemului Dublin, care stabilește statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil, în principal în funcție de primul punct de intrare neregulamentară. Faptul că solicitanții de azil sunt tratați diferit în diferite state membre a agravat problema deplasărilor secundare neregulamentare.
În acest context Comisia Europeană a prezentat un prim set de propuneri legislative de reformare a sistemului european comun de azil, prin crearea unui sistem mai echitabil, mai eficient și mai durabil pentru alocarea cererilor de azil între statele membre, un sistem bazat pe solidaritate cu un mecanism de alocare de corecție (mecanismul de echitatesi care va stabili în mod automat atunci când o țară se ocupă de un număr disproporționat de cereri de azil.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: Trebuie să găsim o modalitate de a-I ajuta pe aceşti opameni fără să-şi mai rişte viaţa in timpul unor călătorii periculoase. Adevărul este că dacă tările membre nu vor găsi o abordare comună pentru distribuirea responsabilităţilor in ceea ce priveşte criza refigiaţilor la fialul zilei nici un stat nu va fi in stare să-şi asume responsabilitatea de unul singur. Fie vom face faţă acestei provocări împreună, fie vom renunţa definitiv cu toate consecinţele care decurg pentru toţi inacceptabile pentru refugiaţii din calea războiului şi a persecuţiilor.
Fiecare stat va primi o cotă bazată pe criteria simple şi clare. Numărul locuitorilor şi produsul intern brut.Este necesar ca toate tările să contribuie şi să-şi dovedească solidaritatea aceasta putând lua chiar şi forma unei solidarităţi materiale.
Dacă temporar un stat membru optează să nu ia parte la realocarea unui solicitant de azil ar trebui să aducă o contribuție de solidaritate de 250.000 € pentru fiecare solicitant pentru care altfel ar fi fost responsabilă în cadrul mecanismului de echitate.
Comisia a identificat cinci domenii prioritare în care sistemul european comun de azil ar trebui să fie îmbunătățit din punct de vedere structural:
Introducerea unui sistem sustenabil și echitabil de determinare a statului membru căruia îi revine responsabilitatea de a examina cererile de azil
Atingerea unui grad mai mare de convergență și descurajarea introducerii de cereri multiple de azil
Prevenirea deplasărilor secundare în interiorul UE
Un nou mandat pentru agenția europeană în materie de azil
Consolidarea sistemului Eurodac
În ceea ce priveşte politica pentru migraţie Comisia Europeană va elabora o serie de măsuri care să vizeze legale de migrație în Europa și politicile de integrare
Noua politică în domeniul migrației reprezintă una dintre cele 10 priorități ale Orientărilor politice.
Comisia Europeana a propus Consiliului, spre adoptare, o recomandare care are ca obiect prelungirea pe o perioadă de maximum șase luni a controalelor proporționale la anumite frontiere interne ale spațiului Schengen.
Mai precis, Comisia propune ca un număr de 5 țări să mențină controalele la următoarele frontiere interne in urmatoarea jumatate de an.
Este vorba despre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia.
Aceste țări au aplicat deja măsuri la nivel național pentru a răspunde amenințării la adresa ordinii publice și a securității interne care rezultă din deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară.
Proiectul de recomandare își propune să extindă aceste măsuri, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, întrucât, în pofida progreselor semnificative realizate de Grecia, nu toate deficiențele grave identificate au fost abordate în mod adecvat și temeinic în termenul de trei luni.
Aceste măsuri, prevăzute în Codul frontierelor Schengen, reprezintă o garanție pentru funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. Obiectivul Comisiei este să se revină la o funcționare normală a spațiului Schengen și să elimine toate controalele la frontierele interne până la sfârșitul anului 2016, în conformitate cu foaia de parcurs „Înapoi la Shengen”.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat că există o foaie de parcurs clară pentru revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen până la sfârșitul anului și trebuie să realizăm acest obiectiv în mod organizat.
Pe de altă parte, Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a spus că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu deficiențe la frontierele externe iar acest lucru necesită adoptarea unor măsuri temporare pentru a permite prelungirea, cu titlu excepțional, a controalelor la frontierele interne.
“Obiectivul nostrum este să ne întorcem la normalitate , fără control la graniţele interne., cât de curând. Dar, pentru a ajunge la un nivel de sifuranta in spatial Schengen, trebuie să luăm câteva măsuri intermediare.”
După evaluarea Schengen din noiembrie , anul trecut, care a identificat deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe ale Greciei, s-au înregistrat progrese semnificative în privința multor aspect. în special în ceea ce privește procesul de înregistrare a migranților, care s-a îmbunătățit considerabil.
Cu toate acestea, în prezent, constatările Comisiei arată că, din cauza unor deficiențe persistente, există încă un risc semnificativ de deplasări secundare, care a determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controale la frontierele interne.
În plus, nu s-a confirmat încă faptul că se menține ritmul de scădere drastică a numărului celor sosiți, observat în ultimele săptămâni.
Prin urmare, funcționarea generală a spațiului Schengen se află încă în pericol susţin oficialii europeni. Astfel, Comisia a propus Consiliului să adopte o recomandare adresată acelor state membre care efectuează în prezent controale la frontierele interne. Acestea sunt invitate să realizeze controale specifice la anumite graniţe, pe o perioadă determinată, de șase luni, pentru a aborda amenințarea gravă identificată.
După atentatele de la Bruxelles, în aceeași săptămână, statele membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit din nou prin miniștrii de interne și de justiție pentru a găsi un răspuns la ultimele elemente legate de felul în care acționează teroriștii.
Discuțiile din cadrul consiliului JAI au dus la adoptarea unei declaraţii comune. Documentul vizează urgentarea măsurilor de implementare rapidă a legislaţiei privind combaterea terorismului, printre care intensificarea schimbului de informaţii şi a colaborării între structurile naţionale şi agenţiile internaţionale specializate în combaterea terorismului.
Ca o primă măsură urgentă s-a decis ca investigarea reţelelor implicate în atentatele de la Bruxelles şi Paris şi a altor reţele similare să se facă prin eforturi naţionale comune ale agenţiilor specializate din statele membre.
O echipă comună formată din experţi naţionali va fi înfiinţată în cadrul Centrului European pentru Combaterea Terorismului din cadrul Europol pentru a investiga dimensiunile europene şi internaţionale ale ameninţărilor teroriste curente şi pentru a monitoriza ameninţările din partea luptătorilor străini, fluxurile de finanţare a terorismului şi traficului de armament, precum şi propaganda online.
Într-o declarație, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a punctat care ar fi pașii legat de elaborarea unui răspuns articulat din partea Uniunii:
”Ceea ce trebuie să facem este de a accelera lucrurile pe care le-am pus în mișcare deja. Acesta ar trebui să fie schimbul de informații la nivel înalt mai mult decât ceea ce s-a făcut până acum. De asemenea, cred că avem nevoie să accelerăm adoptarea unora dintre propuneri pentru a ne asigura, de exemplu, că teroriștii nu pot utiliza cardurile de credit sau cartele pre – plătite, pentru a ne asigura că urmărim traseul armelor, să fim siguri că ne descurcăm mai bine lucrând împreună și asigurându-ne că acești oameni nu primesc instrumentele pentru a aduce teroare asupra Europei.”
În același sens, au fost și precizările ministrului de interne al Germaniei, Thomas De Maiziere:
”În primul rând, Parlamentul European, în timpul următoarei sesiuni plenare, trebuie să ratifice acordul privind baza de date a pasagerilor aerieni. În al doilea rând, trebuie să fie consolidat schimbul de informații între statele membre. În al treilea rând, avem nevoie să unim bazele de date pentru pasageri, imigrație și securitate, iar pentru asta avem nevoie de modificări legislative și soluții tehnice. În al patrulea rând, avem nevoie și de înregistrarea datele de călătorie pentru toți resortisanții țărilor terțe care ies și reintră în zona Schengen.”
De precizat că România a fost reprezentată la reuniunea Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi de ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă.
Pentru al 12- lea an consecutiv, Europa și-a reamintit cumplitele atentate de la Madrid, din dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, 10 rucsacuri încărcate cu explozibil erau detonate de terorişti, aruncând în aer vagoanele unor trenuri ce transportau pasageri din patru gări diferite. Exploziile au dus la moartea a peste 190 oameni, 16 dintre ei fiind români, și la rănirea a peste 1800.
Tragedia a determinat Uniunea Europeană să declare ziua de 11 martie ca fiind Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului.
Vineri, la Bruxelles, Comisia Europeană și Centrul de excelență Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare au organizat un eveniment special pentru a marca această zi.
Comemorarea de anul acesta are o semnificație aparte, date fiind numeroasele atentate din 2015, fapt subliniat și de coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove: „Ziua de astăzi marchează cea de-a 12-a aniversare a atentatelor de la Madrid. Astăzi ne amintim de toți cei care au fost afectați de acest atac. Este de asemenea o zi în care ne amintim de victimele tuturor atacurilor teroriste care au survenit pe plan mondial. Din nefericire, anul 2015 a fost un an teribil, marcat de atacurile care au avut loc la Paris, Beirut, Ankara, Istanbul, în Tunisia și în multe locuri din Africa. Astăzi, ne exprimăm condoleanțele și solidaritatea cu toate victimele terorismului din întreaga lume. Acest fenomen afectează persoane din toate religiile, inclusiv mii de musulmani.”
Lupta împotriva terorismului rămâne una din misiunile declarate ale Uniunii Europene, a mai transmis Gilles de Kerchove: „Doresc de asemenea să reafirm hotărârea fermă a UE de a combate amenințarea reprezentată de terorism. Uniunea își mobilizează toate resursele în sprijinul statelor membre pentru a aborda cauzele profunde ale terorismului, pentru a preveni radicalizarea a și mai multor persoane și, de asemenea, pentru a combate terorismul în mod eficient în Europa și în afara acesteia.”
Coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.
Comisia Europeană comemorează din 2005 victimele atacurilor teroriste, indiferent de etnie şi naţionalitate sau de religie. Şi anul acesta, importanţi reprezentanţi europeni: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, comisarul Vera Jourová și comisarul Dimitris Avramopoulos au transmis o declarație comună în care au reafirmat determinarea în a combate toate formele de terorism.
„Anul trecut am pierdut prea mulți prieteni, vecini și persoane apropiate. Am asistat la prea multe atrocități”, se arată în comunicatul în care se subliniază faptul că, în această situaţie, răspunsul nu trebuie să fie frica, intoleranţa, vrajba, ci unitatea şi prietenia.
Nimeni nu trebuie să se simtă izolat sau exclus din societate, pentru că învrăjbirea populaţiei este tocmai ceea ce doresc teroriştii.
Anul 2016 va trebui să aducă rezultate clare, tangibile în redobândirea controlului asupra graniţelor comune şi a fluxului de refugiaţi, începând chiar cu săptămânile, lunile care urmează.
Pentru aceasta, Uniunea Europeană ca tot unitar va trebui să-şi intensifice eforturile, propunerile înaintate de Comisie trebuie adoptate, abordările asupra cărora s-a căzut de acord în 2015 trebuie implementate – a subliniat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans la şedinţa Colegiului.
În ceea ce priveşte relocarea, până la această oră doar 272 de persoane din cifra de 160.000 stabilită în septembrie 2015 au fost redistribuite.
În alocuţiunea sa de anul nou, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu şi-a ascuns nemulţumirea legată de refuzul unor ţări de a accepta cote obligatorii de refugiaţi: „Nu este posibil ca o propunere a Comisiei care a beneficiat de un sprijin substanţial din partea Parlamentului – este vorba de relocarea a 160.000 de refugiaţi – să nu fie executată! Statele membre, în speţă cele, care ar putea crede acum că merg în direcţia cea bună spunând că nu vor accepta refugiaţi, trebuie convinse că este vorba de o decizie luată, care trebuie implementată!”
În privinţa punctelor de acces, din cele cinci zone desemnate pe teritoriul Greciei, numai una, cea din Lesvos este pe deplin operaţională. În Italia procentul este de două din şase, zonele de acces funcţionale fiind Lampedusa şi Trapani.
Jean-Claude Juncker: Lucrăm de câteva luni la centrele de înregistrare-primire, aşa zisele hotspots, acestea vor trebui finalizate. Am progresat mult în privinţa acestora, veţi vedea că până la următorul summit european vom avansa vizibil!
Problema returnărilor va trebui discutată în detaliu! În privinţa acelora care vor fi returnaţi, cărora nu li se va acorda dreptul de şedere în Uniune, vom depinde de disponibilitatea unor terţe state.
Acest lucru înseamnă că tratatele noastre de readmisie cu acestea vor trebui extinse, îmbunătăţite. Comisia a elaborat deja propuneri privind noile modalităţi şi organisme de control ale graniţelor europene, terestre şi maritime, lucrăm activ la acest subiect. Este vorba de un proiect. Nu va rezolva toate problemele, dar dacă nu vom fi capabili de a ne controla eficient graniţele externe, în mod inevitabil vor fi reintroduse verificări la graniţele interne din spaţiul Schengen!
Colegiul comisarilor a discutat şi alte iniţiative necesare în contextul crizei refugiaţilor. Comisia îşi va elabora până în luna martie propunerile vizând reforma sistemului Dublin. Pentru a reduce tendinţele de urmare a unor căi ilegale, va fi pregătit un pachet de măsuri care să-nlesnească imigrarea legală, respectiv integrarea noilor noilor veniţi în piaţa europeană a muncii.
În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.
Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:
În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.
România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.
Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.
Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.
Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.
„Bisericile şi religiile sunt factori care pot juca rol important în promovarea coeziunii sociale și atenuarea diferențelor”
Este declaraţia prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care s-a întâlnit ieri cu Antonio Tajani, vicepreședinte al Parlamentului European și cu cincisprezece lideri religioși din cadrul comunităților creștină, mozaică, musulmană, hinduistă, budistă și mormonă.
Discuţiile au fost concentrate pe tendinţa de creştere a intoleranţei culturale şi religioase.
Liderii religioşi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de influenţa tot mai mare pe care o obţin în Europa partidele de extremă dreapta. Ei au observat şi că, din cauza crizei economice, s- a dezvoltat un sentiment anti imigranţi.
În cadrul întâlnirii, Frans Timmermans a subliniat: „Pentru mine dialogul nu este un ritual, nu este ceva ce se întâmplă o dată pe an şi apoi este dat uitării, pentru mine dialogul reprezintă o contribuţie esenţială la găsirea de soluţii pentru unele dintre cele mai dificile probleme pe care societatea europeană le înfruntă astăzi, probleme legate de teama faţă de ceea ce este diferit. Şi religiile vor trebui să joace un rol în cadrul comunităţilor, între comunităţi, astfel încât, e posibil, să ne ajute să facem Europa un loc mai bun decât este astăzi”
Concluziile reuniunii la nivel înalt de ierii vor alimenta primul Colocviu anual privind drepturile fundamentale în UE, care urmează să aibă loc în perioada 1-2 octombrie 2015.
Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15
Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.
Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.
Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.
Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.
Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.
Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.
De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.
Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans
Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.
La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.
“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”
La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.
Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.
La Bruxelles a avut loc o sesiune plenară a Parlamentul European
Foto: Secretary-General Ban Ki-moon speaks during the press conference of the Durban Review Conference.
Publicat de Ioana Brusten,
28 mai 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:36
Secretarul General al Adunării Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, s-a adresat plenului Parlamentului European, reunit în ședință solemnă, susținând un discurs privind summitul G7.
A urmat dezbaterea privind cel de-al 41-lea summit G7 cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Liderii celor șapte cele mai industrializate state – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA – și UE se vor întâlni pe 7 și 8 iunie. Rusia a fost suspendată din G8 anul trecut, ca urmare a anexării Crimeii. Politica de dezvoltare și protecția mediului au fost punctele prioritare pe ordinea de zi.
Da, este o criză teribilă, da, este inacceptabil că atâția dintre tinerii noștri nu au slujbe și da, câteodată asta duce la radicalizare, da, câteodată își pierd încrederea în viitor. Dar este sarcina noastră comună de a crea perspective realisteale reformelor, incluziunii, democrației și deschiderii, ca soluție pentru aceste probleme. Modelul trecutului autoritar nu ne va furniza niciodată soluția pe care vrem s-o oferim generației tinere și viitorului nostru.
De asemenea, a fost dezbătut și supus la vot mandatul de negociere a unui acord cu statele membre privind fuziunea a două scheme de ajutor privind distribuția de lapte, fructe și legume în școli. Noua schemă unică va trebui să pună mai mult accentul pe educație, să promoveze, de exemplu, obiceiuri alimentare sănătoase, precum și să dispună de o mai bună finanțare, spun deputații din comisia pentru agricultură.
Alte teme aflate pe agenda reuniunii au fost atacurile cibernetice împotriva mass media și ajutorul pentru dezvoltare al UE în Eritreea în condițiile unor încălcări dovedite ale drepturilor omului
Situaţia din Ungaria, analizată de Parlamentul European
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 0:55
Pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European a figurat, marţi 19 mai, o dezbatere privind situaţia din Ungaria. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Iniţiativa aparţine Comisiei parlamentare pentru libertăţi civile care a organizat deja o dezbatere în urma comentariilor făcute de premierul maghiar Viktor Orbán privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea în Ungaria şi a consultării publice privind imigraţia, lansată de Guvernul maghiar.
Prezent la dezbateri, premierul ungar a apărat, în numele libertăţii de expresie, dreptul ţării sale de a dezbate asupra reintroducerii pedeapsei cu moartea.
„Ungaria nu a semnat niciun acord privitor la lucrurile despre care putem vorbi sau nu”, a spus Orbán subliniind că problema pedepsei capitale nu ar trebui să fie un „tabu”.
În schimb, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a subliniat că reintroducerea pedepsei capitale ar duce la aplicarea articolului 7 al tratatului fondator al UE, respectiv la sancţiuni împotriva Budapestei.
„Nu totul este scris în marmură, sunt reguli scrise de om şi nu de Dumnezeu deci ele pot fi modificate”, a replicat Viktor Orbán, care a adăugat că maghiarii se vor bate pentru libertatea de a gândi.
În ceea ce priveşte cotele pentru imigraţie, premierul ungar a declarat:
„Propunerea Comisiei Europene este absurdă, la limita nebuniei. Cotele nu vor face decât să aducă mai mulţi oameni în Europa. Este un stimulent pentru traficanţi şi nu va face decât să le spună oamenilor: da, încercaţi să traversaţi Mediterana, cu orice cost”, a subliniat Orban în plenul PE.
Cu excepţia notabilă a conservatorilor din grupul majoritar PPE (al cărui membru este şi formaţiunea FIDESZ, a lui Viktor Orbán), aleşii europeni au exprimat opinii foarte critice la adresa discursului rostit de premierul de la Budapesta în PE. Ideea unei consultări publice a ungurilor pe tema imigraţie a fost criticată şi de prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.
„Prezentarea imigranţilor ca pe o ameninţare pentru locurile de muncă este pur şi simplu ceva greşit”, a afirmat Timmermans, care a ţinut să sublinieze:
“Deci pledoaria mea în fața guvernului maghiar și în fața tuturor celorlalte guverne este: nu caricaturizați propunerea Comisiei privind migrația, pentru că suntem de aceeași parte în ceea ce privește lupta împotriva migrației ilegale. Dar, în același timp, noi pledăm pentru o abordare umană în concordanță deplină cu valorile pe care le împărtășim.
Valorile, d-le prim-ministru, pentru care ați luptat ca tânăr, atunci când poporul dumneavoastră și țara erau oprimate de comunism.
Acele valori le împărtășim în Uniunea Europeană. Și dumneavoastră participați la dezbatere pentru că știți foarte bine că avem dreptul să ne adresăm reciproc întrebări cu privire la aceste valori.
Ar mai fi de menţionat că în timpul în care s-au desfăşurat dezbaterile din Parlamentul European, câteva sute de persoane au protestat la Budapesta împotriva iniţiativei guvernului privind consultarea populaţiei în legătură cu introducerea unor reglementări mai stricte în cazul imigranţilor, precum şi împotriva discriminării şi xenofobiei.
O zi mai târziu a reacţionat şi opoziţia din Ungaria la afirmaţiile premierului Orbán.
Astfel, Coaliţia democratică condusă de fostul premier Ferenc Gyurcsány a precizat, printr-un comunicat, că dezbaterile din Parlamentul European au demonstrat faptul că guvernul Orbán s-a izolat în totalitate în Europa.
La rândul lor, liberalii ungari au atras atenţia că în Europa se poate discuta despre pedeapsa cu moartea, dar introducerea acesteia ar duce la sistarea apartenenţei Ungariei la Uniunea Europeană şi au cerut premierului să confirme faptul că nu doreşte ca ţara să iasă din Uniune.
Comisia Europeană încuraja deschiderea şi transparenţa procesului decizional
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
20 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:19
Comisia Europeană a adoptat Agenda privind o mai bună legiferare, un pachet cuprinzător de reforme, care va încuraja deschiderea şi transparenţa procesului decizional al Uniunii Europene.
Pachetul de reforme adoptat va acoperi întregul ciclu de elaborare a politicilor, va îmbunătăţi calitatea noilor acte normative şi va promova o revizuire constantă şi coerentă a actelor normative existente, astfel încât politicile Uniunii Europene să îşi atingă obiectivele în modul cel mai eficient.
O mai bună legiferare înseamnă să ne asigurăm că ne îndeplinim cât mai eficient obiectivele ambiţioase în materie de politici europene pe care ni le-am stabilit, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
“Cel mai important lucru îl reprezintă faptul că acest Pachet de reforme va fi pus în aplicare direct de Comisie prin cooperarea cu Parlamentul şi Consiliul European. Deciziile luate de instituţiile europene ne interesează, așa că vom lua măsuri care să permită mai multă transparenţă şi control, dar şi furnizarea de mai multe oportunități pentru cetaţeni să îşi exprime opiniile.”
Comisia va deschide un portal web unde pot fi urmărite iniţiativele şi consultările publice. După ce a fost adoptată o propunere, oricine este interesat va avea la dispoziţie opt săptămâni pentru a oferi sugestii care vor contribui la dezbaterea legislativă în faţa Parlamentului şi a Consiliului.
Această abordare transparentă se va aplica, de asemenea, la legislaţia secundară. Pentru prima dată, un proiect de măsuri care modifică sau completează legislaţia existentă sau care stabileşte dispoziiţii tehnice specifice, va fi făcut public timp de 4 săptămâni înainte de adoptare.
Tragedia miilor de migranți care și-au riscat viața pentru a traversa Marea Mediterană a șocat întreaga lume. Pentru că niciun stat membru nu poate să facă față în mod individual presiunilor enorme ale migrației de astăzi, agenda europeană vine cu o soluţie care combină politicile interne și externe şi implică toţi participanţii: statele membre, instituțiile europene, societatea civilă, autoritățile locale și țările terțe.
De curând, Comisia Europeană a prezentat Agenda europeană privind migrația, cu măsurile imediate care vor fi adoptate pentru a răspunde situației de criză din Marea Mediterană. Prim-vicepreședintele Frans Timmermans:
„Venim cu câteva propuneri foarte concrete până la sfârşitul acestei luni şi, de asemenea, cu o strategie pe termen lung pentru a gestiona mai bine criza migraţiei la nivelul Europei, dar şi în exteriorul ei. Prim parte a agendei se referă la măsuri concrete care să prevină tragediile umane şi să pună în acţiune procedurile de urgenţă. Vom suplimenta fondurile pentru a interveni să salvăm vieţile omeneşti.
Cetăţenii noştri trebuie să aibă încredere că vom ajuta persoanele care fug de persecuţie şi războaie, dar că în acelaşi timp vom fi atenţi să gestionăm întreaga situaţie a înregistrării lor de îndată ce-i primim. Dacă vrem să rezolvăm problema migraţiei legale, ceea ce este o cerinţă pentru viitorul societăţii şi economiei noastre, avem nevoie ca cetăţenii noştri să sprijine această idee, iar ei o vor sprijini dacă avem o politică eficace privind migraţia. Tot ceea ce facem este să spijinim statele membre şi să împlinim aşteptările cetăţenilor europeni: să stopăm pierderile de vieţi în Mediterana si să oferim soluţii sustenabile pe termen lung unei probleme care nu dispare pentru simplul motiv că o ignorăm.”
Tragica pierdere de vieți omenești în Marea Mediterană i-a șocat pe toți europenii, de la care se aşteaptă să împiedice repetarea acestor tragedii la nesfârșit. Migrația constituie responsabilitatea comună a tuturor statelor membre, de aceea apelul pentru coeziune şi acţiuni imediate se adresează tuturor statelor, aflate în faţa unei provocări istorice. Această provocare nu este doar europeană, ci și una globală: e nevoie de colaborare cu țările de origine și de tranzit pentru a salva vieți, pentru a combate rețelele de introducere ilegală de migranți și de a le oferi protecție celor care au nevoie de ea. Însă știm cu toții că un răspuns real și pe termen lung poate fi oferit doar prin eliminarea cauzelor profunde: de la sărăcie la instabilitatea cauzată de războaie, la crizele din Libia și Siria.
Mai ştim că tragedia din Mediterana este un puternic semnal de alarmă privind nevoile imediate, prima dintre ele fiind o viaţă în siguranţă.
Agenda europeanã de securitate 2015-2020 urmãrește adaptarea strategiilor interne privind asigurarea securitãții și stabilește prioritãțile și acțiunile în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și criminalitãții informatice.
Informatii suplimentare despre acset program ne ofera Claudia Ruse de la Bucuresti FM în rubrica Euranet Plus de astazi.
Parlamentul European a dezbãtut o strategie propusã de cãtre executivul comunitar privind o mai bunã coordonare a statelor membre în lupta împotriva terorismului si a criminalitãtii cibernetice în Europa.
Recentele atacuri teroriste îndreptate împotriva populației și a valorilor Europei au fost coordonate la nivel transfrontalier, ceea ce arată că trebuie să exista cooperare si colaborare pentru a face față acestor amenințări, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
Pe agendă europeanã de securitate 2015-2020 figurează instrumentele și măsurile concrete la care se va recurge în aceste activități comune în vederea garantării securității și în vederea combaterii, într-un mod mai eficace, a cele mai urgente amenințări: prevenirea terorismului combaterea radicalizarii, criminalității organizate si informatice.
Succesul depinde de eficacitatea cooperării dintre instituțiile și agențiile UE, pe de o parte, și statele membre și autoritățile naționale, de cealaltă parte. Aceste instrumente vor putea fi mai bine utilizate datorită strategiei, întrucât ea va permite un schimb de informații îmbunătățit și o cooperare sporită.
Responsabilitatea pentru asigurarea securității interne revine în primul rând statelor membre, dar provocările transfrontaliere pun la încercare capacitatea diverselor țări de a acționa în mod individual și necesită sprijinul UE pentru crearea unui climat de încredere și pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informații și a acțiunilor comune
Problema principalã care ridicã anumite temeri din partea statelor membre este crearea unui centru european împotriva terorismului, a cãrui activitate sã nu se substituie prerogativelor serviciilor naționale de informații din Uniunea Europeanã.
Acest centru european împotriva terorismului ar urma, potrivit Strategiei, sã funcționeze ca un departament special în cadrul Europol.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că nu se pune problema creãrii unor noi instituții sau transformarea lor ci se ara in vedere cooperare între serviciile de informaþii din statele membre ale Uniunii Europene.
Oficialul european a explicat că la nivelul Comisiei Europeane se știe că pentru statele membre, chestiunile care țin de securitatea lor reprezintã o prerogativã a suveranitãții lor naționale.
În opinia lui Timmermans, scopurile unui astfel de centru ar fi mai degrabã schimbul de informații vital pentru problematici care afecteazã interesul comun. Frans Timmermans:
Propunerea Comisiei este aceea de a întãri colaborarea între statele membre, de a se asigura cã serviciile de informații de la nivel național colaboreazã și fac un schimb substanțial de informații între ele. Intenția executivului comunitar este aceea de a lupta mai eficient împotriva fundamentalismului și a jihadismului și trebuie create cât mai multe mijloace de a rezolva diverse probleme care țin de securitatea noastrã comunã: criminalitatea informaticã, terorismul, rețelele de crimã organizatã, toate acestea fiind legate între ele, cu consecințe asupra întregii Europe.
Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de curând, cetățenii sunt tot mai preocupați de siguranța lor: proporția persoanelor care consideră că terorismul este principala provocare la adresa securității în UE a ajuns la 50 %.
In acest fel oamenii şi au adus cauze importante direct în atenția factorilor de decizie europeni. Un raport al Comisiei Europene trece în revistã progresele, dar şi obstacolele care împiedicã bunul mers al acestor iniţative. Claudia Ruse de la Bucuresti fm ne prezinta toate datele în rubrica Euranet Plus de astazi
Comisia Europeanã a anunţat cã, în ultimii trei ani, au fost primite 51 de cereri de a lansa o iniţiativã cetãţeneascã.
Dintre acestea, 31 au vizat domenii care ţin de competenţa comisiei şi au fost înregistrate.
Trei au atins pânã în prezent pragul de un milion de semnãturi, iar 12 au ajuns la sfârşitul perioadei de colectare a declaraţiilor de susţinere, fãrã a atinge însã pragul corespunzãtor.
Raportul executivului comunitar mai aratã cã trei astfel de iniţiative cetãţeneşti sunt încã în fazã de colectare a declaraţiilor de susţinere, adică a semnăturilor iar zece au fost retrase de organizatori.
Doar douã iniţiative au parcurs întregul proces prevãzut în regulament şi au primit un rãspuns din partea Comisiei Europene.
Este vorba de un demers legat de dreptul la apã şi salubritate în privinţa cãruia Bruxelles s-a angajat sã ia noi mãsuri care sã asigure o mai mare transparenţã şi un altul referitor la dreptul la viaţã şi la protecţia embrionului uman, folosit în activitãţi de cercetare în domeniul celulelor stem.
În ceea ce priveste România, raportul Comisiei europenerelevă că cetăţenii români s-au mobilizat doar într-un singur caz, pentru a strânge numarul necesar de semnaturi, spune Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentaţa Comisiei Europene la Bucureşti.
“Este vorba despre initiativa cetăţenească”Unul dintre noi” care se referă la dreptul la viaţă, protecţia demnităţii şi integrităţii umane. În cazul acestei initiative cetăţeneşti peste 110 mii de cetăţeni români au susţinut prin semnături această initiative, un număr cu mult peste pragul necesar pentru România, de 25 de mii de semnături. Aşadar, există disponibilitate din partea cetăţenilo români pentru a susţine iniţiativele cetăţeneşti.”
Aproape sase milioane de europeni au sprijinit iniţiative cetãţeneşti în ultimii trei ani, de când aceastã practicã a devenit posibilã în spaţiul comunitar.
Iniţiativa cetãţeneascã reprezintã unul dintre elementele de bazã care vizeazã consolidarea încrederii în instituţiile europene şi promovarea unei participãri active a cetãţenilor la procesul de elaborare a politicilor europene – spune prim vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans. În opinia sa, trebuie cãutate noi modalitãţi pentru a încuraja cetãţenii sã recurgã mai frecvent şi mai eficient la acest instrument.
De altfel, raportul Comisiei Europene aratã cã declaraţiile de susţinere primite au provenit de la cetãţeni din toate cele 28 de state membre ale Uniunii.
Existã însã situaţii în care unii cetãţeni nu au putut sã sprijine iniţiativele din cauza unor criterii diferite impuse de statele membre. Este şi motivul pentru care Comisia Europeanã a început discuţii cu statele membre pentru a soluţiona aceste probleme. Iniţiativa cetãţeneascã europeanã a fost introdusã de Tratatul de la Lisabona de funcţionare a UE.
Normele şi procedurile sunt prevãzute într-un regulament care este in vigoare de la 1 aprilie 2012. Pentru a lansa o iniţiativã, europenii trebuie sã formeze un comitet al cetãţenilor. O iniţiativã trebuie apoi susţinutã de cel puţin un milion de europeni, provenind din cel puţin şapte state membre din cele 28.
Statele membre UE vor trebui să îşi unifice eforturile pentru controlul migraţiei. După o reuniune a colegiului comisarilor europeni, au fost stabilite mai multe priorităţi în domeniul migraţiei, între care realizarea unui sistem comun de azil şi securizarea frontierelor Uniunii Europene.
Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia, iar pentru a reuşi este nevoie ca toate statele membre să-și concentreze eforturile. Printre priorităţi se numără securizarea frontierelor externe şi combaterea fermă a migrației ilegale și a traficului de persoane. Doar anul trecut, aproximativ 270.000 de persoane au intrat ilegal în Uniunea Europeană. Peste 4.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană, în căutarea unei vieți mai bune.
În prezent se lucrează la un pachet de acţiuni împotriva introducerii ilegale de migranţi în Uniunea Europeană, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Trebuie să avem o politică agresivă, să luptăm împotriva migranţilor ilegali, să luptăm în special împotriva persoanelor care încearcă să facă bani de pe spatele celor care mor în Marea Mediterană, împotriva persoanelor care sunt vinovate de aceste tragedii. Este clar că trebuie luate urgent măsuri atât de Comisia Europeană, cât şi de statele membre, de aceea strategia pentru controlul migraţiei va fi prezentată mai repede, la mijlocul lunii mai. Evenimentele care se petrec în Marea Mediterană nu mai suportă amânare.
Realizarea unui sistem comun de azil este esenţială, a mai precizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. În acest sens, trebuie să dispară diferențele existente între practicile naționale de acordare a statutului de refugiat. Azilul nu trebuie să reprezinte o loterie. Statele membre ale Uniunii Europene au responsibilitatea să ofere protecţie persoanelor care solicită, iar acestea trebuie tratate la fel.
În primul rând au dreptul la condiții materiale de primire, la cazare și respectiv hrană. Acestea beneficiază de acces la un permis de ședere, la piața forței de muncă și la asistență medicală.
Comisia Europeană va realiza şi o politică pentru cetăţeni care se stabilesc legal într-un stat membru, pentru a studia, a lucra sau a-şi reîntregii familia. Politica va presupune revizuirea normelor privind cardul albastru, un document care le dă drept de şedere şi de muncă şi care este valabil doi ani după care poate fi reînoit.
Se are în vedere şi o eventuală majorare a bugetului Frontex, dacă Agenţia europeană de cooperare la frontiere are nevoie. Comisarul european pentru migrație și afaceri interne – Dimitris Avramopoulos.
Dacă dorim cu adevărat să consolidăm activitatea Frontex va trebui ca statele membre să contribuie cu resurse suplimentare, umane şi materiale. Agenţia europeană de cooperare la frontiere a salvat deja mii de vieţi, dar trebuie să facem mai mult. Trebuie să lucrăm împreună, dacă dorim să gestionăm fenomenul migraţiei mai bine, nu există altă alternativă. Cuvântul – solidaritate – nu trebuie să mai fie un slogan, ci să devină realitate.
Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia, iar pentru a reuşi este nevoie ca toate statele membre să-și concentreze eforturile. Printre priorităţi se numără securizarea frontierelor externe şi combaterea fermă a migrației ilegale și a traficului de persoane. Doar anul trecut, aproximativ 270.000 de persoane au intrat ilegal în Uniunea Europeană. Peste 4.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană, în căutarea unei vieți mai bune.
În prezent se lucrează la un pachet de acţiuni împotriva introducerii ilegale de migranţi în Uniunea Europeană, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Trebuie să avem o politică agresivă, să luptăm împotriva migranţilor ilegali, să luptăm în special împotriva persoanelor care încearcă să facă bani de pe spatele celor care mor în Marea Mediterană, împotriva persoanelor care sunt vinovate de aceste tragedii. Este clar că trebuie luate urgent măsuri atât de Comisia Europeană, cât şi de statele membre, de aceea strategia pentru controlul migraţiei va fi prezentată mai repede, la mijlocul lunii mai. Evenimentele care se petrec în Marea Mediterană nu mai suportă amânare.
Realizarea unui sistem comun de azil este esenţială, a mai precizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. În acest sens, trebuie să dispară diferențele existente între practicile naționale de acordare a statutului de refugiat. Azilul nu trebuie să reprezinte o loterie. Statele membre ale Uniunii Europene au responsibilitatea să ofere protecţie persoanelor care solicită, iar acestea trebuie tratate la fel.
În primul rând au dreptul la condiții materiale de primire, la cazare și respectiv hrană. Acestea beneficiază de acces la un permis de ședere, la piața forței de muncă și la asistență medicală.
Comisia Europeană va realiza şi o politică pentru cetăţeni care se stabilesc legal într-un stat membru, pentru a studia, a lucra sau a-şi reîntregii familia. Politica va presupune revizuirea normelor privind cardul albastru, un document care le dă drept de şedere şi de muncă şi care este valabil doi ani după care poate fi reînoit.
Se are în vedere şi o eventuală majorare a bugetului Frontex, dacă Agenţia europeană de cooperare la frontiere are nevoie. Comisarul european pentru migrație și afaceri interne – Dimitris Avramopoulos.
Dacă dorim cu adevărat să consolidăm activitatea Frontex va trebui ca statele membre să contribuie cu resurse suplimentare, umane şi materiale. Agenţia europeană de cooperare la frontiere a salvat deja mii de vieţi, dar trebuie să facem mai mult. Trebuie să lucrăm împreună, dacă dorim să gestionăm fenomenul migraţiei mai bine, nu există altă alternativă. Cuvântul – solidaritate – nu trebuie să mai fie un slogan, ci să devină realitate.
Comisia Europeană intensifică asistenţa acordată Italiei pentru a face față fluxului masiv de persoane care travesează fraudulos Marea Mediterană, alocându-i 13,7 milioane de euro sub forma unei finanţări de urgenţă. Sprijinul vine în urma creșterii solicitărilor de azil, dar şi a numărului de minori care sosesc neînsoțiți, cu aproximativ 280 % mai mulți față de acum doi ani.
Comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos spune că Italia trebuie ajutată să gestioneze frontierele.
Am extins operaţiunea comună Triton coordonată de Frontex cel puţin până la sfârşitul acestui an, deşi a fost prevăzută inițial pentru a rula doar câteva luni. Bugetul operaţional alocat până în noiembrie 2015 este estimat la peste 15 milioane euro. Operațiunea a început la 1 noiembrie 2014 în zona Mării Mediterane, cu scopul de a oferi sprijin Italiei. De atunci, mai mult de 19.000 de persoane au fost salvate, din care aproape 6.000 direct datorită Triton. Frontex poate oferi asistență statelor membre numai dacă acestea solicită.
Triton este o operațiune comună Frontex, care şi-a început activitatea la 1 noiembrie 2014, în Marea Mediterană pentru a sprijini Italia. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans este de părere că atâta timp cât există războaie și greutăți, oamenii vor continua să-și riște viața. Comisarul european Dimitris Avramopoulos a mai afirmat că problemele în materie de migrație vor rămâne întotdeauna în prim plan.
Migraţia este una din cele 10 priorităţi ale Comisiei Europene. Trebuie să identificăm care sunt rutele folosite de migranţi şi să destructurăm reţelele criminale de traficanţi şi contrabandişti. 2014 a fost un an greu, cu mai mult de 200.000 de persoane care au intrat ilegal în Europa prin Mediterană. Această cifră mare ne oferă o imagine a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.
În perioada 2007-2013, Italia a primit din partea Uniunii Europene 480 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 sprijinul financiar se ridică la 500 de milioane de euro.
Oficialii UE au lăudat progresele înregistrate de ţara noastră, însă au criticat Parlamentul, pe care îl acuză că pune piedici justiţiei, după ce a refuzat să ridice imunitatea pentru politicienii care au probleme cu legea. Felicia Ristea, Radio Tm.
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, a declarat că, citez:
„Romania se află pe drumul cel bun şi trebuie să nu se abată de la el. Combaterea corupţiei rămîne cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Încrederea românilor în sistemul judiciar – în general – şi în procurorii anticorupţie – în special – a crescut şi datorită unui profesionalism mai ridicat în sfera justiţiei”.
În concluziile raportului se arată că România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor confirmă şi Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
„Raportul de anul acesta confirmă trendul pozitiv înregistrat încă din 2013 în asigurarea independenţei justiţiei în România şi în lupta împotriva corupţiei. Costatăm, totodată, o mai bună cooperare instituţională între puterile statului şi mă refer, în principal, la executiv şi la justiţie. Pe de altă parte, nu putem vedea încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces pentru că din păcate şi în 2014 atacurile la adresa justiţiei au continuat.”
În concluziile raportului se mai arată că deși punerea în aplicare a Codului penal și a Codului civil a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, multe chestiuni legislative rămîn nesoluționate. Cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică se spune în raportul MCV care se referă şi la Parlament evaluînd că, citez: „Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind, de altfel, o problemă întâlnită pe scară mai largă”. Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, completează.
” Regretăm într-adevăr lipsa unui consens în Parlament în privinţa asigurării independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. Ne dorim să vedem o mai bună solidaritate instituţională între diferitele entităţi cu competenţe în acest domeniu inclusiv în privinţa confiscării bunurilor obţinute ilegal şi a recuperării prejudiciilor aduse statului român şi contribuabililor. Sperăm să vedem în noul cod de conduită al parlamentarilor inclusă o prevedere explicită care îi obligă pe aceştia să respecte independenţa justiţiei”.
Pînă la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.
Comisia Europeană a publicat ieri un nou raport privind reforma judiciară și combaterea corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)
Sunt analizate măsurile adoptate de România, în ultimele 12 luni, pentru combaterea corupției și continuarea reformei în justiţie, fiind indicate și domeniile care necesită îmbunătăţiri. Aflăm concluziile de la Andreea Drăguleasa, București FM.
În raportul publicat ieri Comisia Europeană apreciază progresele constante în materie de combatere a corupției la nivel înalt.
Corpul judiciar este văzut ca având un înalt nivel de profesionalism, membrii acestuia dovedind, în ultimul an, disponibilitate în a apăra, cu mai multă consecvență, independența justiției.
Aceste progrese, consideră Comisia Europeană, au nevoie de consolidare.
Un motiv de îngrijorare constituie lipsa de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor.
Raportul este critic la adresa Parlamentului, amendând modalitatea în care acesta decide dacă permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni.
Parlamentul, se mai arată în document, a dat dovadă, în unele cazuri, de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale.
Raportul MCV este însă favorabil în ansamblu, prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans declarând că România este pe drumul cel bun!
De la București, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, spune că Raportul de anul acesta confirmă trendul pozitiv înregistrat încă din 2013. Este nevoie însă de mai multe garanții:
“ Constatăm o mai bună cooperare instituşională între puterile statului şi mă refer în principal la Executiv şi la justiţie. Pe de altă parte, nu putem vedea, încă, o garanţie a ireversibilităţii acestui proces. Sperăm să vedem în noul Cod de conduită a parlamentarilor o prevedere explicită care-I obligă pe aceştia să respecte independent justiţiei.”
Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an.
Deșeurile din pungi de plastic reprezintă o mare problemă de mediu, întrucât acestea poluează mai ales cursurile de apă, eco-sistemele în general. Din acest motiv parlamentarii europeni îndeamnă la reducerea deşeurilor de plastic stabilind obiective precise pentru procesul de sortare, colectare şi reciclare a deşeurilor din material plastic. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Statele membre vor fi obligate să reducă utilizarea pungilor de plastic obișnuite, care sunt cele mai poluante, cu cel puțin 80% până în 2019, conform propunerilor legislative europarlamentare. Potrivit Comisiei Europene, există peste 8 miliarde de pungi din plastic pe an care devin deșeuri, afectând mediul. În 2025, consumul anual nu ar trebui să depășească 40 de pungi pe cap de locuitor, în condițiile în care media europeană a fost de 178 în 2010. Dialogul trilateral a dat naştere unor dezbateri vii. Comisarul Frans Timmermans responsabil cu Îmbunătățirea reglementării, a relațiilor interinstituționale, a statului de drept și a cartei drepturilor fundamentale.
În ceea ce priveşte pungile din plastic, din cîte am înţeles, în Consiliu s-a ajus la o părere unanimă ceea ce face opoziţia Comisiei să fie lipsită de relevanţă. Eu am exprimat clar opinia Comisiei, aceea că ne ne mai opunem acordului dintre Consiliu şi Parlament.
Propunerea legislativă modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele si deşeurile de ambalaje în două elemente principale: în primul rînd, statele membre sunt obligate sa adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni şi, în al doilea rînd, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice. Concluzia la care s-a ajuns este semnificativă pentru legistaţiile naţionale ne atrage atenţia comisarul Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.
: De la bun început m-am exprimat cu claritate şi am fost pragmatic în legătură pe această temă. Nu cred că felul în care a evoluat este în direcţia pe care noi, Comisia, înţelegem că ar fi o mai bună regularizare, nu credem că este în totalitate în acord cu viziunea noastră. Şi asta deoarece Comisia este îngrijorată că statele membre vor avea dificultăţi în aplicarea acestei reglementări pentru care ar fi fost şi soluţii mai simple decît cele care se regăsesc în propunerea formulată. Pe de altă parte sînt însă şi o persoană pragmatică şi înţeleg că aceasta este varianta agreată de statele membre şi de Parlamentul European! Şi, pînă la urmă, ceea ce ne dorim să obţinem este să avem cît mai puţine pungi din plastic risipite în mediul înconjurător. Iar această propunere, cu amendamentele făcute, va conduce, într-adevăr, către a avea mai puţine pungi din plastic în mediu, lucru pentru care noi ar trebui să fim foarte mulţumiţi. Dacă, pe parcurs, vor fi întîmpinate probleme în aplicarea acestei legi, ei bine, asta va fi o problemă pe care şi-au creat-o statelor membre.
Statele membre putea utiliza măsuri cum ar fi taxele, restricțiile pe piață sau interzicerile pentru a împiedica magazinele să ofere pungi de plastic gratuit, cu excepția celor foarte ușoare, utilizate pentru a împacheta alimentele, cum ar fi carnea crudă, peștele şi produsele lactate.
Cei doi sunt Frans Timmermans, prim vicepreședinte desemnat și comisar pentru reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și carta drepturilor fundamentale și Jyrki Katainen, vicepreședinte desemnat, comisar pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate. Britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru stabilitate, servicii și piața financiară a fost audiat din nou, după ce nu a convins membrii comisiei de specialitate ai Parlamentului European, acum 5 zile.
Jyrki Katainen a declarat, la finalul audierilor, că își dorește mai presus de orice altceva să dea speranță milioanelor de europeni, mulți dintre ei tineri, fără o slujbă în acest moment.
”Prima mea prioritate va fi să mă asigur că vom oferi cele 350 de miliarde de euro – pachetul investițional anunțat de președintele ales Juncker.
Trebuie să asigurăm cât de multe investiții publice sunt necesare și cât de multe investiții private este posibil. Atât la nivel național, cât și european – ca să inițiem o creștere durabilă în Europa. Și avem nevoie de acest lucru, fără să ajungem la noi datorii. De aceea trebuie să mobilizăm fondurile publice și private într-un nou mod.
Noua Comisie va fi pusă în fața a numeroase și mari provocări – dar eu cred că acum avem o șansă reală de a elibera, încă o dată, potențialul Europei.”
Katainen a mai adăugat că el crede în statul care investește masiv în educație, cercetare și inovare, și crede deasemenea, în competitivitate.
Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat, la mijlocul săptămânii trecute, componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019.
Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri, 10 septembrie, într-o conferinţă de presă, lista cu împărţirea posturilor precizând că a dat portofolii persoanelor şi nu ţărilor.
Jean-Claude Juncker a definit cabinetul său ca pe unul politic, dinamic şi eficient, o echipă pregătită să dea un nou elan Europei:
„Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim, ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene.
Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică. Cred că am echipa potrivită pentru a face asta.”
Jean-Claude Juncker a mai precizat că noua Comisie este una politică, în care se regăsesc cinci foşti şefi de guvern şi 13 miniştri sau foşti miniştri, dar şi europarlamentari.
Noul executiv comunitar vine cu o nouă organigramă prin care doreşte să concentreze mai bine politicile comunitare. Astfel, vor fi echipe de comisari concentrate pe anumite politici coordonate de către vicepreşedinţi.
Prim vicepreşedintele comisiei va fi olandezul Frans Timmermans. În această calitate, el va fi nu doar un înlocuitor al lui Juncker, când acesta nu va fi disponibil, ci şi un super ministru de justiţie, care se va îngrijii ca legea şi carta drepturilor fundamentale să fie respectate în toate activităţile Comisiei.
Juncker are nouă femei în noua comisie, acelaşi număr ca în echipa actualului preşedinte Jose Manuel Barroso, însă puterea de decizie a femeilor este mai mare ca niciodată.
Între cei 7 vicepreşedinţi sunt 3 femei. Este vorba despre vicepreşedintele pentru buget şi resurse umane, Kristalina Georgieva din Bulgaria, Alenka Bratusek din Slovenia, responsabilă cu uniunea energetică, şi Federica Mogherini, din Italia, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politici de Securitate.
Şi România este reprezentată în noua Comisie tot printr-o femeie. Este vorba despre eurodeputata Corina Creţu, care va deţine portofoliul Politicilor Regionale.
Este considerat un portofoliu important, în condițiile în care are unul dintre cele mai mari bugete alocate. Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate politicii regionale şi de coeziune sunt de peste 351 miliarde de euro.
Membrii noului executiv comunitar urmează să fie audiați de diverse comisii din Parlamentul European, urmând ca acesta să se pronunțe prin vot în plen asupra întregii Comisii Europene în sesiunea din 20-23 octombrie de la Strasbourg.
Noii comisari europeni ar urma să-și înceapă mandatele la 1 noiembrie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
