Au fost demarate proceduri penale împotriva unei femei din București, în vârstă de 50 de ani. Aceasta a transportat, în remorca acoperită cu prelată a maşinii, cetăţeni turci care au vrut să ajungă ilegal în Ungaria, a informat Poliţia Română de Frontieră.
Maşina suspectă a fost oprită şi controlată luni, în zona localităţii Bobda, judeţul Timiş, în cadrul unei operaţiuni menite să stopeze traficul de persoane.
Poliţiştii de frontieră au descoperit în remorca maşinii 12 cetăţeni străini, fără niciun doceument asupra lor. Ulterior, s-a descoperit că sunt cetăţeni turci, care au spus că au plătit 70 de euro pe persoană, şoferului maşinii ca să îi ajute să ajungă în Ungaria.
În urma unei percheziţii efectuate duminică, la Bobda, poliţiştii români de frontieră au descoperit zeci de cetăţeni turci şi sirieni, fără acte de identitate, care au vrut să ajungă, clandestin, în Europa de Vest.
Imobilul, care servea drept ascuzătoare, a fost închiriat de femeia care a fost oprită de poliţiştii de frontieră cu o zi mai devreme, la Bobda.
Judecătoria Timiş a dispus plasarea femeii sub control judiciar pentru 60 de zile şi a demarat procedurile sub suspiciunea de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Acordul UE-Turcia nu mai funcționează şi creşte numărul migranţilor care sosesc atât pe mare, cât și pe uscat
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 mai 2018, 09:45 / actualizat: 25 mai 2018, 13:29
“Situația rămâne fragilă”. Comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avramopoulos, nu ascunde acest lucru. În ultimii ani au fost realizate unele progrese, dar nu destul de multe pentru a putea spune că s-a găsit o soluţie la spinoasa problemă a gestionării fenomenului migrației. Ultimele cifre furnizate de Comisia Europeană în raportul privind progresele înregistrate în gestionarea fluxurilor demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată. Marţi, comisarul Avramopoulos a cerut Italiei să nu schimbe politicile de imigrare.
Acordul cu Turcia nu mai funcţionează?
În 2016, UE și Turcia au semnat un pact pentru a opri sosirile migranților. Comparativ cu atunci, numărul solicitanților de azil “continuă să fie foarte mic”, ceea ce înseamnă că acordul a funcționat. Numai că acum pare să nu mai funcționeze. Funcţionarii de la Bruxelles au observat că „începând cu luna martie a anului 2018, numărul sosirilor din Turcia a înregistrat o creștere semnificativă, atât pentru insulele grecești (9.349 de la începutul anului 2018) cât și pentru frontiera terestră (6.108 până în prezent).“ În special aici, numărul cetățenilor din afara UE a crescut de nouă ori comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Un adevărat semnal de alarmă.
A crescut şi numărul migranţilor proveniţi din zona Balcanilor de vest?
Solicitanții de azil nu ajung în UE doar prin traseul din estul Mediteranei, mai există şi ruta balcanică, cea închisă teoretic de către UE printr-un efort diplomatic și economic. Executivul UE nu poate să nu recunoască că da, “în general situația de-a lungul traseului Balcanilor de Vest s-a stabilizat”, însă în același timp “în ultimele luni au fost raportate mai multe deplasări prin Albania, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina”. Sunt semnale care nu trebuie subestimate, iar multe persoane pariază pe faptul că liderii UE care se vor întâlni miercuri seara la Sofia pentru summitul Balcanilor vor discuta acest subiect cu partenerii din zonă.
În Italia s-au înregistrat mai puţine debarcări
Mai există apoi ruta centrală mediteraneană, cea care priveşte îndeaproape Italia. Aici, în primele luni ale acestui an, s-a înregistrat o reducere de 77% a debarcărilor comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului 2017. O veste bună pentru autoritățile italiene, veste care riscă să se transforme însă într-un clasic bumerang. Deoarece în cazul în care țara nu ar mai fi considerată în situație de urgență, consecinţa directă ar fi o ulterioară dezangajare a partenerilor europeni. Apropo de Europa: autorităţile de la Bruxelles reamintesc faptul că UE a dat o mână de ajutor. Împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), în 2018 au fost efectuate repatrieri voluntare din Libia pentru 6.185 de oameni, persoane care nu s-au îmbarcat de pe coastele italiene. Impresia este însă că în țară nu sunt percepute toate aceste progrese, în timp nemulțumirea generală față de rezistența unor state membre de a se ocupa de o parte a solicitanților de azil care sosesc în Italia creşte din ce în ce mai mult.
UE insistă asupra reformei sistemului comun de azil
Avramopoulos insistă asupra necesităţii de a reforma până în luna iunie sistemul comun de azil. Este, probabil, unul dintre ultimii care refuză să accepte faptul că reforma Regulamentului Dublin, sistemul juridic al mecanismului gazdă al UE, nu va funcţiona în aceşti termeni. „Situația continuă să fie fragilă, iar munca noastră este departe de a fi terminată“, repetă Comisarul. De-aici şi invitaţia adresată tuturor de a trimite “urgent” oameni şi instrumente de frontieră pentru operațiunile Pazei de Coastă și a graniței europene, dar şi de a „ajunge până în luna iunie la un acord privind reforma noastră în materie de azil.“ Cadrul situației „ne amintește că nu mai avem nici un moment de pierdut.“ Numai că statele nu urmează Comisia. Fapt demonstrat de lipsa de resurse din Fondul fiduciar pentru Africa, conceput special pentru a investi în continent astfel încât să se prevină plecările. Lipsesc 1,2 miliarde de euro, resurse promise de capitalele europene care nu şi-au ţinut însă cuvântul.
16 cetăţeni din Irak și Afganistan şi o călăuză din Serbia au fost prinşi de poliţiştii de frontieră timişeni de la Moraviţa. Grupul a trecut ilegal frontiera şi a aşteptat un autoturism dinspre localitatea Moraviţa, care a preluat câţiva migranţi. Imediat s-a procedat la oprirea autoturismului și la reţinerea persoanelor rămase pe jos, toţi fiind duşi la sediul poliţiei de frontieră pentru cercetări. Cei 16 migranţi au declarat că intenţionau să ajungă într-o ţară din vestul Europei şi sunt cercetări pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat. Călăuza – un cetăţean sârb – are ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore şi va ajunge în faţa magistraţilor de la Tribunalul Timiş cu propunere de arestare preventivă.
Peste 1.200 de migranţi au încercaţ de la începutul anului, sa intre ilegal din Serbia în România.
Cei mai mulţi provin din Irak, Siria, Pakistan şi Afganistan. Deşi există un acord de readmisie între România şi Serbia, în ultima perioadă vecinii sârbi nu au mai dat avize pozitive pentru reprimirea acestor migranţi.
În situaţia în care migranţii solicită o formă de protecţie din partea statului român, ei intră în procedura de azil, spune şeful Poliţiei de Frontiera Timisoara, Iliuţă Cumpănaşu.
Iliuţă Cumpănaşu: O parte dintre ei, o parte mai însemnată sunt veniţi din centrele care se află în mai multe localităţi din ţară, cu intenţia evidentă de a trece frontiera dintre România şi Ungaria şi, mai departe, de a ajunge în ţările din vestul Europei. Toţi cetăţenii cu privire la care noi putem să probăm că au venit din Serbia, şi dacă cer forma de protecţie şi dacă nu cer forma de protecţie, în baza protocolului de readmisie, pot fi trimişi în Serbia, cu condiţia ca Republica Serbia să fie de acord cu această procedură de readmisie. În ultimul timp, Serviciul de imigrări din Serbia nu prea a trimis avize favorabile.
Noul prefect de Timiş, Eva Andreaş, a dispus măsuri suplimentare de securitate la Centrul de Refugiaţi de la Timişoara. Astfel, poliţiştii vor asigura ordinea publică şi în interiorul Centrului de Tranziţ după ce, în ultimul timp, tot mai mulţi refugiaţi au fost depistaţi în diverse locuri din oraş.
Acum o săptămână, peste o sută de refugiaţi au fost depistati la o pensiune din Timişoara, unde urmau să fie cazaţi. RRA
Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Sânnicolau Mare, jud. Timiş, au depistat șase cetăţeni din Irak, solicitanţi de azil în ţara noastră, în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera în Ungaria.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Sânnicolau Mare, judeţul Timiş, au declanşat ieri după-amiază o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale, în urma căreia au depistat, în apropierea localității de frontieră Cenad, un grup de şase persoane, care se deplasau pe jos, pe câmp, dinspre frontiera cu România, spre cea cu Ungaria.
Persoanele în cauză, care nu îşi justificau prezenţa în zona de frontieră, au fost duse la sediul PF pentru cercetări.
În cadrul verificărilor preliminare, s-a stabilit că cei în cauză sunt cetăţeni din Irak, toti bărbați și un minor, având vârste cuprinse între 16 şi 47 de ani. Aceștia erau solicitanţi de azil în România și au declarat că intenţionau să ajungă într-un stat din vestul Europei.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.
Şase adulţi şi un minor, care intenţionau să iasă ilegal din România, au fost depistaţi la punctul de trecere a frontierei Nădlac 2.
Ei au fost descoperiţi sub podeaua modificată a remorcii unei autoutilitare conduse de un cetăţean bulgar – anunţă un comunicat al Poliţiei de Frontieră. În urma verificărilor, s-a stabilit că trei sunt cetăţeni irakieni, alţi trei iranieni şi unul afgan, cu vârste cuprinse între 5 şi 28 de ani. Aceştia au declarat că intenţionau să treacă fraudulos frontiera din România, în Ungaria, pentru a ajunge într-un stat din spaţiul Schengen.
Autorităţile îi cercetează pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, iar pe şoferul bulgar pentru trafic de migranţi.
Peste jumătate de milion de țigarete, 10 autoturisme, tehnică antispionaj, mii de articole pirotehnice, 110.000 de lei și 8.700 euro au fost indisponibilizați de polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate din Vaslui și procurorii DIICOT, în urma a 35 de percheziții efectuate duminică, la membrii a 5 grupări infracționale, specializate în contrabandă cu țigarete. 50 de mandate de aducere au fost puse în aplicare.
Conform unor surse, una dintre percheziții a avut loc chiar la sediul Sectorului de Poliție de Frontieră Fălciu din județul Vaslui. Un polițist de frontieră este suspectat că îi ajuta pe traficanți să aducă țigările din Republica Moldova.
Astfel, duminică – 9 aprilie, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui și ai Direcției Operațiuni Speciale a Poliției Române, sub coordonarea procurorilor DIICOT- B.T.Vaslui, au efectuat 35 de percheziţii domiciliare, pentru destructurarea a 5 grupări infracţionale organizate, specializate în contrabandă cu tutun.
Din cercetări a reieșit că, în perioada 2015 – 2017, membrii grupărilor infracționale ar fi primit, deţinut, transportat şi ar fi vândut pe raza municipiului Bârlad ţigarete de contrabandă, provenite din Republica Moldova.
Grupările ar fi fost structurate pe mai multe paliere, respectiv: depozitare, transport, distribuție, comercializare și sprijin.
În urma percheziţiilor, au fost ridicate aproximativ 500.000 de țigarete, 110.000 lei, 8.700 euro, 1.450 de lei moldovenești, un detector antispionaj cu rolul de detectare a microfoanelor ascunse și 3.200 de cutii cu materiale pirotehnice deținute fără drept.
De asemenea, 10 autoturisme au fost indisponibilizate, în vederea aplicării sechestrului asigurător.
Polițiștii au pus în aplicare 50 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la audieri.
La acţiune au participat și polițiști ai Inspectoratului de Poliției Județean Vaslui, polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate din Iași și Bacău, ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție și jandarmi.
Acţiunea face parte din Strategia Naţională Anticorupţie în perioada 2012 – 2015 şi se desfăşoară la 21 de puncte de graniţă din România, unde vor fi distribuite 300 de mii de pliante în limbile română şi engleză.
Cetăţenii români şi turiştii vor fi învăţaţi să recunoască şi să respingă faptele de corupţie cu care s-ar putea confrunta. Vămile sunt printre cele mai corupte instituţii din ţară. În urmă cu câţiva ani, un control-fulger efectuat la Vama Giurgiu i-a suprins pe angajaţii care erau pe tură în acel moment cu 8 mii de euro, pe care nu îi puteau justifica. O estimare matematică arată că, în acest fel, vameşii de la Giurgiu puteau să obţină – lunar – venituri ilegale de aproape 750 de mii de euro.
Trei puncte de trecere a frontierei vor fi deschise temporar între România şi Serbia
Publicat de Stefania Grigore,
13 august 2014, 14:04 / actualizat: 14 august 2014, 19:43
La sfârşitul acestei săptămân, trei puncte de trecere a frontierei vor fi deschise temporar între România şi Serbia.
Măsura a fost luată la solicitarea autorităților din cele două țări și vine în sprijinul celor care de ambele părţi ale graniţei celebrează sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Cetăţenii români pot trece frontiera spre Serbia în baza unui document de călătorie valabil – carte de identitate sau paşaport.
250 de cartușe de vânătoare au fost descoperite la Punctul de Trecere a Frontierei Albița, în autovehiculul unui cetățean român care nu deținea documentele necesare scoaterii lor din țară.
Bărbatul a declarat că nu a avut cunoștință despre conținutul coletelor, deoarece el le-a preluat fără a le verifica, iar persoana care i le-a încredințat l-a asigurat că nu sunt bunuri care trebuie declarate în vamă.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier împreună cu lucrătorii vamali au descoperit 8.600 de ţigarete ascunse în locaşe special amenajate în pragurile unui autoturism condus de către un cetăţean român.
Potrivit purtătorului de cuvânt al STPF Galaţi, comisar şef de poliţie Vică Tănase, tigările au fost descoperite duminică seara, când în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier a ajuns Vitalie C. cetăţean român, în vârstă de 33 de ani, conducând un autoturism marca Volkswagen Passat, înmatriculat în România.
În baza unor informări, oamenii legii au realizat un control al autoturismului, descoperindu-se, ascunse, în locaşuri special amenajate în pragurile autoturismului, 8.600 ţigarete marca Winston, cu timbru de acciză R. Moldova.
Conform prevederilor legale a fost luată măsura reţinerii ţigaretelor, în valoare totală de 3.827 lei şi a autoturismului în valoare de 31.500 lei în vederea confiscării, cetăţeanul în cauză fiind sancţionat contravenţional de către organul vamal cu amendă în valoare de 6.000 lei.
