Cluj-Napoca a primit titulatura de City of Film!

Publicat de Andra Radu, 9 noiembrie 2021, 12:38

Cluj-Napoca a intrat în reţeaua oraşelor creative UNESCO, cu titulatura de City of Film, alături de Cannes (Franţa) şi Gdynia (Polonia), devenind primul oraş din România membru al acestei structuri internaţionale.

La nivel mondial există 21 de oraşe de film UNESCO, care se întind pe tot globul, din Japonia până în America de Sud, reţeaua încurajând parteneriatele şi schimbul de idei. În total, reţeaua de oraşe creative UNESCO, creată în 2004, cuprinde aproape 300 de oraşe din peste 80 de ţări.

„Clujul primeşte această titulatură în anul în care Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a aniversat 20 de ediţii, marcând două decenii în care a contribuit masiv la transformarea oraşului într-unul dintre cele mai active din România, din punct de vedere cultural.

Unul dintre cele mai importante festivaluri din regiune, TIFF a pus Clujul pe harta industriei cinematografice, având ca obiectiv comun cu autorităţile locale, pe termen lung, transformarea sa într-un centru major de producţie de film, care să atragă producători români şi străini, investiţii în economia locală şi formarea profesioniştilor la nivel local”, se arată în comunicatul Asociaţiei Festivalului de Film Transilvania.

Planurile pe următorii ani includ lansarea primului fond regional de film din România, dezvoltarea studioului de film din cadrul Centrului Regional de Excelenţă pentru Industriile Creative (CREIC) şi stimularea industriei locale de film.

„Mă bucur că această titulatură consfinţeşte influenţa majoră pe care brandul TIFF a avut-o asupra oraşului în ultimii 20 de ani. Primul eveniment cultural major din Cluj a deschis calea către alte proiecte mari, a influenţat generaţii de copii şi tineri, a modelat mentalităţi şi a impulsionat turismul şi dezvoltarea unor afaceri locale, a pus în valoare locuri devenite acum simbolice pentru oraş. TIFF-ul a avut un impact puternic asupra profilului cultural al oraşului, a determinat apariţia unor noi facultăţi de film. Clujul este, fără dubii, oraşul filmului”, declară Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

România, pe locul 40 în clasamentul Cupei Davis!

Publicat de Andra Radu, 21 septembrie 2021, 12:13

Echipa masculină de tenis a României a urcat două poziţii şi se află pe locul 40 în clasamentul Cupei Davis. Portugalia se menţine pe locul 28.

România nu are niciun jucător în top 200 mondial la simplu, Marius Copil, prima rachetă a echipei noastre, aflându-se pe poziţia 248 în clasamentul ATP.

În prima parte a ierarhiei nu s-a produs nicio schimbare, Franţa fiind în continuare lider, urmată de Croaţia, Spania, Belgia, SUA etc.

România va juca în noiembrie un meci de baraj pentru a accede în calificările pentru turneul final al Cupei Davis 2022, tragerea la sorţi fiind programată miercuri.

Spania a câştigat ediţia 2019 a Cupei Davis, după 2-0 în finala cu Canada. În 2020, turneul final nu a avut loc, iar anul acesta este programat în perioada 25 noiembrie-5 decembrie, la Madrid.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 17 septembrie 2021, 08:46

Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Liechtenstein au intrat în zona roşie de COVID-19.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat hotărârea privind actualizarea listei ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

În zona galbenă au intrat:

• din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bulgaria, Franţa, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini şi Guernsey;
• din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent şi Grenadine şi Gibraltar.

CNSU precizează că în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc şi Montserrat.

România, ţara din UE cu cel mai mare număr de elevi alocat unui învăţător!

Publicat de Andra Radu, 7 septembrie 2021, 09:17

În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.

Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.

Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).

Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat!

Publicat de Andra Radu, 30 iulie 2021, 10:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.

Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.

Principalele modificări survenite sunt:

• în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
• în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
• în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.

Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.

De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a participat la videoconferința pe tema „Task Force TAKUBA”

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 12:45

Andreea Popescu (realizator rubrică): Marţi, 13 iulie, ministrul Nicolae Ionel Ciucă a participat la videoconferința pe tema „Task Force TAKUBA”, organizată de ministrul francez al apărării, Florence Parly. În spate cadrul discuțiilor, reprezentanții celor 26 de state participante la misiunea ce se va desfășura pe teritoriul african au discutat despre asigurarea securității, stabilității, și combaterii terorismului în regiunea Sahel.

Parlamentul a aprobat la începutul lunii iunie participarea Armatei României cu forțe, mijloace și echipamente la misiunea „Task Force TAKUBA” în Sahel, sub conducerea Franței, cu un efectiv de până la 50 de miitari.

UVT va participa la un nou proiect pentru stimularea inovaţiei!

Publicat de Andra Radu, 20 iulie 2021, 12:40

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) va participa la un nou proiect finanţat de Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT), pentru stimularea inovaţiei şi antreprenoriatului.

Proiectul „INNOUNITA – Dezvoltarea Capacităţii de Inovare în UNITA” va fi finanţat cu aproximativ 400.000 de euro şi se va derula până la sfârşitul anului 2021, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 18 luni.

Proiectul urmăreşte consolidarea parteneriatelor printr-o reţea îmbunătăţită de învăţare reciprocă şi colaborare cu EIT KIC (Comunităţi de Cunoaştere şi Inovare), precum şi să contribuie la dezvoltarea de inovaţii şi afaceri, creând condiţii pentru ca membrii comunităţii să îşi dezvolte afaceri şi start-up-uri.

Un alt scop vizat de proiect este creşterea gradului de calitate a inovaţiei şi educaţiei antreprenoriale prin programe de inovare şi formare antreprenorială şi scheme de mentorat pentru personal şi studenţi.

Proiectul este organizat cu accent pe sustenabilitatea rezultatelor prin crearea unei reţele inteligente şi creative de tineri inovatori, provenind din licee sau chiar start-up-uri, continuând cu activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Totodată, proiectul va reprezenta o oportunitate de a familiariza participanţii şi inovatorii activi cu privire la portofoliile de programe ale Comunităţilor de Cunoaştere şi Inovare EIT.

Ca parte a acestui proiect, UVT va lucra împreună cu parteneri din Italia (coordonator de proiect), Portugalia, Spania şi Franţa.

Exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:31

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Aproximativ 240 de militari români și aliați, cu 94 de mijloace tehnice, au participat timp de două săptămâni la exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”, condus de Regimentul 2 Dragoni în Camp Ruchard din Franța.

Între 28 iunie și 8 iulie, din partea Armatei Române a participat plutonul de decontaminare CBRN din Batalionul 49 Argeș Apărare Chimică, Bacteriologică, Radiologică și Nucleară, ce a acționat alături de militari din Franța, Bulgaria, Ungaria, Spania și Polonia, participante la Forța NATO Întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat.

Căpitan Eugenia Popa, ofițer de informare și relații publice în cadrul exercițiului: Exercițiul a debutat cu prezentarea tuturor capabilităților ca specialiști în apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară, urmată de desfășurarea unor activități de instruire în comun cu trupe în teren.

Au fost simulate accidente la diferite fabrici industriale, deținătoare de agenţi toxici de luptă sau materiale industriale. Am fost singura structură participantă care a reprezentat România. Nu este prima dată. Am mai fost implicați de-a lungul timpului, începând din anul 2004, ca forţă de răspuns NATO în Italia, Cehia, Polonia, Germania.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:03

Edi Nicola (realizator rubrică): Participarea Armatei României la misiunea Resolute Support are un caracter non-combat. Activităţile au vizat domenii prioritare, precum planificare şi programare, inclusiv bugetară, transparenţă, asumarea răspunderii şi supervizare, implementarea principiilor ce ţin de statul de drept şi buna guvernare, procesul de generare a forţei, sustenabilitatea forţelor, recrutare, managementul şi dezvoltarea personalului. Militarii Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii îşi continuă emisiunea în teatrul de operaţii Afganistan.

Căpitan Andrei Vicol (ofițer de relații publice):  Ne îndeplinim cu responsabilitate angajamentele asumate în cadrul misiunii NATO – Resolute Support, indiferent de complexitatea misiunilor pe care le avem. Obiectivul nostru principal a rămas acela de a securiza baza aeriană Bagram, situată în nordul ţării. Fiecare militar român ştie ce are de făcut. Suntem la datorie zi şi noapte, suntem foarte motivaţi şi depunem un efort susţinut pentru a ne îndeplini misiunea până la sfârşit.

Edi Nicola (realizator rubrică):  Misiunea KFOR contribuie la menţinerea unui mediu sigur şi a libertăţii de mişcare pentru toate comunităţile din Kosovo. Aproximativ 3.300 de trupe aliate şi partenere acţionează ca parte a forţei Kosovo, aparţinând NATO. Unităţile CIMIC s-au angajat în activităţi umanitare, estompând limitele dintre activităţile militare şi cele umanitare.

Cooperarea civil-militară sau CIMIC este configurată ca o etichetă militară utilizată pentru a descrie acele ocazii în care elementele forţelor armate colaborează cu entităţile civile, cum ar fi autorităţile locale sau alte agenţii guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale sau organizaţiile interguvernamentale. Maiorul Adrian Peter, ofiţerul de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU, s-a integrat uşor, datorită experienţei acumulate în cele trei misiuni internaţionale:

Maior Adrian Peter, ofiţer de legătură între Comandamentul KFOR şi ONU: Diferenţele culturale şi modurile diferite de rezolvare a sarcinilor ne oferă şansa de a învăţa lucruri noi. În acest moment avem în desfăşurare şapte proiecte CIMIC, donaţii de echipamente medicale, electronice, rechizite către populaţia civilă. Şi pregătim deja pachetul pentru perioada octombrie-decembrie 2021. Doresc să profit de acest timp pentru a acumula noi cunoştinţe şi experienţe, care îmi vor fi cu siguranţă utile în carieră după încheierea misiunii.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc format din aproximativ 100 de militari aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană Milcov din Focşani îşi continuă misiunea în Polonia. Pe timpul misiunii, artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Militarii din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a IX-a din Polonia au fost implicaţi, împreună cu partenerii britanici şi cu forţe aparţinând Armatei Poloneze la exerciţiul Amber Desire.

Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Acest exerciţiu a fost condus de către Comandamentul Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a avut ca principal obiectiv testarea capacităţii forţelor de a se disloca rapid. Tot în această săptămână, militarii Bateriei Ghepard au executat un exerciţiu de antrenament în teren cu ţinte aeriene marcate, exerciţiu ce s-a desfăşurat în comun cu parteneri britanici din cadrul grupului de luptă şi cu un pluton de apărare antiaeriană din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate din Gizycko.

Edi Nicola (realizator rubrică): Parlamentul României a aprobat miercuri proiectul de hotărâre privind participarea Armatei Române cu forţe, mijloace şi echipamente la Misiunea Task Force Takuba pe continentul african sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al patrulea al acestui an. Detaşamentul românesc va avea un efectiv de 50 de militari, iar fondurile necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul MApN. Franţa a lansat operaţiunea Barkan în anul 2014 pentru a lupta împotriva grupărilor islamiste din ţările din Sahel: Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger şi Ciad. În luna martie a acestui an, Franţa şi alte 12 ţări au creat gruparea de forţe Takuba, care asigură asistenţă Forţelor Armate din Republica Mali.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Raed Arafat: Introducerea saltelelor de salvare va fi făcută în urma unei analize!

Publicat de Andra Radu, 25 februarie 2021, 15:30

Raed Arafat a declarat, astăzi, la Târgu Mureş, că o eventuală introducere a saltelelor de salvare la nivel naţional va fi făcută în urma unei analize pe care urmează să o facă DSU alături de IGSU şi o serie de inspectorate din ţară.

Analiza preliminară arată că există state care le folosesc şi state care au renunţat la acestea, considerându-se că implică riscuri.

„Am creat, după o discuţie cu domnul ministru Bode, un grup de lucru IGSU, DSU şi de la mai multe inspectorate, unele care au saltele, altele care nu au saltele. Pot să vă spun că din analiza preliminară pe care am prezentat-o domnului ministru Bode – şi a asta a fost o chestiune după ce am dat mai multe telefoane şi ne-am interesat la colegii noştri din alte ţări – reiese că sunt multe ţări care au şi multe care nu le folosesc: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Israel. Fie nu le au, fie chiar le-au scos.

În Franţa, de exemplu, au fost autorizate între anii 1980 şi 1985, după care au fost scoase. La acest moment Franţa face noi studii şi experimente să vadă dacă le reintroduce dacă tehnologiile noi le schimbă părerea, dar încă nu au ieşit cu o concluzie.

Pe de altă parte, există ţări care au. Finlanda are pe fiecare scară o pernă de acest gen, pe care o foloseşte dacă nu poate folosi autoscara. Dar au limitări , de cele mai multe ori că nu pot sări de la o înălţime foarte mare. Există riscul ca oameni care sar, fiindcă nu sunt învăţaţi, pot să sară cu picioarele şi să sufere accidente foarte grave, pot chiar să îşi piardă viaţa. De aceea unele ţări nu le folosesc deloc.

Nu există o practică unitară. Această chestiune a fost analizată de IGSU, în 2015, în ideea că nu poţi să o foloseşti când se sare de la etajul 7-8 sau 10. Este eficientă eventual până la etajul 3 şi nu înseamnă că nu vei avea accidente cu ea.

Grupul va face o analiză, va vedea exact ce se întâmplă şi în celelalte ţări europene, apoi va veni cu o propunere care va fi înaintată şi domnului ministru, după care vom lua o decizie. Decizia va depinde de analiza de risc care va fi făcută de grupul de lucru şi de propunerile făcute”, a declarat Arafat.

„Nu întotdeauna vii cu salteaua şi pui să o instalezi imediat. Plus la persoanele care vor să se arunce, dacă sunt pe acoperiş şi vor să se arunce, pui salteaua, se mută. Altul vede că ai salteaua şi eşti în curs să o instalezi, poate să se arunce, să nu mai aştepte negociatorii sau pe cei care să îl convingă să nu se arunce.

Există riscuri , nu există doar soluţii care să spună că salteaua salvează vieţi. Nu, e o unealtă care există şi la care trebuie analizată introducerea ei pe baza analizei pe care o va face grupul”, a completat Raed Arafat.

11 artişti şi grupuri din România, Franţa şi Ucraina vor participa la SISAF!

Publicat de Andra Radu, 6 iulie 2020, 10:58

Organizatorii Festivalului de Artă Stradală din Sibiu (SISAF) au anunţat că 11 artişti şi grupuri din România, Franţa şi Ucraina au fost aleşi, în urma selecţiei proiectelor, să participe la ediţia din acest an, care va avea loc în perioada 10 – 16 august.

Sursa foto: Sibiu International Street ART Festival/Facebook

„Cu toţii aveam o viziune puternică asupra viitorului, dar ceea ce ne-a învăţat 2020 este că ‘schimbarea este singura constantă’. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să rămânem în armonie cu noi înşine şi să ne întoarcem la origini. Să construim împreună o lume mai bună, mai luminoasă şi colorată! We got the power!”, transmit organizatorii SISAF despre conceptul ediţiei din acest an.

La Sibiu au confirmat prezenţa câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti de artă stradală din România – Pisica Pătrată, Sweet Damage Crew, John.S sau Kaps Crew, dar şi alţi artişti apreciaţi, ATOMA (Andreea Toma), Lucian Sandu-Milea şi Homeboy.

SISAF se organizează de şase ani. Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu, ce însumează acum 84 de lucrări şi 8.100 mp de culoare, va fi completată, în acest an, cu noi murale cu tema ediţiei – #Origins.

Copii infectați cu COVID-19, tratați la Spitalul de Pediatrie din Sibiu!

Publicat de Andra Radu, 9 aprilie 2020, 12:48

Opt copii infectaţi cu coronavirus sunt trataţi în prezent în Spitalul de Pediatrie din Sibiu, starea lor fiind bună.

„Potrivit informaţiilor de la Spitalul de Pediatrie, în acest moment, sunt internaţi pe secţia Boli Infecţioase 15 copii. Un număr de 8 copii sunt confirmaţi pozitiv la testarea COVID-19. 5 cazuri sunt suspecte de COVID-19 iar 2 copii au rezultat negativ în urma testării COVID-19.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a copiilor internaţi, la ora actuală starea lor este bună, aflându-se sub tratament specific şi fiind atent monitorizaţi”, a precizat Prefectura Sibiu.

Cel mai mic pacient internat la Pediatria din Sibiu este un bebeluş de doar câteva zile, transferat din Alba Iulia împreună cu mama sa.

Femeia a venit cu copilul ei din Franţa, iar la spitalul din Alba Iulia au fost aduşi dintr-un centru de carantină, potrivit unui comunicat de presă al spitalului din acest municipiu.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Șapte angajați de la Ambasada României din Paris, testați pozitic cu COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 30 martie 2020, 12:46

Şapte persoane care lucrează la Ambasada României la Paris au fost testate pozitiv cu COVID-19, informează un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi familiile acestora. Starea celor şapte persoane este bună, precizează sursa citată.

MAE menţionează că, în acest context, activitatea Ambasadei României în Republica Franceză va fi restrânsă, având în vedere necesitatea ca personalul misiunii să intre în autoizolare.

Activitatea Secţiei consulare este suspendată temporar, fiind preluate doar cazurile urgente, indică sursa citată.

Tradiții ciudate de Revelion!

Publicat de Andra Radu, 30 decembrie 2019, 10:00

În Danemarca se sparg farfurii: În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.

În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure: În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine

Aruncarea îngheţatei pe jos în Elveţia: În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.

Aruncarea monedei în România: În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.

Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.

Primul sosit în Scoţia: În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

Mâncând pentru prosperitate în Estonia: În Estonia, oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.

Sperietoare arsă în Ecuador: În Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopții prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, și fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.

Se poartă lenjerie colorată în America de Sud: În unele ţări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.

108 bătăi de clopote în Japonia: În Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii budiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.

Filipinezii preferă lucrurile rotunde: În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.

Premiul LUX Film 2019 – „Dumnezeu există și numele lui e Petrunija”

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 noiembrie 2019, 09:33

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” câștigă Premiul LUX Film 2019 decernat de Parlament

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska a câștigat cea de-a treisprezecea ediție a Premiului LUX Film, a anunțat miercuri la Strasbourg Președintele Sassoli.

David Maria Sassoli, Președintele Parlamentului European,  i-a felicitat pe cei trei finaliști și a declarat:

„Nu este întotdeauna ușor să gestionăm complexitatea activității noastre de zi cu zi fără să ne pierdem în detaliile tehnice ale activităților parlamentare. În același timp, trebuie să comunicăm emoții și să folosim noi moduri de comunicare. Premiul LUX este un instrument extraordinar ce ne însoțește în acest demers: gestionarea imigrației, a dreptului la sănătate, a feminismului și a eticii politice prezente în filmele promovate de Premiul LUX, sunt oportunități de care trebuie să profităm. Abordarea situațiilor de urgență climatică, a trecutului nostru colonial sau dezbaterea modelului nostru de societate prin intermediul cinematografiei sunt provocări stimulante, care trebuie încurajate. Suntem singurul Parlament din lume care acordă un premiu pentru film. Să fim mândri de acest lucru.”

Președintele a adăugat: „Repet: trebuie să fim deosebit de mândri de premiul LUX, premiul Parlamentului nostru, de regizorii și autorii pe care am avut onoarea de a-i cunoaște. Trăiască libertatea de exprimare, trăiască cinematografia europeană, trăiască Premiul LUX .”

„Dumnezeu există și numele lui e Petrunija” de Teona Mitevska este o coproducție Macedonia de Nord, Belgia, Slovenia, Croația și Franța. Filmul spune povestea unei tinere șomere care câștigă cursa pentru Sfânta Cruce în timpul ceremoniei ortodoxe de Bobotează. Brusc, ea are acces la o tradiție religioasă, rezervată de obicei doar bărbaților. Filmul este privit ca o contribuție semnificativă în lupta feministă împotriva societăților conservatoare.

Celelalte două filme finaliste ale ediției din 2019 au fost: documentarul „Cold Case Hammarskjöld”, o coproducție Danemarca, Norvegia, Suedia și Belgia a regizorului danez Mads Brügger și „Jocuri de putere” (The Realm) de Rodrigo Sorogoyen, coproducție Spania/Franța.

Începând cu ora locală 15.30 (16.30 ora României) este programată o conferință de presă la Strasbourg cu vicepreședintele PE, Klara Dobrev (S&D, HU), Sabine Verheyen (PPE, DE), președinta comisiei de cultură, regizorii și producătorii celor trei filme. Conferința de presă poate fi urmărită în direct aici.

Mai multe informații despre Premiul LUX Film 2019 și procesul de selecție a filmelor.

Paşi către constituirea Comisiei Europene 2019 – 2024

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2019, 12:48

Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.

Transilvania Jazz Festival, la Cluj!

Publicat de Andra Radu, 6 noiembrie 2019, 09:00

Importanți muzicieni de jazz ai momentului se reunesc, începând de vineri, 8 noiembrie, la Cluj, la Transilvania Jazz Festival.

În cele trei seri, publicul se va putea bucura de evenimente muzicale de excepție, asigurate de artiști din Israel, Franța, Italia, Elveția, Liban, Bulgaria și România.

Programul evenimentului:

Vineri, 8 noiembrie
Ora 19:00 – OMRI MOR TRIO

Sâmbătă, 9 noiembrie
Ora 19:00 – ADI STOENESCU GROUP
Ora 20:30 – YVES THEILER TRIO

Duminică, 10 noiembrie
Ora 19:00 – TAREK YAMANI TRIO

OMRI MOR TRIO

Omri va veni la Cluj însoțit de Karim Ziad, toboșar râvnit pe scenele de world music și de jazz deopotrivă, o personalitate muzicală autentică, cu un stil inconfundabil, care îmbină libertatea jazzului și muzicile populare tradiționale pe care le iubește.

Formula este completată de contrabasistul sud-african-israelian, Gilad Abro. Gilad lucrează și concertează cu cele mai importante trupe de jazz din Israel, precum Daniel Zamir, Amos Hoffman, Ilan Salem, Gilad Hekselman, Shai Maestro, Yotam Silberstein.

ADI STOENESCU GROUP

Adi Stoenescu Group reunește patru muzicieni din țări diferite, și anume: Paolo Profeti (saxofon, RO-IT), Michael Acker (contrabas, RO), Borislav Petrov (tobe, BG) și Adi Stoenescu (pian electric, RO).

YVES THEILER TRIO

Yves Theiler Trio, proiectul din care fac parte și bateristul Lukas Mantel și contrabasistul Luca Sisera, aduce în fața auditorului o muzică în care se împletesc furorile improvizaționale și rigoarea compozițională, calculul și libertatea, într-o formă modernă care surprinde plăcut noul curent al jazzului.

TAREK YAMANI TRIO

Va cânta la Cluj în compania a doi muzicieni italieni, Ugo Alunni și Igor Spallati, continuând să evidențieze universalitatea limbajului muzical.

Biletele pentru Transilvania Jazz Festival se pot procura de la Cinematografului Florin Piersic, Librăria Humanitas și de pe site-ul evenimentului.

Pentru o seară biletul costă 45 de lei, iar un abonament pentru festival este 100 de lei.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania 2019

Publicat de Andra Radu, 31 mai 2019, 12:14

Festivalul Internaţional de Film Transilvania se desfăşoară în perioada 31 mai – 9 iunie 2019 în Cluj, fiind unul dintre cele mai importante evenimente de profil la nivel european.

Gala de deschidere are loc astăzi, 31 mai, în Piaţa Unirii Open Air, la ora 20:45, odată cu proiecţia filmului ”Parking” în regia lui Tudor Giurgiu, care este şi preşedinte al juriului festivalului. Este cel de-al patrulea lungmetraj semnat de Tudor Giurgiu şi spune povestea lui Adrian, un poet din Sângeorz-Băi care emigrează ilegal în Spania anului 2002.

Programul celei de-a 18-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania include, şi în acest an, peste 200 de titluri venite din întreaga lume. Printre cele mai recente prezenţe confirmate se numără laureaţi de vârf ai marilor festivaluri internaţionale, noile filme ale unor cineaşti prezenţi la ediţiile anterioare ale TIFF-ului, două comedii populare semnate de regizori consacraţi şi o proiecţie special comemorativă din filmografia unui autor clasic recent dispărut.

Sursa foto: TIFF/Facebook

În secţiunile Competiţie, Supernova, Umbre, Fără limită, Ce se întâmplă, documentarule?, Zilele Filmului Românesc, Suspecţi de serviciu, Ziua Maghiară, Shadow Shorts, EducaTIFF şi Ziua HBO, vor fi proiectate filme în premieră absolută, dar şi titluri premiate în festivalurile internaţionale.

O colecţie eclectică de noutăţi şi clasici de referinţă, în versiuni restaurate, va face deliciul publicului în programul Focus China, ţară aflată pentru prima dată în prim-planul unei ediţii TIFF. Alături de cineastul Fatih Akin şi regizorul Veit Helmer, invitat special al acestei ediţii, regretata Agnes Varda, regina cinematografiei franceze, va fi omagiată în secţiunea 3×3.

Competiţia oficială TIFF, destinată regizorilor aflaţi la primul sau al doilea film de ficţiune, include în acest an 12 opere „singulare, puternice şi provocatoare”, din care juriul va alege la final un singur câştigător al Trofeului Transilvania, anunţă organizatorii festivalului.

Sursa foto: TIFF/Facebook

Festivalul Internaţional de Film Transilvania invită adolescenţii din toată ţara să răspundă provocării Let’s Go Digital!. Ajuns la ediţia cu numărul 17, atelierul dedicat pasionaţilor de cinema, fotografie şi editare video, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, le va oferi tinerilor şansa de a realiza un film sub îndrumarea profesioniştilor din industrie, în cadrul celui mai important eveniment din România dedicat cinematografiei.

În cadrul Focusului francez, între 31 mai şi 9 iunie, publicul va urmări în premieră în România o serie de producţii noi dintre cele mai diverse, semnate de regizori aflaţi în plină ascensiune.

Caravana culinară franco-română va poposi la Cluj-Napoca pe toată durata evenimentului, oferindu-le gurmanzilor ocazia de a se delecta cu specialităţi pregătite de chefi francezi şi români renumiţi, în timp ce artele picturale se vor împleti cu mediul cinematografic în expoziţia „O seară în atelierul părinţilor mei”, dialogul dintre două generaţii de artişti. Evenimentele fac parte din programul dedicat Sezonului România-Franţa.

În premieră în România, proiectul internaţional Uzina Filmelor de Amatori ajunge la cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Sursa foto: TIFF/Facebook

Câştigător al unui premiu Oscar şi deţinător a numeroase alte trofee obţinute în festivalurile de film majore din lume de-a lungul unei cariere de aproape patru decenii, actorul, regizorul şi producătorul Nicolas Cage va primi Trofeul Transilvania pentru Contribuţia Adusă Cinematografiei Mondiale la cea de-a 18-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Actorul Marcel Iureş va primi la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, pentru rolurile create atât în teatru, cât şi în film.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania, fondat în 2002, este primul şi cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj din România, conform https://tiff.ro.

De-a lungul timpului pe covorul roşu de la TIFF au fost prezente câteva dintre cele mai cunoscute personalităţi ale cinematografiei europene Julie Delpy, Michael Radford, Annie Girardot, Catherine Deneuve, Claudia Cardinale, Wim Wenders, Jacqueline Bisset, Geraldine Chaplin, Sophia Loren, Alain Delon şi Fanny Ardant.

Principalul obiectiv al TIFF este promovarea artei cinematografice prin prezentarea celor mai noi şi interesante filme ale momentului, susţinerea tinerilor cineaşti şi participarea la dezvoltarea industriei cinematografice.

Student în România sau în străinătate? O dilemă!

Publicat de Andra Radu, 10 aprilie 2019, 11:58

Studenții din România au devenit de-a lungul anilor un grup aparte. Acest grup se împarte în două categorii mari: tinerii născuți în România, care nu știu de ce vin străinii să învețe în țara aceasta, și studenții străini care ajung la Universitățile de la noi.

De asemenea, există o a treia categorie: studenții care au plecat la studii în străinătate pentru un an, doi și s-au întors pentru a continua să studieze în România.

De ce vin studenții străini la Universitățile din România?

În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Nepal, Guineea, Bermude, Zambia, Anglia, Franța, Germania, Suedia, Tunisia, Grecia, Israel, reprezintă țările cu numărul cel mai mare de studenți în România.

Dacă ar fi să facem și un clasament, locul I îl ocupă Tunisia cu peste 1150 de tineri, apoi locul II Israel, cu 1000 de studenți, iar pe locul III se află Franța cu un număr total de 967 de studenți înscriși.

Universităţile româneşti devin tot mai atractive pentru studenţii străini. Motivul este foarte simplu: nivelul de educaţie este ridicat, în timp ce taxele sunt mici, prin comparaţie cu cele din alte state europene.

Cei mai mulţi aleg medicina, dar şi ştiinţele politice, administraţie sau afaceri. Orașele în care găsește cei mai mulți studenți străini sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi.

De ce vor studenții români să studieze în altă țară?

Nivelul de trai și condițiile de viață sunt mai ridicate în Occident, iar salariul mediu poate fi și de patru ori mai mare decât în România, conform datelor Eurostat.

Infrastructura, educația și sistemul de sănătate sunt superioare în Europa Occidentală. Drumurile publice și transportul în comun, elementele care fac posibilă cooperarea oamenilor, sunt mult mai bune decât în România. Educația, rămasă cu mult în urmă aici, este valorificată în societățile europene. De asemenea, cei care depun efort pentru a învăța sunt răsplătiți pe măsură mai târziu – salarii bune, status social, recunoașterea performanței.

Cetățenii și rezidenții sunt tratați cu respect de instituțiile publice. Încrederea și respectul sunt doi piloni esențiali pe care o societate civilizată se sprijină. Atunci când instituțiile publice nu operează în interesul cetățenilor, ci în interesul birocrației și al decidenților politici, sistemul public nu mai este funcțional, iar de acest fapt suferă cetățenii.

Atunci, dacă studenții români doresc să plece să studieze în străinătate, de ce nu o fac?!

Răspunul la această întrebare variază, fiecare tânăr având diferite motive. Unul dintre obstacole ar putea fi lipsa banilor. Altul, deși doresc acest lucru, nu pot pentru că rădăcinile lor sunt atât de puternice prinse în solul românesc, încât cred că nu vor face față unui mediu atât de diferit față de cel din țara lor.

Acest subiect este atât de complex pentru că vorbim despre oameni, dorințe, sentimente. Fiecare are motivul lui, fie că pleacă, fie că rămân.

Acest subiect poate fi dezbătut la nesfârșit, însă astăzi ne oprim aici.

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Alegeri europene: Macron va publica un articol în cele 28 de țări ale Uniunii

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 martie 2019, 08:45

Potrivit “Le Figaro”, Macron va lansa marți campania LREM pentru alegerile europene, cu un text publicat în mai multe ziare europene

Emmanuel Macron întră în campanie pentru Europa. Presedintele Republicii a făcut tot timpul din proiectul european calul lui de bătaie. La apropierea alegerilor europene, de la sfârșitul lunii mai, el se pregătește să urce pe metereze pentru a apăra visul european pe care îl are în minte de la venirea sa la Palatul Élysée, în mai 2017. Astfel, scrie “Le Figaro”, Emmanuel Macron pregătește un articol care va fi publicat marți, 5 martie, în ziarele din cele 28 de țări ale Uniunii Europene.

“Șeful statului nu vrea să le vorbească numai francezilor. El vrea să se adreseze tuturor cetățenilor europeni”, explică pentru cotidian un apropiat al președintelui. Palatul prezidențial lucrează la acest articol  de mai multe săptămâni, foarte în secret. Publicarea textului ar trebui de altfel să marcheze adevărata lansare a campaniei partidului prezidențial în vederea scrutinului din 26 mai din care va rezulta un nou Parlament European. Unii ard deja de nerăbdare și privesc textul ca pe un “generic… un fel de anunț” al campaniei LREM.

O sursă din anturajul președintelui nu a confirmat Agenției France-Presse publicarea unui asemenea text, anunțând totuși pentru începutul săptămânii viitoare ceea ce va fi “luarea de cuvânt cea mai puternică” a lui Emmanuel Macron despre Europa, de peste un an. Intervenția șefului statului se va înscrie “în continuarea discursului de la Sorbona” din toamna lui 2017, a declarat această sursă pentru AFP.

Guvernul a primit consemnul să fie foarte discret deocamdată despre Europa. Doar de la mijlocul săptămânii viitoare se vor putea exprima și alătura pozițiilor șefului statului. Poziții împotriva curentului ale valului naționalist și populist reprezentat în special de noua stea a unei părți a Europei, Matteo Salvini, vicepremierul italian. De altfel, Emmanuel Macron va fi duminică seară, la o ora de maximă audiență, invitatul canalului italian Rai 1.  Un interviu în timpul căruia problema europeană va fi abordată pe larg.

O contrapondere la argumentația Brexit

Căci miza este importantă: “Suntem într-un moment crucial al istoriei Europei. Asistăm în prezent la dezintegrarea sa. Ea este în pericol. Ideea este deci să se spună că e urgent să fie regândită, căci avem nevoie de ea”, explică pentru “Le Figaro” o sursă apropiată. “Președintele vrea să tragă un semnal de alarmă” în scopul trezirii conștiințelor și să ducă la reconstruirea unui adevărat “proiect comun”.

Emmanuel Macron își rafinează argumentația care ar trebui, în parte, să se sprijine pe teama de Brexit, negocierile pentru care au fost totdeauna dificile și nu au dus deocamdată la un acord clar și acceptat de toate părțile interesate. Șeful statului vrea să opună retoricii naționaliste și izolationiste a Brexit viziunea sa și voința pentru o “Europă care protejează” și un “suveranism pozitiv, fiind împărtășit”. Dincolo de argumentație, rămâne de văzut ce echipă va conduce proiectul european al șefului statului. Potrivit BFM TV, ministrul sănătății, Agnès Buzyn, ar putea juca un rol primordial în campania LREM.

Cazul Carlos Ghosn: executivul vrea o “guvernanță interimară” la Renault

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 noiembrie 2018, 15:16

Carlos Ghosn este în prezent în închisoare în Japonia pentru fraudă fiscală. Statul francez, care deține 15% din Renault, așteaptă “dovezi” ale vinovăției sale

“Carlos Ghosn nu mai este în măsură să conducă grupul”. După arestarea pentru fraudă fiscală în Japonia a președintelui-director general al Renault și președinte ne-executiv al Nissan și Mitsubishi, ministrul economiei, Bruno le Maire, a cerut marți, 20 noiembrie, o guvernanță interimară pentru constructorul auto.

“E nevoie de o guvernanță interimară (…) deoarece actualmente dl Ghosn este în imposibilitate de a conduce compania”, a spus dl Le Maire, precizând că îi va primi în cursul dimineții pe reprezentanții statului în consiliul de administrație al grupului. Dl Le Maire a adăugat la Franceinfo că statul, care deține 15% din Renault, “nu va cere plecarea formală a lui Carlos Ghosn în consiliul de administrație pentru un motiv simplu: nu avem dovezi”.

Un purtător de cuvânt al Renault a confirmat că un consiliu de administrație se va reuni marți seară pentru a discuta tocmai despre posibilitatea unei conduceri interimare și, mai pe larg, despre administrarea grupului în timpul detenției conducătorului acestuia.

Nu există fraudă identificată în Franța

Acuzat că a ascuns fiscului o parte importantă din confortabilele sale venituri, liderul de 64 de ani este în continuare reținut, marți, într-un centru de detenție din Tokyo, a doua zi după arestarea sa la coborârea din jetul lui privat.

Bruno Le Maire a mai anunțat că îl va contacta pe omologul său japonez în cursul zilei pentru a-i cere “toate elementele furnizate de Nissan justiției japoneze” privind frauda fiscală.

Administrația franceză nu a identificat, de altfel, nicio fraudă fiscală în Franța din partea dlui Ghosn, a asigurat ministrul. “De îndată ce am aflat știrea [reținerii] am cerut, împreună cu Gérald Darmanin, serviciilor noastre să verifice situația fiscală a lui Carlos Ghosn în Franța”. Or, “nu există nimic special de semnalat în legătură cu situația fiscală a dlui Ghosn în Franța”, a asigurat dl Le Maire la Franceinfo.

Emmanuel Macron avertizează împotriva unei reveniri a Europei în anul 1930

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 noiembrie 2018, 11:00

Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.

Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.

„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.

Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.

În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

Macron provoacă un scandal dorind să “repare” legătura între Biserică și Stat

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 aprilie 2018, 10:07

Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.

Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.

Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.

Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.

“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.

Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.

Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.

Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.

Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.

Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.

Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.

Apropierea Turciei de Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 februarie 2018, 12:07

Eforturile Turciei pentru apropierea de Europa

Vizitele efectuate de preşedintele Erdoğan în Franţa, apoi la Vatican şi Italia au reprezentat ultimele verigi ale lanţului acestor demersuri.

Guvernul turc şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau pentru punerea în aplicare a acordului privind ridicarea obligativităţii vizelor şi a transmis Comisiei Europene textul celor 72 de articole…

Pentru a fi discutate diversele probleme privind aderarea Turciei la UE, luna viitoare (26 martie), în oraşul Varna din Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, va fi organizat un summit Turcia-UE, la care va participa şi Erdoğan…

Aceste evoluţii demonstrează dorinţa Turciei de a se orienta din nou către Europa, după tensionarea relaţiilor Turciei cu o serie de ţări europene în ultima perioadă (mai ales anul trecut).

Atitudinea Vaticanului

Scopul vizitei preşedintelui la Vatican a fost aceea de a reflecta atitudinea lumii catolice şi chiar a întregii lumi creştine faţă de poziţia Turciei privind Ierusalimul şi alte probleme internaţionale. Fără îndoială întâlnirea cu Papa a fost o mişcare de PR, adică de a înştiinţa opinia publică.

În ceea ce priveşte campania lansată de Erdoğan împotriva deciziei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte oraşul sfânt Ierusalim drept capitală a Israelului, faptul că a primit un sprijin semnificativ din partea Papei este un rezultat important.

Dar Vaticanul este de părere că statutul Ierusalimului nu trebuie schimbat unilateral şi nu în sensul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Palestinei. Iar numeroase ţări europene – chiar şi Rusia – au anunţat că sunt de acord ca statutul final al Ierusalimului să fie stabilit prin negocieri…

Aşteptările Italiei

În ceea ce priveşte obiectivul vizitei în Italia, această ţară este o importantă ţară membră a UE cu care Turcia a avut întotdeauna relaţii bune.

În general Roma a privit cu ochi buni aderarea Turciei la UE: Italia este un partener valoros al Ankarei (volumul schimburilor comerciale este în valoare de 20 miliarde de dolari, iar 1400 de companii italiene îşi desfăşoară activitatea în Turcia).

În cadrul întâlnirilor de la Roma a fost creată o bază pentru paşii ce vor fi făcuţi pentru realizarea unor noi proiecte comune în domeniul apărării, noi oportunităţi de investiţii şi cooperare în diverse alte domenii economice.

Şi Italia, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută cu ocazia vizitei la Paris, a manifestat sensibilitate şi avut o atitudine critică faţă de situaţia politică din Turcia.

Presa italiană a alocat spaţii largi acestei vizite şi a publicat comentarii şi articole critice, dure, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Turcia. De asemenea, s-a anunţat că în discuţiile purtate în spatele uşilor închise oficialii italieni au adus în actualitate aceste probleme şi au subliniat ce aşteptări au din partea Turciei.

În loc „să nu dorești să asculţi” această opinie, pe care o împărtăşeşte şi o ţară ca Italia, care manifestă apropiere faţă de Turcia, opinie destul de răspândită în întreaga Europă, ar fi mai bine să o iei în serios şi să o analizezi, pentru că pare a fi condiţia pentru a înainta către obiectivul apropierii de Europa.

Comentariu de Sami Kohen

Franța a reafirmat sprijinul pentru realizarea reformelor proeuropene în Republica Moldova

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2018, 11:36

Posibilitățile de intensificare a relațiilor moldo-franceze la nivel politic și economic au fost discutate astăzi, în cadrul întrevederii prim-ministrului Pavel Filip cu Ambasadorul Republicii Franceze la Chișinău, Pascal Le Deunff, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Cu această ocazie, premierul a exprimat recunoștință pentru sprijinul politic acordat de Franța în promovarea agendei europene de reforme a țării noastre, în calitate de co-inițiator al Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova. În context, Pavel Filip a menționat că mizează pe buna desfășurare a reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe din 26 februarie, la Bruxelles.

Totodată, prim-ministrul s-a referit la ultimele evoluții în implementarea reformelor, menționând că obiectivul ambițios al Executivului este să pună capăt oscilațiilor între Est și Vest, astfel încât calea europeană a Republicii Moldova să devină ireversibilă. „Popularitatea UE este în creștere. Avem nevoie de mesaje de susținere din partea UE și noi, aici la Chișinău, prin reformele pe care urmează să le implementăm în acest an, chiar dacă este an electoral, vom întări această viziune”, a spus Pavel Filip.

La rândul său, Pascal Le Deunff a reiterat sprijinul țării sale pentru calea europeană a Republicii Moldova. „Programul de reforme prevăzut de Acordul de Asociere va favoriza dezvoltarea economică și socială, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a specificat diplomatul francez. În particular, Ambasadorul a subliniat importanța asigurării independenței justiției și a mass-media.

Oficialii s-au referit și la posibilitățile de majorare a volumului schimburilor comerciale în domeniul agricol și agroalimentar, precum și a investițiilor franceze în Moldova. În acest sens, Ambasadorul s-a arătat deschis să promoveze oportunitățile investiționale din țara noastră.

În prezent, în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 225 de întreprinderi cu capital francez al căror capital social totalizează 137 milioane de lei. Volumul comerțului bilateral a depășit 145 milioane de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2017.

Radio Iași: Mălina Strugaru,  Elevul Anului la Galele Excelenței în Educație

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2018, 11:47

În această ediție a emisiunii România de nota 10 vă prezentăm povestea de succes a Mălinei Strugaru, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național din Iași.

Rezultatele de excepție  obținute la olimpiadele pe plan național și internațional, dar și la concursurile școlare, i-au adus titlul de Elevul Anului- acordat  la cea de-a 6-a ediție a Galei Excelenței la Iași.

Tânăra are un palmares impresionant, ultimul ei succes fiind medalia de argint, cucerită anul trecut  la Olimpiada Internațională de Stiințe ale Pamântului, din Franța.

De-a lungul anilor, Mălina a fost premiata la variate competiții, atât din sfera disciplinelor exacte – Matematică, Fizică, Chimie, cât și din aceea a științelor umaniste, cum ar fi Lingvistica.

Deși pentru Mălina studiul reprezintă  o prioritate, își face timp și pentru activități extrașcolare, care îi aduc mari satisfacții și-i îmbogățesc experiența.

În urma participarii la Olimpiada de Lingvistică, i-a venit ideea să înființeze în cadrul Colegiului Național Clubul de Lingvistică și Criptografie, atrăgând la fiecare curs câte 30-40 de elevi. De asemenea, a organizat evenimentul caritabil Escape Room,  iar fondurile strânse au fost orientate spre elevii cu dificultăți materiale. S-a implicat și în derularea unor acțiuni de  voluntariat, unele dintre acestea facând parte din pogramul educațional Ajungem Mari, destinat copiilor din centre de plasament sau medii defavorizate.

Printre olimpiade, concursuri și  proiecte, Mălina Strugaru nu își abandonează pasiunile  – patinajul, înotul și desenul, iar când timpul îi permite citește, ascultă muzică si chiar cântă. Ultimele două cărți recomandate de sora sa și pe care le-a citit sunt: În numele Tatălui (și al Fiului) de Immanuel Mifsud și Confesiunile leoaicei de Mia Couto.

După absolvirea Colegiului Național din Iași,  Mălina Srugaru dorește să urmeze cusurile Facultații de Medicină și Farmacie din Cluj.  Deși inițial era tentată  să se înscrie la o universitate de top din străinătate, acum este decisă să facă o carieră în România.

Redactor: Natalia Maxim, Radio Iași

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

Fată dragă – Mădălina Manole

Publicat de Cristina Ion, 24 septembrie 2017, 08:45

Născută într-o zi de vineri, 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, Mădălina Manole, pe numele său de naştere Magdalena Anca Manole, a debutat la o vârstă fragedă, la 15 ani, cariera ei cunoscând un trend ascendent.

A luat “Discul de Aur” cu melodia intitulată “Fata dragă”, a făcut numeroase turnee în SUA, Canada, Austria, Belgia, Germania şi Franţa.

A cântat în deschiderea concertelor renumiţilor Los del Rio şi Whigfield, fiind cotată ca “primul nume al muzicii pop româneşti”.

Eurostat: România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2017, 09:01

Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte,  Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.

Sursa: EURONEWS/RADOR

Opt ţări din UE se aliază împotriva Chinei în lupta împotriva produselor contrafăcute

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 august 2017, 07:38

Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.

Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu  recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.

Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.

Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.

Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR

http://www.ilsole24ore.com/art/impresa-e-territori/2017-08-17/alimentare-otto-paesi-ue-si-alleano-contro-cina-132101.shtml?uuid=AEgX03DC/cpaunel

Radio Iași: Poeme pe vase de Cucuteni

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 august 2017, 09:05

„România de nota 10”, vă invită într-un loc minunat, ușor de găsit pe harta turistică și culturală – Cucuteni. Din acest sat plin de mistere, care a dat numele faimoasei culturi neolitice, este și invitata emisiunii – Ionela Sandrina Mihuleac, unul dintre puținii artiști care realizează obiecte din ceramică în stilul Cucuteni.

De mai bine de zece ani, în fiecare vară, ea organizează la Cucuteni Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Human”, care în timp s-a transformat  într-o adevărată sărbătoare a satului. Fiecare ediție reunește artiști din țară și de peste hotare, alături de copii din zonă, curioși sa învețe modelarea lutului.

Pe lăngă ceramica de Cucuteni, pictură și sculptură, artista se exprimă și prin intermediul cuvântului scris. Poemele sale au fost adunate în paginile cărtii „Cutii pentru fluturi”.

Pentru Ionela Sandrina Mihuleac,  Cucuteni e locul magic, care in fiecare clipă o inspiră, ii dă o nouă energie, pentru a-și scrie poemele, fie în propriul jurnal, fie pe vase cucuteniene.

Vă invităm să ascultaţi emisiunea realizată de Natalia Maxim – Poeme pe vase de Cucuteni

Emmanuel Macron: EUROPA trebuie să câștige lupta pentru libertate și democrație

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 21:00

Cu o zi înainte de primul său summit european, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat miercuri încrederea într-o Europă capabilă să transforme lumea, în cadrul căreia Franța ar urma să fie un motor, relatează AFP, citată de Agerpres.

În opinia sa, în fața amplificării extremismelor și regimurilor totalitare și a agravării inegalităților în lume, Europa este cea care trebuie „să câștige bătălia” pentru „libertate și democrație (…), să asigure justiția socială și să protejeze planeta noastră prin intermediul climei”.

Franța poate avea „o capacitate motrice”, dar numai dacă se reformează mai întâi, a precizat el într-un interviu pentru opt publicații europene.

Crizele din lume „sunt parțial rezultatul inegalităților profunde produse de ordinea mondială și al terorismului islamist, iar aceste dezechilibre se adaugă la cel al climei”, a spus el.

„Vom câștiga această luptă în care Europa are responsabilitatea sa”, deoarece este „singurul loc din lume unde libertățile individuale, spiritul democrației și justiția socială merg împreună”, a adăugat Macron.

„Putem să petrecem în continuare nopți întregi să ne întrebăm despre locul în care se va afla o viitoare agenție europeană sau modul în care va fi cheltuit un buget sau altul. Ne vom plasa însă în afara istoriei. Eu nu am făcut această alegere. Și nici (cancelarul german) Angela Merkel”, a mai afirmat președintele francez.

El a criticat „unii lideri europeni care întorc spatele Europei”, având „o abordare cinică asupra Uniunii, care ar urma să servească la oferirea de credite, fără ca ei să respecte valorile”.

„Europa nu este un supermarket. Europa este un destin comun”, a subliniat el.

„Țările europene care nu respectă regulile trebuie să-și asume toate consecințele politice”, a insistat el, precizând că nu va face niciun ”compromis” în privința „solidarității și valorilor democratice”.

La fel ca predecesorul său François Hollande, el vrea ca, la fiecare summit, să aibă ”poziții comune” cu Germania, pentru că altfel „Europa se va bâlbâi”.

El a mai spus că își dorește „o Europă care protejează”, printr-o „adevărată politică de apărare și de securitate comună”, o reformă a apărării frontierelor, a politicii migratorii și a sistemului de azil, precum și o cooperare sporită împotriva terorismului.

Ca ”etapă următoare”, el vrea ”o integrare mai puternică” a țărilor din zona euro, cu un buget și o ”guvernanță democratică”.

Interviul a fost publicat în Le Figaro (Franța), Le Soir (Belgia), The Guardian (Marea Britanie), El Pais (Spania), Süddeutsche Zeitung (Germania), Corriere della Serra (Italia), Le Temps (Elveția) și Gazeta Wyborcza (Polonia).

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European.

Turul doi al alegerilor legislative în Franţa

Publicat de adinaiftime, 18 iunie 2017, 20:30

Cele aproximativ 67.000 de secții de vot din Franța s-au deschis duminică pentru turul al doilea al alegerilor legislative, un scrutin în urma căruia se anticipează o majoritate zdrobitoare în Adunarea Națională pentru partidul noului președinte Emmanuel Macron și aliații săi, transmite AFP.

Peste 47 de milioane de francezi sunt chemați duminică la urne pentru turul al doilea al alegerilor legislative, în care se așteaptă să-i ofere o majoritate zdrobitoare noului președinte Emmanuel Macron, confirmând dorința de înnoire a scenei politice în pofida unui absenteism pronunțat, care l-ar putea chiar depăși pe cel istoric de acum o săptămână (51,3%), transmite AFP.

După succesul înregistrat în primul tur, pe 11 iunie, de partidul său La République en Marche, președintele Macron așteaptă o ‘confirmare’ care i-ar permite să-și pună în aplicare programul: flexibilizarea Codului Muncii, moralizarea vieții politice, o lege antiteroristă care să înlocuiască starea de urgență în vigoare în Franța după atentatele din noiembrie 2015.

Aliat cu centriștii din MoDem, partidul său ar putea obține între 400 și 470 de mandate din 577, conform proiecțiilor institutelor de sondare, ceea ce i-ar aduce una din majoritățile cele mai importante din timpul celei de-a 5-a Republici franceze, adică după 1958.

În primul tur, formațiunea înființată doar de un an a întrunit 32,3% din sufragii, mult în fața dreptei ( 21,5%), a stângii radicale (13,7%), a Frontului Național (extrema dreapta, 13,2%) și a Partidului Socialist (9,5%).

În total, 1.146 candidați, dintre care 40% femei, își dispută 573 de fotolii de deputat rămase în joc, pentru un mandat de 5 ani.

În urma primului tur au fost distribuite doar patru mandate, consecință a absenteismului care, potrivit sondajelor, ar putea atinge duminică 53%-54%, cu circa 12 procente mai multe decât în 2012.

Potrivit unui sondaj Elabe difuzat joi, 61% dintre francezi doresc totuși ca turul al doilea să-l ‘rectifice pe primul, cu o majoritate mai puțin importantă decât este așteptat’.

Cele două mari familii politice, dreapta și stânga, care structurează viața politică franceză de decenii, se așteaptă însă la un număr mult mai mic de mandate în viitoarea Adunare Națională.

Tot conform proiecțiilor, Republicanii (dreapta) nu pot spera decât la 60-132 de mandate (200 în ultima Adunare Națională), iar Partidul Socialist, care anterior a controlat jumătate de mandate, nu va obține decât câteva zeci de locuri.

În schimb, Franța nesupusă (stânga radicală) a lui Jean-Luc Mélenchon și Partidul Comunist nu vor obține, cel mai probabil, cele 15 mandate necesare pentru a constitui un grup parlamentar, iar Frontul Național nu este creditat decât cu 1-5 mandate.

Printre personalitățile rămase în cursă se află Marine Le Pen — lidera Frontului Național, care vizează un mandat de deputat în fieful său din Hénin-Beaumont (nord), după ce a fost învinsă în turul al doilea al prezidențialelor de Emmanuel Macron—, fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, candidat în regiunea pariziană, și Jean-Luc Mélenchon la Marsilia (sud-est). (Agerpres/ FOTO )

Radio Iaşi: Ana Maria Dogaru, cel mai valoros student Erasmus al anului

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 februarie 2017, 13:07 / actualizat: 6 martie 2017, 15:33

În această ediție a emisiunii România de nota 10, vă dăm intâlnire cu cel mai valoros student Erasmus al anului – Ana Maria Dogaru de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din Iaşi.
Tânăra a efectuat un stagiu de studiu Erasmus în Franța, la Universitatea „Joseph Fourier”din Grenoble, în anul academic 2015-2016.
Rezultate sale de exceptie i-au adus trofeul Studentul roman Erasmus al anului, oferit la cea de-a VIII-a ediție a Galei Ligii Studenților din Străinătate, desfășurată la începutul lunii ianuarie la București.

Pentru a afla mai multe despre Ana Maria Dogaru, vă invităm, pe pagina proiectului România de nota 10, să ascultaţi emisiunea realizată de Natalia Maxim.

Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:10

Prețul de producție al laptelui îl depășește pe cel de vânzare chiar dacă acesta din urmă a cunoscut o tendință de creștere în ultimele luni, ca urmare a programului de reducere a producției.

Pentru o piața europeană a laptelui  în plină criză,  provocarea o  constituie intenția UE de a interveni pe piața laptelui pudră, ceea ce pune din nou presiune pe piață.

Măsura de intervenție  presupune cumpărarea de către CE a cantităților de produse eligibile din piață în vederea sprijinirii producătorilor și procesatorilor în perioadele în care prețul pe piața comună scade sub anumite limite. În cazul de față este vorba de circa 400.000 de tone de lapte praf, iar măsurile de intervenție ar urma să se deruleze în următoarele luni.

In acest context circa 60 de manifestanți, veniți din țări ca Belgia, Germania, Franța, Olanda sau Lituania la apelul sindicatului European Milk Board au „înzăpezit” cu un strat fin de lapte praf locul din fața clădirii Consiliului european de la Bruxelles, unde avea loc o reuniune a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană si au contestat decizia Comisiei europene de a readuce treptat pe piață stocuri de lapte praf care au fost retrase pentru a încerca să stabilizeze prețurile într-un moment de criză de supraproducție.

Phil Hogan, comisar European pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am prezentat Consiliului progresele făcute de statele mebre în implementarea pachetului suport aprobat in iulie 2016 și i-am reasigurat pe minștrii de managementul responsabil al Comisiei cu privire  eliberarea pieței laptelui de intervenții.

Mulți spun că ținând cont de atitudinea responsabilă pe care au avut-o Comisia și staele member la întâlnirea de astăzi și de creșterea semnificativă, în medie cu 25% din august 2016, a pieței, cel putin, în parte, ca urmare a acțiunilor Comisiei, mi-e foarte greu să înțeleg pe ce se bazează protestele de azi.

Prețul la lapte în prezent este în jur de 30 de cenți, în condițiile unor costuri de producție de 45 până la 50 de cenți pentru litrul de lapte. În Belgia, producătorii primesc 29 de cenți, față de costuri de 46 de cenți, iar în Germania 33 de cenți/litrul de lapte, la costuri de 45 de cenți. Producătorii sunt nevoiți să suporte diferența”, a declarat Sieta van Keimpema, producător olandez de lapte, care deține funcția de vice-președinte al  EMB.

În Bulgaria, Franța, Italia, Polonia și România, contractele scrise obligatorii se aplică doar relației dintre producători și primii cumpărători. În celelalte state membre, toate relațiile de furnizare din cadrul lanțului dintre fermieri și prelucrători fac obiectul unor condiții, chiar dacă există mai mulți intermediari între ei.

Produsul intern brut în zona euro a crescut în trimestrul al doilea al acestui an cu 0,3%

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2016, 10:30

Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.

Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.

Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană  a  previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:

Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.

Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016,  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).

Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.

Ion Ghiţulescu – o viaţă artistică de referinţă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 iunie 2016, 02:39 / actualizat: 20 iunie 2016, 12:57

Ion Ghiţulescu s-a născut pe 25 mai 1949 la Homeşti, jud. Buzău.

Nu există un mare talent fără o mare voinţă.  Aceste cuvinte pot constitui genericul portretului interpretului Ion Ghiţulescu. De peste 35 de ani este gorjean. Aflând probabil că „nu-i românul ca olteanul, nici olteanul ca gorjeanul”a început activitatea la  Ansamblul „Doina Gorjului”, reuşind în scurt timp să se identifice cu acest spaţiu cultural. Experienţele de început sunt totdeauna definitorii pentru istoria personală a protagonistului. Ion Ghiţulescu a activat doar în ansambluri care purtau şi poartă nume de rezonanţă românească, dor, doină: „Doruleţ”, din Buzău, „Doina Vrancei”, „Doina Gorjului”. S-a apropiat de spaţiul mirific al Gorjului trecând prin experienţa debutului în urmă cu peste 50 de ani la „Doina Argeşului”. Probabil că „Nea Ion”, cum i-am zis eu în semn de preţuire şi afecţiune (şi de atunci aşa i se spune), se raportează la această dată, 1964, susţinând că are o jumătate de veac de activitate ca solist. Aş îndrăzni să spun că este interpretul fără vârstă, nu ştiu cum era acum 50 de ani, dar ştiu că nu a îmbătrânit în jumătatea de veac, de când domină scena românească a cântecului popular.

Într-un interviu Ion Ghiţulescu mărturisea că a visat să fie actor. Interpretul este actor, el re-crează prin fiecare nouă interpretare, o amprentează cu personalitatea sa uşor de recunoscut şi cu emoţiile irepetabile ale acelui moment al rostirii. Dar mai mult, Ion Ghiţulescu este actorul care readuce în actualitate personaje celebre din muzica românească. Barbu Lăutaru este o asemenea „prezenţă”, care, în memoria colectivă va fi asociată cu imaginea lui Ion Ghiţulescu.

Asumarea unui asemenea rol, cel al lui Barbu Lăutarul este riscantă. Te compari cu modelul şi nu poţi fi decât o replică peste timp. Cum a reuşit Ion Ghiţulescu să se impună? Prin talent, prin voce, prin prezenţa scenică, prin interpretarea rolului fără ostentaţie. Este un Nea Mărin, rol memorabil al actorului Amza Pellea. Dincolo de marile roluri, Amza va rămâne Nea Mărin. Aşa este Nea Ion, un Barbu Lăutaru al timpului de-acum, care aduce în prim-plan cântecele vechi, cu o amplitudine a vocii care „umple” sala (chiar şi a Palatului) şi de care ţi se face dor mai ales la zilele de petrecere. Iar viaţa este o „petrecere” (vorba lui Marin Sorescu). Îi plac cântecele de dragoste şi le interpretează cu patos (doar s-a însurat la 17 ani şi îşi iubeşte soţia şi după o jumătate de veac), îi place să domine scena (poate de aceea vocea sa „rotunjeşte” un tablou folcloric, la final), îi place să creeze atmosfera de petrecere şi spectacol (de aceea a fost mult timp director artistic al Ansamblului „Doina Gorjului”). Îi plac cântecele de uliţă mare, dar şi cele de „uliţă mică” ( un alt …Nea Ion, ascultat cum se asculta Europa Liberă pe vremuri).

Îi plac romanţele şi poeziile, fiecare romanţă fiind o poezie a unui timp. Interpretându-le se deconspiră un sentimental şi patosul cu care interpretează dă tinereţe acelei romanţe, cu toate că e veche „de când lumea”.

Ascultându-i cântecele auditoriul se identifică cu un timp, cel al melodiilor nepieritoare. Este o plăcere a dominării prin talent, ce se vede pe chipu-i luminos la finalul recitalului. Spectatorii, radioascultătorii sau telespectatorii, reprezentând generaţii diferite sunt captaţi de vocea amplă, rezonantă, de cântecele parcă ştiute de toţi, de vibraţia emoţională a interpretului.

Spania, Portugalia, Franţa, Elveţia, Turcia şi mai ales Israel sunt tot atâtea repere pe harta creionată cu cântecul de Ion Ghiţulescu în decenii de muncă, talent şi voinţă. Dar este o creionare ca în crochiurile lui  Picasso, dintr-o linie, care se întoarce la locul de unde a pornit.

La Casa Americii din Israel i s-a decernat titlul de „Cântăreţul anului 2008”( este doar un detaliu semnificativ al activităţii sale).

Statornicie, talent, pasiune şi voinţa de a aduce în fiecare etapă a vieţii noul care se revendică din autentic – iată „ingredientele” unei vieţi artistice de referinţă.

Ion Ghiţulescu este numele la care ne vom întoarce ori de câte ori ne dorim să retrăim o emoţie artistică.

Spune, spune, moş bătrân – Sursa:  Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Sunt Gabriela Rusu-Păsărin şi vă invit şi săptămâna viitoare să urmăriţi la Radio România Regional Galeria interpreţilor de muzică populară.

Audio:

La Tismana-ntr-o grădină – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Femeia care-i frumoasă – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Nu mi-e necaz că trăiesc – Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

ICR Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15

În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.

Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.

Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.

Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop, Revista de Alba, 5 martie 2014)

Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.

„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)

A transmis Júlia Kaupert – Radioteleviziunea naţională ungară, MTVA, coordonator programe SZEGED

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Parisul plânge! #euro2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iunie 2016, 10:00

Parisul și toată Franța plâng încă de bucurie pentru super-golul, sau golazo cum zic italienii, pe care Dimitri Payet l-a marcat în ultimele minute ale jocului Franța – România, aducând victoria gazdelor. Protejatul selecționerului Didier Deschamps le-a readus francezilor zâmbetul, care dispăruse după debutul în forță al românilor.

Iordanescu a fost la un pas să creeze prima surpriză la EURO 2016, cu o așezare ofensivă a tricolorilor și cu cravașarea jucătorilor noștri spre atac.

Astea ar fi concluziile din majoritatea ziarelor franceze, dar și din prestigiosul Corriere della Sera, iar noi așteptăm meciul doi al naționalei, cel de miercuri, contra Elveției, un adversar mult mai facil.

Astăzi, la cantonamentul tricolorilor din nordul Parisului, la Chateau Hotel Mont Royal au ieșit la declarații Dragoș Grigore și Bogdan Stancu, promițând un meci cel puțin la fel de bun, dar cu un rezultat favorabil nouă.

Roșu, alb-roșu

Dacă vineri Parisul a fost colorat în albastru/galben astăzi s-a înroșit de-a dreptul, joacă Turcia cu Croația pe Parc des Princes. Măsurile de securitate au revenit și ele la cele de maximă siguranță.

Am fost și noi, câțiva ziariști români, pe stadion, ignorând ploaia ușoară care ne-a sâcâit toată dimineața, în recunoașterea terenului pentru meciul nostru de miercuri. Meciul nu m-a impresionat, dar cele două galerii au fost de-a dreptul minunate!

Plec spre centrul Parisului să-i caut pe români.

Primim felicitări pentru înfrângere! #euro2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iunie 2016, 06:00

Am trăit s-o văd și pe asta, primim felicitări pentru înfrângere, ziariștii și fanii români de aici nu sunt supărați pe Iordănescu, toată lumea ne laudă…

Pe francezi îi mai înțeleg, o cam băgaseră pe mânecă după ratarea lui Bogdan Stancu de la începutul meciului. Acum că este oficial, românii vor coloniza Marte, de fapt o româncă (vă las să căutați singuri știrea), francezii ne priveau și fotbaliștii cu mult mai mult respect. Mai ales că îi văzuseră pe ai noștri, în documentările lor video, cum după fiecare ratare se uită în sus și invocă o stea sau poate o divinitate… Au renunțat ai noștri chiar aici, la Paris, cu ocazia meciului de deschidere al EURO 2016, în condițiile în care am avut ratări, iar generalul Iordănescu a fost în mare formă, lăsându-ne pe noi să-i purtăm crucea! A fost în formă chiar și la conferința de presă unde a ținut ”să îi felicit pe jucători pentru un rezultat mare pe lângă care au trecut” !!!

Revenind la cei care felicită echipa, toți ziariștii români de la masa presei dar și o gramada de străini au apreciat evoluția tricolorilor români. Din cei 75.113 de spectatori la meciul Franța – România, cei circa 15.000 de români au fost la înălțime când au dansat pe ritmurile DJ David Guetta, când au cântat imnul României de a răsunat tot Stade de France, când și-au încurajat echipa, dar și la final când i-au aplaudat prelung pe favoriți.

Pe Champ de Mars, lângă turnul Eiffel, unde este amplasată Fan Zone, fanii români sunt priviți acum cu respect de ceilalți europeni, dar, la capitolul fani, românii care n-au avut bilet de meci au preferat să stea în grupuri mai mici, în baruri, cu berea de rigoare în față.

Mari absenți

În avionul București – München, prima etapă a zborului spre Paris, Hagi și soția sa Marilena ocupau două locuri la câteva rânduri distanță. Bucuros că în pauza dintre avioane, pe aeroportul bavarez, voi avea timp să vorbim despre Naționala României, l-am salutat și l-am întrebat dacă merge spre Paris. Veselia i-a dispărut brusc de pe chip și a aruncat un NU care închidea discuția.

Pe Stade de France din Saint-Denis aveam să constat că în afară de obișnuiții FRF, Belodedici și Vlădoiu, federația noastră nu s-a gândit să invite pe nimeni! Chiar și prim-ministrul Dacian Cioloș era prezent la Oficială în urma unei invitații la nivel înalt.

Securitate excesivă?

Multă lume a afirmat că ar fi securitate excesivă în Paris, cu bune și cu relele pe care le implică. Dar, fără să contrazic pe nimeni, securitatea din Paris în ziua meciului Franța – România nu era diferită de cea aplicată peste tot la meciurile de fotbal cu risc deosebit. Toată lumea a ajuns pe stadion, chiar și cu cele trei controale de care am avut parte

Doar în preajma Fan Zone organizat de primăria pariziană, și la turnul Eiffel, polițiștii, jandarmii și alte trupe disponibile asigură cordoane succesive de control la acces. Am întâlnit la hotel și un român angajat în Legiunea Străină, Marcel, detașat la Paris pe perioada EURO 2016. Dar, chiar și el mi-a confirmat, nu i se pare nimic excesiv în raport cu evenimentul care se desfășoară. O mai fi însă și partea de security nevăzută!

Organizatorii, dar și milioanele de turiști, își doresc fotbal fără evenimente!