Industria spațială europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o  „Strategie spațială pentru Europa”.

Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.

În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.

Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.

Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.

La sfârșitul săptămânii trecute, Uniunea Europeană a realizat o nouă etapă a sistemului de navigație european Galileo

Publicat de Monica Slavici, 2 aprilie 2015, 09:47

La sfârșitul săptămânii trecute Uniunea Europeană a lansat cu succes alți doi sateliți din programul care are ca punct final realizarea sistemului de navigaţie globală prin satelit Galileo. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

„Trebuie să menționăm că Galileo este cel mai mare proiect european de infrastructură .

Valoarea proiectului este de șapte miliarde de euro și este finanțat și deținut sută la sută de Uniunea Europeană.
Desigur, obiectivele mele pentru Galileo sunt foarte simple și clare.
Vreau să mă asigur de lansarea infrastucturii la timp și fără depășiri de buget.
Vreau să livrez cât mai repede posibil, începând cu 2016, datele oferite de sistemul Galileo.”

Potrivit AFP, Sistemul de navigație european Galileo vizează să rupă dependența Europei de GPS-ul american, oferind servicii mai bune.
De remarcat că, în timp ce GPS-ul și Glonas-ul rus se află sub control militar, constelația de sateliți Galileo va fi în întregime în domeniul civil.
Sistemul Galileo este finanțat în întregime de Comisia Europeană și a costat până acum circa 5 miliarde de euro.
Pentru perioada 2014-2020, Europa a prevăzut să cheltuiască un miliard pe an pentru realizarea acestui sistem.
Galileo va permite utilizatorilor să cunoască poziţia exactă, cu o acurateţe remarcabilă și va fi compatibil cu sistemele similare existente, dar va fi autonom.
Galileo acţionează ca un catalizator pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării la companii high-tech şi încurajează crearea de locuri de muncă de înaltă calificare.

În plus, programul Galileo asigură competenţa europeană într-un domeniu tehnologic care devine critic, incluzând sectoare precum distribuţia electricităţii şi reţelele de telecomunicaţii.
Sistemul instituit în cadrul programului Galileo este aşteptat să genereze 90 de miliarde EUR de-a lungul unei perioade de 20 de ani, sub forma unor venituri suplimentare pentru industrie, precum şi a avantajelor publice şi sociale.
Cu cei doi noi sateliți, care au fost lansați vineri noaptea din portul spațial al Europei din Guyana Franceză, sistemul de navigație al Uniunii Europene are deja 8 sateliți.
Alți 4 sateliți se află în faza de testare și urmează a fi lansați în cursul acestui an.
Următoarea lansare a sateliţilor este prevăzută să aibă loc în luna septembrie 2015.
Sistemul Galileo va include 24 de sateliți operaționali și alți șase de rezervă.
Se estimează că sistemul va fi pe deplin operațional în anul 2020.

Cercetarea spaţiului și industria spaţială – sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2015, 09:30

Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.

Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.

Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!

Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.

Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”

Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.

„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”

Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska