Circovii de vară

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2020, 13:19 / actualizat: 3 iulie 2023, 13:43

Miezul lucrurilor e cel mai bun, se spune, dar tot el e cel ce poate ascunde răul (viermele care roade dinlăuntru).

(varianta radiofonică a rubricii)

Miezul verii este la Circovii de vară, la mijloc de iulie timp de două sau trei zile. Se numesc Cercurile Mărinii, pentru că metafora cercului, cel ce îngrădeşte, strunga motivează bolile trupului sau ale minţii.

Dacă nu este respectată sărbătoarea circovilor de vară se pot dezlănţui fenomene meteorologice aducătoare de stricăciuni: fulgere, tunete, trăsnete.

Caracterul pugnitiv al sărbătorii e consemnat într-o poveste:

„Un popă, făcându-se mai breaz ca noi şi ca să ne facă şi pe noi să muncim în aceste sfinte sărbători ţinute de moşi–strămoşi cu multă sfinţenie, s-a dus în aceste zile de sărbătoare să strângă nişte fân cosit de curând. Noi, nu, că sunt Circovii şi-l loveşte ceva, de rămânem fără el; el, nu, că are să-i ciricăie el! Şi nici una, nici alta, se duce şi se apucă de strâns fânul. Ce se întâmplă? Un trăsnet cade din cer senin, aprinde fânul şi ne omoară

pe bietul popă! Aşa vor păţi toţi cari nu ascultă de noi, ăştia, bătrânii, şi, de n-ai bătrâni la casă, trebuie să-l cumperi (s.n.), zice un proverb bătrânesc!”.[1]

Cel ce nu respectă Circovii cu nelucru se spune că „se dă drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii, halucinaţii etc., se scoală pocit la faţă”.[2]

În Circovii Mărinii nu e bine nici să te piepteni, „e rău de pocituri, lovituri, luat din iele”.[3] Decât pocit, mai bine cu părul vâlvoi. E bine de cei ce au două fire. Aranjează părul cu cărare.

Circovii de vară anunţă mijlocul verii pastorale, e jumătate timp între Sângiorz şi Sâmedru.

Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator emisiuni, Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/c%C3%A2mp-capite-peisaj-natura-paie-2665609/

[1] Th. D. Speranţia, op. cit., I, f. 269.

[2] Th. D. Speranţia, op. cit., V, f. 264.

[3] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 109.

Circovii de vară

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 05:00

Miezul lucrurilor e cel mai bun, se spune, dar tot el e cel ce poate ascunde răul (viermele care roade dinlăuntru).

(varianta audio a rubricii)

Miezul verii este la Circovii de vară, la mijloc de iulie timp de două sau trei zile. Se numesc Cercurile Mărinii, pentru că metafora cercului, cel ce îngrădeşte, strunga motivează bolile trupului sau ale minţii.

Dacă nu este respectată sărbătoarea circovilor de vară se pot dezlănţui fenomene meteorologice aducătoare de stricăciuni: fulgere, tunete, trăsnete.

Caracterul pugnitiv al sărbătorii e consemnat într-o poveste: „Un popă, făcându-se mai breaz ca noi şi ca să ne facă şi pe noi să muncim în aceste sfinte sărbători ţinute de moşi–strămoşi cu multă sfinţenie, s-a dus în aceste zile de sărbătoare să strângă nişte fân cosit de curând. Noi, nu, că sunt Circovii şi-l loveşte ceva, de rămânem fără el; el, nu, că are să-i ciricăie el! Şi nici una, nici alta, se duce şi se apucă de strâns fânul. Ce se întâmplă? Un trăsnet cade din cer senin, aprinde fânul şi ne omoară pe bietul popă! Aşa vor păţi toţi cari nu ascultă de noi, ăştia, bătrânii, şi, de n-ai bătrâni la casă, trebuie să-l cumperi (s.n.), zice un proverb bătrânesc!”.[1]

 Cel ce nu respectă Circovii cu nelucru se spune că „se dă drumul necuratului de unde e legat, iar omul are vedenii, halucinaţii etc., se scoală pocit la faţă”.[2]

În Circovii Mărinii nu e bine nici să te piepteni, „e rău de pocituri, lovituri, luat din iele”.[3] Decât pocit, mai bine cu părul vâlvoi. E bine de cei ce au două fire. Aranjează părul cu cărare.

Circovii de vară anunţă mijlocul verii pastorale, e jumătate timp între Sângiorz şi Sâmedru.

 Mărina măcinica

La 17 iulie se serbează Mărina măcinica, Sfânta Mucenică Marina. Sunt interdicţii de lucru.

În Oltenia, Mărina se ţine ca fiind rea de piatră, stricând culturile, în special cânepa. „Nu se toarce, nu se coase, nu se taie în potloage şi nici cu foarfecele nu se umblă”.[4]

Sărbătoarea se ţine de poceală, de muţeală, de pocinoage, de vărsat, de sminteală, de ameţeală, de săgetătură, de lovitură, de draci.

De Mărina se dă o anume pomană alcătuită din mături de pelin cules în această zi, însoţite de un pui de găină, vin, ouă fierte, castraveţi cruzi, mere dulci, covrigi, colaci. Se dă de pomană doar femeilor şi copiilor.

E sărbătoare, pe care ar trebui să o respectăm cu nelucru, dar doar o zi!

Text și lectură:  Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

[1] Th. D. Speranţia, op. cit., I, f. 269.

[2] Th. D. Speranţia, op. cit., V, f. 264.

[3] Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1997, p. 109.

[4] Adrian Fochi, Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Bucureşti, Editura Minerva, 1976,  p. 190.

Cetăţenii comunei Bănia au rămas fără electrocasnice după furtuna de noaptea trecută!

Publicat de Mihaela Costache, 8 iunie 2017, 11:30

Furtuna a făcut ravagii într-o comună din Banat!

În Bănia, noaptea trecută fulgerul a lovit linia electrică principală de alimentare iar o stradă din cele trei ale satului, a rămas fără curent. Descărcarea electrică a afectat mai multe familii. 14 televizoare şi frigidere care se aflău în priză au fost deteriorate, ne-a declarat primarul comunei, Silvestru Bălan.

„Deci noaptea trecută am avut o furtună aici în Bănia. Într-o zonă a satului, fulgerele au afectat câteva case şi aici mă refer la instalaţia electrică şi bunuri electrocasnice. Din câte am înţeles eu de la cetăţeni ar fi vorba de vre-o 14 televizoare şi alte obiecte de uz casnic. Până acum nimeni nu a mers cu ele la un meseriaş să vadă dacă sunt arse sau doar siguranţele de protecţie sunt distruse”, a precizat primrul Silvestru Bălan.

Vă reamintim că Administratia Bazinala de Apă Banat a emis în această dimineaţă o nouă atenţionare de cod galben de inundaţii pentru judeţul Caraş-Severin. Creşterile de debite şi de niveluri astăzi au depăşit cotele de atenţie.

La Staţia Hidrometrică Ţerova, pe pârâul Ţerova care este un afluent al Bârzavei s-a înregistrat o depăşire a cotei de atenţie cu 6 cm iar la Soceni pe pârâul Tău care este un afluent al Pogănişului, o depăşire a cotei de atenţie cu 8 cm. În continuare este cod galben hidrologic până la ora 16.00 pe râurile, Timiş, Bârzava, Moraviţa şi Caraş.

Daiana Roşca