Mii de iubitori ai genului sunt aşteptaţi, astăzi şi mâine, la o nouă ediţie a festivalului de folk ce va avea loc în Valea Lupului, la poalele Munţilor Semenic. Mircea Vintila, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Baniciu, Narcisa Suciu sunt doar câţiva dintre artiştii care vor urca pe scena de la Gărâna, în cadrul celei de-a X-a ediţii.
Din program nu lipsesc prezentările de moda şi lansările de carte, susţin organizatorii, care promit un eveniment de zile mari la poalele Semenicului.
Concertele sunt programate a avea loc în zilele de vineri, 7 şi sâmbătă, 8 august, iar duminică,în 9 august, spectatorii sunt invitaţi la un festival al berii germane, cu muzică şi dansuri tiroleze şi bavareze. (Hardy Cvoica)
Programul evenimentului:
Vineri, 7 august, ora 19.00:
– Mircea Vintila
– Victor Socaciu & Nicolae „Nae” Matei
– Vasile Seicaru & Nicolae „Nae” Matei
– Adrian Berinde & Band
– lansare tinere talente Thea Marconi
– ora 18:30 – prezentare de moda Princess Melina by Luciana Matei Plavoşin
sâmbătă, 8 august, ora 19.00:
– Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici, Teo Boar
– Narcisa Suciu & Band
– Ioan Gyuri Pascu, Vlady Cnejevici, Teo Boar
– Călin Barcean
– Ovidiu Scridon
– lansare album Povestiri Minereşti, by Zoltan O Butuc
duminică, 9 august, ora 14.00:
– Festivalul Berii Bavareze.
Festivalul este recomandat de Radio România Reşiţa ca partener media al evenimentului.
Radio România Reşiţa întăreşte de 19 ani vocea Societăţii Române de Radiodifuziune în întreg Banatul, dar şi în Valea Timocului, acolo unde românii au nevoie să asculte voci de acasă, crâmpeie de tradiţii şi spiritualitate românească.
Radio România Reşiţa sărbătoreşte 19 ani de la înfiinţare în mijlocul ascultătorilor datorită cărora suntem numărul 1 în Banat, 19 ani în care am crescut şi evoluat împreună.
Vara anului 1995, când la iniţiativa unor tineri entuziaşti lua fiinţă Radio România Reşiţa, a rămas întipărită în memoria tuturor. A urmat o perioadă de muncă şi emoţii până când s-a auzit în eter prima voce, iar la 8 august 1996, Radio România Reşiţa a fost statuat ca post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune. Acela a fost punctul de plecare pentru a ceea ce avea să devină “Sunetul Banatului Montan”. Pe atunci frecvenţa era 102,5 MHz, după care în decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. În cei 11 ani care au trecut de atunci am ţinut pasul cu tehnologia. Unul dintre cele mai importante momente a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio. Din această primăvară, Radio România Reşiţa are un studio în staţiunea Băile Herculane, în hotelul Afrodita.
La ceas aniversar, postul public îşi deschide astăzi porţile pentru cei care doresc să cunoască echipa şi să vadă cum sunt realizate ştirile, emisiunile şi tot ceea ce se aude în eter. Iubitorii mersului pe două roţi sunt invitaţi mâine să pedaleze împreună cu noi. Tura ciclistă are ca scop promovarea mişcării, care înseamnă sănătate, dar şi a naturii, judeţul Caraş-Severin abundând în zone frumoase. Bicicliştii care ne sunt alături la împlinirea a 19 ani pot participa la Festivalul de folk de la Gărâna, unde Radio România Reşiţa este co-organizator. Pe scena din Poiana Lupului vor urca printre alţii Mircea Baniciu şi Narcisa Suciu, iar ziua de duminică va fi dedicată muzicii, dansurilor şi berii germane.
Surprizele nu se opresc aici… Radio România Reşiţa dă startul la distracţie pe ştrandul Atlantic. Soare, muzică, apă sunt doar câteva din ingredientele care vor transforma o zi de sâmbătă într-o zi perfectă alături de Radio România Reşiţa. Vor fi concursuri care mai de care mai distractive şi mai haioase, dar şi multe premii.
De 19 ani împreună! De 19 ani alături de cel mai ascultat post de radio din Banat!
Aşa este caracterizat cel mai cunoscut sat de vacanţă din Banat. Aşezat pe o munchie de deal, la 935 de metri altitudine, într-un peisaj dominat de silueta Semenicului, Gărâna, sat cunoscut odinioară sub denumirea Wolsberg, se remarcă prin arhitectura specifică satelor de munte germane.
Această prezentare necesită JavaScript.
Istoria sa începe la 1828, odată cu sosirea primilor colonişti germani, pemi, 131 la număr, al căror nume se trage de la Boemia, locul lor de origine. După aproape 190 de ani de stat pe aceste meleaguri ale Banatului Montan, astăzi în Gărâna mai locuiesc doar 20-25 de pemi. Restul, mii de persoane de naţionalitate germană, s-au întors în zona de obârşie a strămoşilor lor. Acest paradis pierdut de pemi a fost găsit, regăsit, inventat, cucerit de cei care, inspiraţi, au cumparat casele lor. Satul şi întreaga zonă s-a transformat în ultimii ani într-un refugiu pentru politicieni, medici iluştri, arhitecţi, oameni de afaceri şi alte VIP-uri, care evadează din infernala presiune cotidiană pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Vin în fiecare vară pentru Festivalul Internaţional de Jazz sau pentru Festivalul de Folk, iar iarna pentru a schia pe pârtiile recent amenajate în sat. În plus, Gărâna este o grădină a Edenului pentru artişti – pictori, sculptori, poeţi, muzicieni – care găsesc aici linişte, muze, un loc ideal pentru creaţie. Pe coama dealului se află o expoziţie permanentă de sculptură, rod al taberelor anuale de sculptură.
Localizare: Satul Gărâna aparţine de comuna Brebu Nou, judeţul Caraş – Severin, la 35 km de Reşiţa. Din Reşiţa se merge pe DJ 582 ce urca spre Semenic. Trecem prin localităţile Secu (a nu se confunda cu lacul de acumulare Secu care este în alta direcţie), Cuptoare, Văliug, apoi ajungem în Pasul Prislop, de unde ne continuăm drumul spre Gărâna. Coordonate GPS: N45 13.382 E22 05.025
Lacul Trei Ape – izvorul Timişului
La doar 5 minute de Gărâna găsim cel mai înalt lac de acumulare din masivul Semenic. Lacul, cu o suprafaţă de 45 de hectare, este format prin bararea a trei pâraie de munte (Brebu, Grădiştea şi Semenic) care se întâlnesc aici pentru a da naştere râului Timiş.
Această prezentare necesită JavaScript.
Pe lacul Trei Ape se pot practica sporturi nautice (plimbări cu barci şi hidrobiciclete). Desigur, poţi practica şi foto turism, aproape involuntar, pentru că peisajele sunt superbe. Pădurile de brazi învăluie ca o coroană lacul şi de multe ori, albastrul cerului se confundă cu apele staţiunii. De asemenea, dacă eşti un ciclist pasionat, ai putea face un traseu cu bicicleta în zonă. Din staţiune pleci spre Brebu Nou, apoi faci dreapta, către digul lacului Trei Ape. După ce traversezi digul, vei intra pe un drum forestier, ce merge pe marginea lacului prin padure, până când lacul se termină şi drumul coteşte brusc spre dreapta începând să urce. Din acest punct vei avea parte de o urcare destul de susţinută, pe serpentine, de aproximativ o oră şi jumătate. După ce vei ajunge la un canton forestier, vei cobori uşor şi vei ajunge, în maxim jumătate de oră, la cantonul Murgila. De aici poţi ajunge la cantonul Prislop, sau poţi merge direct către Gărâna, urmărind marcajul turistic. Distanţa este de 15 kilometri, diferenţa de nivel se ridică la 100 de metri, iar durata este de 4 ore.
Localizare: Staţiunea Trei Ape se află în comuna Brebu Nou, judeţul Caraş – Severin, la 37 km de Reşiţa.
Ajungeţi la Trei Ape urmând DJ 582 pe ruta Reşiţa-Văliug-Gărâna. După ce am trecut de această localitate mai parcurgem 3,5 km până la intrarea în staţiune. Există şi o variantă mai scurtă pentru cei care vin dinspre Bucureşti: pe DN 6 Caransebeş – Slatina Timiş, apoi urmaţi DJ 582 Brebu Nou – staţiunea Trei Ape. Coordonate GPS: 45.218226, 22.141346
Crivaia – locul ideal pentru recreere, agrement, drumeţii montane sau sporturi extreme
Dacă altitudinea de 850 de metri a staţiunii Trei Ape vi se pare prea mare, putem coborî vreo 200 de metri, la poale de Semenic şi ne oprim în staţiunea Crivaia. Ascunsă de mai bine de 200 ani în mijlocul pădurilor bogate, aşezarea este de un pitoresc spectaculos în muntoşii bănăţeni.
Această prezentare necesită JavaScript.
Aici vin iubitorii de natură, dar şi turiştii care iubesc viaţa de club în regim outdoor. Toată vara, pe malul lacului Gozna au mixat, pentru mii de tineri, cunoscuţi Dj din ţară, dar şi din străinătate. Totuşi, cei care vin pentru relaxare au alte opţiuni: perimetrul din jurul acestei aşezări turistice abundă în păduri, lacuri şi peşteri, parcă virgine prin frumuseţea lor naturală.
Localizare: Staţiunea Crivaia aparţine de comuna Văliug, judeţul Caraş-Severin şi se găseşte la 30 km faţă de municipiul Reşiţa; se ajunge pe DN 58 Caransebeş – Reşiţa, apoi pe DJ 582, spre staţiunea Crivaia. Coordonate GPS: 45.199881, 22.013692
Ca să poţi vizita toate locurile puse la dispoziţia turistului de către faimosul munte Semenic, ai nevoie de câteva zile. Dar efortul merită. Să facem şi o mică recapitulare: vara poţi înota şi pescui în Trei Ape sau Gozna, poţi face drumeţii sau practica sporturi extreme. Tot vara muzica te vrăjeşte în Poiana Lupului din Gărâna, iar în sezonul hibernal poţi practica sporturi de iarnă pe pista artificială din Crivaia. Aceasta face de fapt, legătura cu pârtiile de schi din Semenic, iar dacă ai cazare în pensiunile din Gărâna sau Brebu Nou, poţi schia şi acolo.
Fără se exagerăm, putem spune că Semenicul, cu staţiunile şi lacurile sale, reprezintă o lucrare monumentală a naturii, care lasă urme adânci în mintea şi sufletul oamenilor. Sunt obiective turistice pe care nu ar trebui să le rataţi dacă vă aflaţi în Caraş-Severin. Pe toate le găsiţi la doar 30-40 de kilometri de Reşiţa.
Timp de 4 zile, pe scena amenajată în Valea Lupului, din Caraş-Severin, nume mari ale jazz-ului internaţional vor concerta în faţa unui numeros public. Organizatorii se aşteaptă la un aflux de spectatori de până la 10 mii pe seară.
Pensiunile din Gărâna şi Brebu Nou sunt ocupate în proporţie de 100%, dar turiştii pot opta şi pentru spaţiile de cazare din Crivaia, Trei Ape şi Slatina Timiş.
“Gărâna Jazz” este unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz din Europa şi reuneşte anul acesta peste cincizeci de artişti de talie internaţională din România, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Ungaria şi Norvegia.
Timp de patru zile melomanii vor putea asista la un regal muzical.
Printre artiştii români prezenţi la festival se numără şi dirijorul Pedro Negrescu, care este şi profesor la Universitatea de Arte din Tg. Mureş.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
