Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 13:03

Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.

Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.

Florian Bichir: La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.

În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?

Florian Bichir: Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.

Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!

Florian Bichir: Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.

Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.

Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.

Florian Bichir: Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.

E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.

Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.

Florian Bichir: Normal că seamănă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.

Florian Bichir: Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.

Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.

Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza  și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?

Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.

Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.

Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!

Sursa foto: France 24.

„Nu cred că gazoductul Nord Stream 2 va face Germania dependentă de Rusia”

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2018, 15:19

Aflată în vizită în Georgia, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat vineri că nu crede că gazoductul planificat Nord Stream 2, din Rusia în Germania, va face dependentă, în viitor, țara sa de Rusia.

Berlinul vrea să fie sigur că Moscova va continua trimiterea unei anumite cantități de gaz prin Ucraina, chiar și în cazul finalizării construirii Nord Stream 2 – a spus șefa guvernului german în timpul întâlnirii cu studenții, la Tbilisi.

Nord Stream 2 este un proiect care măsoară 1200 km de magistrală a gazului cu două ramificații prin Marea Baltică, de la Ust-Lugi în Rusia, la Greifswald în Germania. Gazoductul va fi gata până la sfârșitul anului 2019, iar în următorul an Rusia intenționează să reducă mult trimiterea gazului prin conductele care trec prin teritoriul Ucrainei spre Vest. Acestui proiect i se opun Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite.

Prin Nord Stream 2 vor fi trimiși 55 miliarde metri cubi de gaz pe an. Gazoductul va merge paralel cu gazoductul Nord Stream intrat în funcțiune în anul 2011. Partenerii concernului rus Gazprom în acest proiect sunt firmele energetice: OMV austriac, BASF-german Wintershall și Uniper, concernul francez Engie și concernul britanico-olandez Royal Dutch Shell.

Gazprom anunță că, după construirea Nord Stream 2, tranzitul prin Ucraina poate fi oprit “pe o anumită scară”, după care partea ucraineană ar trebui să justifice “scopul economic al noului contract” privind tranzitul.

Europa de Sud-Est poate să economisească 4 miliarde de euro pe an dacă are acces la gaz, precum Europa de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2018, 14:30

Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.

„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.

Prețul lemnului de foc se apropie de cel al gazului

Publicat de adinaiftime, 29 iulie 2017, 08:40

Anul trecut, prețul metrului ster de lemn de foc se ridica la 110 lei, iar acum a ajuns la minimum 200 de lei, afirmă senatorul de Mureș, Cristian Chirteș.

El a atras atenția astăzi, într-o conferință de presă, că este pentru al treilea an consecutiv când ar putea reaparea o criză a lemnului de foc.

Parlamentarul susține că există primării care preferă să vândă la străini această materie primă:

”Comunele care dețin păduri comunale să facă presiuni la ocoalele silvice, să le marcheze acest lemn, și composesoratele să aibă prioritate în punerea în valoare a lemnului de foc pentru populație. Sunt primării care preferă să-l vândă pe picior la firme străine, astfel nici 20% din lemnul pădurilor comunelor nu ajung la cetățeni. Astfel, lemnul de foc va ajunge mai scump decât lemnul de lucru, ori dacă la o locuință îți trebuie undeva la 10-15 metri steri, cu 200 sau 250 de lei metrul, cred că va ajunge aproape cât gazul.”

Senatorul spune că va analiza localitățile mureșene pentru a vedea cum au rezolvat problema lemnului de foc și a promis că din luna septembrie va face publice numele primarilor care nu și-au făcut treaba.

În România, 3 milioane de locuințe folosesc lemnul pentru încălzire pe timp de iarnă, la un necesar mediu de 7 milioane de metri cubi pe sezon.

În județul Mureș există peste 30.000 de locuințe în județul Mureș încălzite cu lemne, care au un necesar de 140.000 metri cubi.