Juncker trimite 10.000 de agenţi de poliţie la frontierele UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 septembrie 2018, 16:47

Poliţie de frontieră europeană de circa 10.000 de agenţi cu capacitate de supraveghere pe teritoriul european şi putere de a participa la operaţiuni de repatriere ale migranţilor. La trei luni de la Consiliul European din iunie şi înainte de summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Salzburg, Comisia Europeană lansează o propunere în legătură cu unul dintre cele mai arzătoare dosare, migranţii. O situaţie de urgenţă care agită de mult timp cancelariile europene, în special ţările de pe malul de sud, printre care Italia, care de luni întregi bate cu pumnii în mesele rotunde europene, cerând solidaritate majoră şi împărţirea atribuţiilor în faţa şovăirii şi uşilor trântite în faţă de către unele state membre.

Crearea unei Gărzi Europene de Frontieră care să aibă ca scop consolidarea Frontex, transformând agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu o sarcină decisivă asupra repatrierilor va fi anunţată de preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker în discursul său despre situaţia Uniunii Europene, miercurea viitoare, în plenul Parlamentului de la Strasbourg. O ştire relansată de cotidianul spaniol „El Pais”, care a primit confirmare de la Bruxelles în vederea unei intervenţii, ultima avută de preşedintele Comisiei despre starea Uniunii, care se va concentra chiar pe tema migranţilor. Executivul european ar intenţiona, astfel, să transforme controlul imigraţiei ilegale într-o competenţă comunitară, după ce ultima criză migratorie, declanşată de refuzul Italiei de a permite debarcarea migranţilor, a demonstrat că gestionarea naţională a fluxurilor trebuie să fie transferată la o gestionare centralizată. Propunerea nu este nouă.

De mult timp, s-a luat în considerare o astfel de idee, care nu s-a realizat niciodată şi din cauza şovăirii mai multor ţări, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. La începutul lunii iunie, cancelarul Angela Merkel a încurajat ipoteza transformării Frontex într-un corp de poliţie de frontieră „cu competenţe europene”. O lună mai târziu, la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece la Consiliul UE, Juncker a anunţat pentru septembrie propunerea legislativă a Comisiei UE de a dota Frontex cu 10.000 de unităţi suplimentare până în 2027, consolidându-şi astfel mandatul. Şi, zilele trecute, argumentul a fost reluat şi de către Comisarul European pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos. «Este nevoie de acţiuni imediate. Măsurile pe care le vom prezenta merg în această direcţie”, a explicat comisarul, şi în vederea summit-ului de la Salzburg din 20 septembrie, unde este aşteptată o răsturnare de situaţie în modificările misiunii Sophia, şi datorită presiunii italiene.

Locuri de muncă la nivel european

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2017, 09:19

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varșovia (Polonia), a publicat un apel de exprimare a interesului în vederea recrutării de agenți contractuali de grupa a III-a, profilul asistenți.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 29 septembrie 2017.

Pentru mai multe detalii consultați adresele următoare:
– apelul de exprimare a interesului
https://goo.gl/Fxboz9
– formularul de candidatură
https://goo.gl/HHg4Mh
– detalii suplimentare despre mandatul agenției
http://frontex.europa.eu

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.

Austria a găzduit un summit al statelor rutei balcanice

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 10:30

”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.

Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.

Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.

Navă românească, în operaţiunea de salvare Frontex din Mediterana

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2016, 09:44

Cea mai recentă operaţiune de salvare a migranţilor din apele internaţionale ale Mării Mediterane a revenit poliţiştilor de frontieră de pe nava „Ştefan cel Mare”, aflată în misiune în Italia, în cadrul Operaţiunii Maritime TRITON. Sub coordonarea Agenţiei FRONTEX, migranţii, dintre care 34 minori, au fost transferaţi la bordul navei, fiind preluaţi apoi de către autorităţilor italiene, în portul Lampedusa.

Alexandra Popescu, inspector la Poliţia Română de Frontieră: „ Nava Ştefan cel mare a Poliţiei de Frontieră Române a localizat ambarcaţiunea gonflabilă la bordul căreia se aflau peste 100 de persoane. În urma evaluării situaţiei de la faţa locului, temperatura scăzută, supraaglomerarea bărcii şi riscul iminent de a se scufunda, poliţiştii români de frontieră au decis ca persoanele să fie aduse la bord. Astfel, toţi cei 119 migranţi au fost transferaţi la bordul Navei Ştefan cel Mare, unde personalul Poliţiei de Fontieră le-a acordat asistenţă şi primul ajutor. Aceştia au declarat că provin din ţări precum Gambia, Senegal, Guineea Bissau, Liberia, Camerun, Sierra Leone şi Mali şi că intenţionau să ajungă în Spaţiul Schengen. Această operaţiune se desfăşoară pe parcursul a trei luni şi, după finalizarea acestei acţiuni de salvare, nava şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.”

Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, FRONTEX, coordonează schimbul operaţional între statele membre în ceea ce priveşte frontierele, împreună cu alţi parteneri externi, responsabili de securitatea graniţelor şi cooperarea vamală.

Operaţiunea maritimă Triton a devenit activă prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii, cu o desfăşurare impresionantă de personal şi echipamente. Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi de a lansa operaţiuni de salvare.

Comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitri Avramopoulos: „Împreună cu statele membre, trebuie să intensificăm eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru refugiați. Comisia lucrează deja îndeaproape cu statele membre, în cadrul programelor de relocare. Acesta este un pas important pentru a ne asigura că statele membre îşi asumă, cu adevărat, responsabilitatea.”

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale Agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care viaţa refugiaţilor să fie în pericol.

Măsuri concrete pentru a face față crizei migrației, discutate in Consiliul extraordinar de justitie și afaceri interne, ieri, la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2015, 10:29

La Consiliul extraordinar de justitie și afaceri interne, de ieri, de la Bruxelles, miniștrii de interne au discutat măsuri concrete pentru a face față crizei migrației.

Europa trebuie sa rămână deschisă, dar să fie o Europă în care regulile care au fost stabilite, se respectă. Există dreptul de azil, este o caracteristică a Uniunii, dar un migrant nu poate beneficia de el, dacă refuză să coopereze cu autoritățile. Deasemenea, migranții nu pot să-și aleagă țara de destinație; UE trebuie să poată utiliza mecanismul de relocare și redistribuire a migranților, a spus Jean Asselborn ministrul luxemburghez pentru afaceri europene, imigrație și azil.
Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitri Avramopoulos a declarat:
Contăm pe țările aflate de-a lungul traseului migranților, să-și mărească capacitățile de primire pentru a ajunge la 100.000 de locuri. Securizarea frontierelor externe ale UE, este unul din cei 4 piloni ai agendei europene pentru migrație- vom face asta prin întărirea rolului Frontex și dezvoltarea standardelor la nivelul UE, de asemenea, vom prezenta o propunere, până la sfârșitul anului, privind un gardian european de frontieră și de coastă.
Departe de noi gândul de a înființa centre de detenție. Vorbim despre acele centre de prelucrare- servicii de asistență în țările terțe, așa numita rută a Balcanilor, pentru că în statele membre UE avem hotspoturi.
Asselborn a mai adăugat că centrele de prelucrare ar trebui să se ocupe cu procesarea cererilor de azil ale tuturor celor ce nu pot fi înregistrați în țara de sosire. Să se facă amprentarea, înregistrarea și stabilirea cazurilor care se încadrează în cerințele de protective ale Convenției de la Geneva.

Grecia a relocat primul val de solicitanţi de azil

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2015, 09:38

Al treilea transport de imigranţi din state din sudul Europei a plecat spre o altă ţară a Uniunii Europene, potrivit planului de relocare propus de Comisia Europeană.

.

Frontex: numărul imigranților care au ajuns la graniţele UE s-a triplat în luna iulie

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:45 / actualizat: 20 august 2015, 7:10

Numărul imigranților care au ajuns la graniţele Uniunii Europene s-a triplat în luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a anunţat Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe ale UE, Frontex.

Această cifră constituie una record pentru a treia lună consecutiv, şi creează o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, subliniază agenţia.

Este o provocare enorma pentru Uniunea Europeană, dar şi o mare responsabilitate şi este nevoie de o reacţie unitară, a declarat Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru locuri de muncă, investiţii şi creştere economică:

„Comisia Europeană a propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane şi sperăm să atingem acest obiectiv la sfârșitul anului. Comisia pregăteşte, de asemenea, un mecanism permanent de relocare a migranţilor în cadrul UE, şi s-au depus toate eforturile în acest sens, solicitând statelor membre să dea dovadă de solidaritate.”

Sirienii și afganii reprezintă cea mai mare parte a imigranţilor care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Fugind de instabilitatea din ţările lor, ei ajung mai întâi în Grecia, din Turcia.

În luna iulie, circa 50.000 de imigranţi au sosit prin Marea Egee, mai ales în insulele greceţti Lesbos, Chios, Samos şi Kos.

Peste 20.000 au ajuns în Italia, numărul acestora crescând la 90.000 de la începutul anului.

Din Balcanii de Vest, în Ungaria au ajuns peste 34.000 de imigranți.

O conferinţă la nivel înalt este prevăzută în luna octombrie la Budapesta, pentru a discuta provocarea constituită de fluxul de imigranţi ce tranzitează Balcanii Occidentali.

UE face la statele membre, astfel încât Frontex sa faca faţă imigranţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:30

Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.

Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.

Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.

„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”

Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.

Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.

Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios

Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio

România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.

La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.

“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”

Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:

“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.

“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”

Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.

Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.

Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.

Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.

De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.

Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia ilegala

Publicat de Monica Slavici, 12 martie 2015, 09:10

Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Comisia Europeană a anunțat că își intensifică eforturile de asistență in Italia

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:54

Colegiul va organiza prima sa dezbatere pe această temă pe 04 martie . Această agendă va prezenta modul în care Comisia , împreună cu celelalte instituții ale UE , statele membre și agențiile sale intenționează să mobilizeze toate mijloacele pentru a aborda provocările migrationiste, și aceasta într-o manieră globală și durabilă și mai ales cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale .

Dimitris Avramopoulos , membru al CE, responsabil de migrație , afaceri interne și cetățenie , privind migrația:

Ne-am extins astăzi activitățile operațiunilor comune FRONTEX cel puțin până la sfârșitul anului 2015. Bugetul inițial de funcționare provizorie este de aproximativ 18 de milioane de euro.

Astăzi, am acordat Italia cu o suplimentare de 13,7 milioane de euro din fondurile de urgență pentru azil, migrație și integrare, pentru a o sprijini în gestionarea fluxului de migranți, solicitanți de azil și refugiaților în cazul în care acestea ajung pe țărmurile noastre

Împreună cu statele membre, trebuie să intensificicam eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru reinstalarea refugiaților. Comisia este deja în strânsă colaborare cu statele membre, în cadrul forumului de strămutare și relocare. Aceasta constituie un pas important pentru a nr asigura că statele membre isi asuma responsabilitatea in comun

Din 1 noiembrie a devenit activă operaţiunea Triton în Marea Mediterană

Publicat de Monica Slavici, 7 noiembrie 2014, 09:01

Este vorba despre o mobilizare importantă de resurse pentru supravegherea frontierelor externe ale UE si de salvarea imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

21 de state membre UE sunt împreună cu mijloace materiale şi resurse umane, în operaţiunea Triton, pentru a ajuta Italia să îşi îndeplinească obligaţiunile de supraveghere şi salvare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE prin Mediterana.

Este vorba despre o mobilizare importantă de mijloace pentru a asigura supravegherea frontierelor externe ale UE, de a oferi asistenţă ambarcaţiunilor aflate în dificultate şi a lansa operaţiuni de salvare.

Cecilia Malmström, fost comisar european pentru Afaceri Interne:

“Trebuie să avem nişte reguli foarte clare în ceea ce priveşte amplitudinea acestor măsuri. Este vorba şi despre protejarea persoanelor care vin din zona de conflict şi, Poliţia de Frontieră joacă, aici, un rol important. Sistemul de fontieră este, de asemenea, un instrument important. Permite astăzi luarea unor măsuri pe baza alertelor din sistem.

Comisia face eforturi pentru a accelera şi îmbunătăţi schimbul de informaţii pe baza alertelor şi e important ca statele membre să folosească toate informaţiile oferite de acest sistem, astăzi. De asemenea, este important ca statele membre să întreprindă controalele necesare. Trebuie să vedem care sunt instrumentele şi să le folosim cât mai bine.”

FRONTEX, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, coordonează schimbul operaţional între statele în ceea ce priveşte frontierele externe. Agenţia lucrează în strânsă legătură şi cu alţi parteneri ai UE responsabili de securitatea frontierelor externe şi cooperarea vamală.

Operaţiunea Triton a devenit activă pe 1 noiembrie, prin implicarea statelor membre şi punerea în comun a resurselor proprii. Desfăşurarea de personal şi echipamente este impresionantă: 21 de nave, patru avioane, un elicopter şi 65 de ofiţeri europeni. Operaţiunea, coordonată de Frontex, agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor, are un buget lunar de 2,9 milioane de euro.

Însă Triton nu va înlocui operaţiunea militară italiană Mare Nostrum. Decizia de a pune capăt acestei operaţiuni revine autorităţilor italiene, fiind vorba de o operaţiune naţională, condusă cu mijloace naţionale şi începută după tragedia de la Lampedusa, din octombrie 2013.

După evenimentele nefericite de pe coastele Lampedusei, liderii europeni au cerut o abordare umană a imigrației, pentru ca Mediterana să nu devină „cimitirul Europei”. Astfel, misiunile de căutare şi salvare pe mare ale agenției Frontex trebuie să urmeze proceduri clare pentru a preveni situaţiile în care refugiaţii sunt în pericol.