Cunoscuta și apreciata interpretă de muzică populară Mioara Velicu este prezența tonică menită să infuzeze bucurie în orice timp. Invitată la emisiunea Galeria interpreților de muzică populară la Radio România Regional, Mioara Velicu a depănat amintiri, care au adus în prim plan imaginea satului de altădată, conservator al tradițiilor populare care, în timp, au susținut respectul pentru familie și comunitate, pentru decența în relațiile familiale. O descriere a modului în care claca de pe vremuri reunea membrii comunității și se constituia în locul unde tinerii se cunoșteau mai bine, iar vârstnicii erau cei ce jalonau comportamnetul comunitar, va fi însoțită de Mioara Velicu prin cântece care induc starea de armonie. Și nu vor fi uitate nici momentele pragurilor existențiale, când melodiile Mioarei Velicu fac de neuitat aceste clipe trecătoare.
Mioara Velicu a rămas recunoscătoare radioului public românesc, locul care a consacrat-o și care a avut un rol esențial în definirea carierei sale muzicale.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în structura centrală a Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
După o viață dedicată cântecului de la munte, după o evoluție remarcabilă conturând un destin muzical irepetabil, Petrică Mîțu Stoian reprezintă imaginea cântecului dorit la momentele existențiale principale, în contexte de sărbătoare familială sau comunitară.
Invitat din nou la Galeria interpreților de muzică populară, Petrică nu s-a așteptat la tema ediției: amintiri despre cântecele din tinerețe înregistrate în studiourile Radiodifuziunii Române. Fonoteca radioului public este însă tezaurizatoarea acestor momente care, readuse în actualitate, vor fi înnobilate de amintirile păstrate în memoria afectivă, de emoțiile acelui început de drum. Petrică a răspuns cu sinceritate întrebărilor care uneori au răscolind trecutul și a lăcrimat la dulce-aducere aminte a unor secvențe emblematice pentru destinul său.
Vă oferim spre audiție această ediție a emisiunii radiofonice Galeria interpreților de muzică populară , o ediție dedicată unui mare interpret cu ocazia unei mari sărbători populare și religioase: sărbătoarea lui Sân Petru.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni la Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de radiodifuziune
Matilda Pascal Cojocărița – un destin împlinit prin cântec și iubire
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
29 decembrie 2017, 08:10 / actualizat: 29 decembrie 2017, 10:13
Născută pe plaiuri molovenești, plecată pe drumul vieții pentru a se afirma prin strădanii susținute de pasiunea pentru cântecul popular românesc, Matilda Pascal Cojocărița a fost și a rămas frumusețea chipului care încântă sufletul. La 17 ani era aleasă frumusețea României, într-un concurs asemeni Concursului Miss România cu un subtitlu pe măsura vremurilor de atunci: ”Muncă, tinerețe, frumusețe”. O diferență de paradigmă astăzi, care însă nu poate anula valorile estetice și muzicale care s-au impus în pofida regimului comunist.
A fost și a rămas o femeie curajoasă și norocoasă: a avut curajul să-și ia băiețelul de câțiva ani și să plece dintr-o căsătorie care-i închidea orizontul afirmării profesionale și să-și alăture viața violonistului și dirijorului Ștefan Cigu, el însuși tată singur cu doi copii. Și-au unit destinele, au constituit de aproape două decenii poate cea mai frumoasă familie statornică și cu iubirea așezată candid pe chipurile lor care emană iubire și când evoluează împreună pe scenă, și când sunt singuri neobservați de lumea cea mare. Acesta este secretul dragostei lor: puterea de a da și a primi, de a se armoniza în cântec și familie, de a-și asuma grijile celuilalt ca și când bunul Dumnezeu, căruia îi mulțumim ”și de bine, și de rău”, trimite semn de credință întotdeauna unui cuplu, un el și o ea, care se simt jumătățile platoniciene menite să dea liniște și bucurie, prin pasiunea lor proprie și pasiunea pentru cântec, tuturor celor ce au buna inspirație să li se alăture.
Nu vin din lume cea mare, vin din locuri cu cântece care nu se uită, Matilda din Moldova, din Negreștii Vasluiului, de lângă tinutul Neamtului, iar Ștefan din Bistrița. Nimeni și nimic nu îi vor determina să părăsească orașul Bistrița. Matilda știe multe cântece vechi de la bunicul său, cunoscut rapsod de la Huși, iar Ștefan este mândru de bunicul lui, violonist-concertist, care a cântat în fata Kaiserului, la Viena, și la curtea noastră regală, Regelui Ferdinand și Reginei Maria.
Mândrii de obârșiile lor și mai ales de pasiunea pentru muzică, aceea care i-a unit și pe scenă, și în casa cu grădină din Bistrița, unde se împlinește familia în adevărata accepțiune a termenului, Matilda și Ștefan sunt efiigiile unui portret memorabil: o familie frumoasă cântând cu inflexiuni dumnezeiești și transmițând bucuria melodiilor la care ne reîntoarcem ori de câte ori dorim să trăim intens clipa în lume sau în lăuntrul nostru.
Vocea Matildei are acele inflexiuni care ilustrează frumusețea rostirii prin melodie și candoarea vorbelor topite în linii melodice menite să te facă să uiți de clipa ce se petrece și o dată cu ea și noi. Te domină prin prezența muzicală adaptată contextului și, mai ales, divesității cântecelor interpretate. Este un spectacol vizual și sonor completat de prezența proteguitoare a lui Ștefan Cigu, aproape de ea și, mai ales, de idealurile sale. Aceasta este imaginea familiei pe care o privim cu bucurie și dorim să fie exemplu de tenacitate, curaj și talent susținut de pasiunea pentru cântec pentru toți tinerii interpreți care intră într-o lume în care concurența, ajungerea pe podium și satisfacțiile profesionale efemere ar putea fi considerate reperele unei cariere.
În prag de An Nou, când timpul se degradează, îmbătrânește, și așteptăm ivirea Noului An cu speranță și bucurii, am fost convinși că mărturisirile Matildei Pascal Cojocărița despre cum se poate trăi frumos în familie și prin cântec pot constitui o imagine tonifiantă pentru a ne petrece frumos viața, cu mult curaj și pasiune, întotdeauna în doi, cu iubire, dăruind iubire. Căci dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești – sunt cuvinte ce vin din credință și sunt dătătoare de credință într-un destin împlinit prin dragostea pentru ce faci și pentru cei cu care îți trăiești viața călătoare/multpreatrecătoare.
Vă propunem o ediție a emisiunii Galeria interpreților de muzică populară la Radio România Regional cu Matilda Pascal Cojocărița, dorindu-vă un An Nou cu bucurii și împliniri!
O emisiune realizată de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Maria Loga sau despre hăulita, cântecul gorjenesc de neiutat
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
27 decembrie 2017, 08:26 / actualizat: 27 decembrie 2017, 9:33
Maria Loga este una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară originară din Gorj. Statornică în viața ei, echilibrată ca o ”balanță”, neuitând niciodată că a pleca de acasă este gestul care te va face să ai nostalgii până la capătul vieții, Maria va rămâne în Gorj, la Drăguțești, și își va forma cariera muzicală având ca punct de sprijin chiar locul natal. Cântecul specific Gorjului, hăulita, cântec prelung și cu inflexiuni, nu poate fi interpretat de oricine și nici chiar de toate gorjencele. Trebuie să ai har, pământul să te simtă a fi de acolo și atunci din Înalt va picura în glasul dăruitor de armonii de neuitat acel fior generat într-un anume fel de hăulită. Maria a avut și are acele calități vocale prin care se identifică inconfundabil cu un loc geografic și cultural. Și mai are Maria o calitate evidentă: statornicia în viață și în carieră. A absovit Școala populară de artă din Tg.-Jiu și acum este profesor la această instituție, după ce a urmat cursurile Universității ”C. Brâncuși”, secția institutori de muzică. Iar palmaresul său este impresinonat. Vă oferim câteva repere: primul premiul îl va obține în 1976 la Festivalul ”Jiule pe malul tău”, în 1984 va fi laureată a Festivalului ”Maria Tănase” obținând Premiul de popularitate”. În 1985 va fi recunoscută ca valoare interpretativă și acasă, la cel mai mare festival al gorjenilor, unul dintre cele mai importante în plan național: Premiul al III-lea la Festivalul ”Maria Lătărețu”. În 1992 va obține locul I în cadrul ”Topului topurilor” la Radio București.
Vocea Marie a prins în timp acea patină a vremii, care ne dă convingerea că vocea rămâne amprenta personală a interpretului valoros indiferent de timp. Iar darul de a povesti al Mariei este apreciat în emisiunile radiofonice, acolo unde cuvântul trebuie să atingă inima pentru a nu se uita vreodată. Vă oferim o ediție a emisiunii radiofonice Galeria interpreților de muzică populară având-o protagonistă pe Maria Loga, una dintre Mariile Gorjului, care și-a ocupat locul binemeritat în arhiva sentimentală a iubitorilor de folclor și în galeria celor ce nu lasă cântecele de odinioară să se piardă în trecerea vremii.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Pentru a merge pe drumul anevoios al unui destin muzical, trebuie să ai binecuvântarea care netezeşte greutăţile acestei lumi vămuită clipă de clipă. Cornelia Ardelean Archiudean şi-a urmat gândul bun închinat purtării în lume a cântecelor culese cu migală, cântece pe care le-a interpretat cu ardoarea însufleţirii. Înfiinţarea Ansamblului „Cununa Grâului” şi coordonarea Grupului folcloric „Doiniţa” sunt dovada că perenitatea se drămuieşte cu gesturi de dăruire, prin care clipa trecătoare, multpreatrecătoare, poate fi oprită în loc de frumuseţea versurilor ce se topesc pe melodia care parcă are aripi de înger.
Cântecele Corneliei Ardelean Archiudean au ajuns cu greu la public. Vocea sa cu inflexiuni în rostirea în grai a fost imprimată la radioul public în 1970. Două cântece, Zi-mi ceteraş zi-mi cu foc şi Spune bade vrei nu vrei au pornit pe calea undelor spre inimile ascultătorilor şi au produs ecoul reverberant al amintirilor ce nu se estompează niciodată. După alţi 10 ani i-au fost aprobate alte două cântece, Cucule ce pene porţi, şi Peste Someş. Peste tău. Colaborarea cu Ansamblul „Ciocârlia” o va aduce în prim plan, iar notorietatea o va câştiga prin turneele făcute în străinătate. A declarat că punctul culminant al carierei sale a fost spectacolulul susţinut pe scena Teatrului Balşoi, la Moscova, în vara lui 1978. Istoria culturală a consemnat însă şi alte spectacole reprezentative susţinute în Liban (1979), Bulgaria (1984), Elveţia, Grecia (1992). În 2003 a fost împreună cu Ansamblul „Cununa de pe Someş” în Germania, cu Alexandru Pugna şi Valeria Peter-Predescu, în Herzogenrath. Sunt repere pe harta lumii, unde cântecul Corneliei Ardelean Archiudean a bucurat iubitorii de folclor autentic, mai puţin cunoscut, pentru că, în fapt, acesta este apanajul notorietăţii care surprinde: cântece pe care parcă le ştie lumea dintotdeauna, dar le ascultă acum înaripate de vocea care le face nemuritoare.
Pasiunea pentru cântec, pentru salvarea de la uitare a acelor melodii, care fac bucuria multor generaţii, a transmis-o nepoatei sale Ioana Maria Ardelean şi astfel tradiţia îşi păstrează nealterată frumuseţea prin gestul recuperator al căutătorilor de folclor şi performarea acestor comori de cântec prin interpretarea ce rămâne în memoria colectivă.
Ascultaţi emisiunea Galeria interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional şi vă veţi convinge că sinceritatea confesiunilor şi interpretarea care identifică un nume fac din melodiile tuturor melodiile noastre, pentru că ne ating cu aripi de înger.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune.
Numele marilor interpreți rămân în patrimoniul culturii naționale, iar rezonanța numelor lor se răsfrânge în ecoul evenimentelor culturale care animă comunitatea la răstimpuri, generând fapte culturale memorabile. Este și impresionanta poveste de viață a lui Felician Fărcașiu, pe care ne-a relatat-o doamna Nadia Mitrea (Compartimentul Comunicare şi Relaţii Publice, Primăria Municipiului Sebeş) :
”Figură emblematică pentru Sebeşul nostru, Felician Fărcaşiu era „cap de afiş” şi un veritabil „model în lumea cântecului popular românesc”, aşa cum îl descria doamna Marioara Murărescu, doamna sufletului românesc autentic, cea care ne-a cultivat dragostea pentru folclor şi ne-a învăţat să preţuim tezaurul nostru românesc.
Este o mândrie pentru noi să-i simţim prezenţa marelui maestru al cântecului popular în burgul nostru sebeşan, să ducem mai departe personalitatea lui Felician Fărcaşiu, imaginea de român mândru, statura semeaţă care purta cu prestanţă aleasă straiul popular autentic şi transmitea prin actul artistic de înaltă calitate o aleasă pregătire muzicală.
Mult drag de viaţă şi de oameni, în muzica lui Felician Fărcaşiu. A fost adesea comparat cu personalitatea puternică a Mariei Tănase, însă a depăşit această comparaţie, prin capacitatea sa ieşită din comun de a reproduce melodii populare autentice din cele mai variate zone ale ţării.
A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate.
A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional. Aşadar, o mare pasiune, un suflet care a simţit româneşte şi a transmis cu generozitate şi cu un dar inegalabil pofta de viaţă, iubirea românului, veselia sufletului care iubeşte, simte, trăieşte româneşte şi se bucură de natură, de evenimentele majore ale existenţei umane, totul transpus în cântece de joc şi de petrecere, dar şi în broderiile vocale unice şi inegalabile ale doinei, pe linia melodică a sufletului românesc autentic.
Vocea baritonală, ţinută mândra şi demnă, comunicarea empatică cu publicul, au fost atu-uri care l-au înzestrat cu un şarm inegalabil, gustat de public, de colegi, de colaboratori.
Felician Fărcaşiu a avut generozitatea şi harul de a îndruma, în lumea cântecului popular, tineri interpreţi ai vremii sale, printre care: Dumitru Fărcaş, de la Baia Mare, Maria Marcu, de la Cluj, Elena Jurjescu sau Mariana Drăghicescu, doamnele cântecului bănăţean.
Este admirabil modul în care Felician Fărcaşiu a pledat în cel mai convingător mod pentru cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional şi este absolut emoţionant modul în care s-a stins din viaţă, prea devreme, din prea mare dragoste pentru cântecele populare româneşti.
Era un om deosebit, jovial, cu suflet mare, cuprins mereu de bună dispoziţie. Cei care l-au cunoscut îşi amintesc cu emoţie de concertele sale.
În perioada 10-12 noiembrie 2017, Sebeşul va găzdui cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Felician Fărcaşiu” – Concurs de interpretare a cântecului popular românesc. Devenit deja o tradiţie, evenimentul aduce pe scena Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş pe cei mai îndrăgiţi interpreţi de folclor, dar şi tineri artişti, care vor să se afirme şi să ducă mai departe moştenirea marelui culegător de folclor românesc, Felician Fărcaşiu. Festivalul este structurat în două secţiuni: prima secţiune vizează concursul de interpretare dedicat soliştilor vocali de muzică populară – amatori din întreaga ţară, având vârsta cuprinsă între 15-30 ani, iar cea de-a două secţiune vizează recitalurile artiştilor consacraţi.
Vă invităm să accesați site-ul www.cclbsebes.ro pentru informații suplimentare referitoare la festival, iar reprezentanții Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș vă stau cu plăcere la dispoziție.”
A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
