Oameni & Fapte – 14 septembrie

Publicat de adinaiftime, 14 septembrie 2017, 11:30

– Este cea de-a 257-a zi a lui 2017. Au mai rămas 108 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:58 şi va apune la ora 19:35.

– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano catolicii prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci (zi de Post). În ţara noastră se sărbătoresc „Ziua Inginerului Român” şi „Ziua Muntelui”, dată la care se încheie păşunatul în Carpaţii României.

– La 14 septembrie 1515 Confederația Helvetică (o alianţă a comunităţilor din văile Alpilor Centrali) adopta statutul de „neutralitate pentru totdeauna”, iar în 1829 Imperiul Otoman şi Rusia au semnat Tratatul de la Adrianopol, act care încheia Războiul Ruso-Turc (1828-1829). Pe 14 septembrie 1847, în timpul Războiului mexicano-american, armata Statelor Unite ocupa capitala Mexicului, Ciudad de Mexico. În 1861 s-a deschis Teatrul Népszinház (Teatrul Popular) din Budapesta, iar în 1895 s-a inaugurat, la Cernavodă, podul peste Dunăre, proiectat şi realizat de inginerul român Anghel Saligny. Lung de 3.850 de metri, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume.

– În 14 septembrie 1922 orientalistul francez Jean-Francois Champollion a descifrat o inscripție egipteană din epoca faraonului Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să interpreteze scrierea hieroglifică.
În anul 1924 a apărut primul număr al ziarului „Gazeta Sporturilor”, prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (din Italia) şi „Nemzeti Sport” (din Ungaria). Pe 14 septembrie 1926 a fost produsă, la Reşiţa, locomotiva cu abur „Regele Ferdinand”, prima locomotivă construită în România în perioada interbelică.

– În anul 1928 s-a inaugurat şi sfinţit „Crucea Eroilor Neamului” de pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, monument istoric ridicat la altitudinea de 2.291 de metri, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. În 1940 a început guvernarea Ion Antonescu, deoarece, prin decretul regal din 14 septembrie, România era proclamată „stat naţional-legionar”, iar generalul Ion Antonescu devenea „conducător al statului”. Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării Legionare şi a grupului etnic german.

– La 14 septembrie 1960 s-a constituit Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), care în prezent are 11 state membre, iar în 1994 ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, semnau „Declarația de la Oslo”, act ce prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cuprinsul Acordului de la Cairo, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și în orașul Ierihon din Cisiordania.

– În 14 septembrie 1996 a avut loc, la Târgu Jiu, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei Infinitului”, prin demontarea primelor două module („mărgele”, cum le numea marele sculptor român).

– În 14 septembrie s-au născut: naturalistul, astrologul, alchimistul, filozoful și autorul german Heinrich Cornelius Agrippa (1486); compozitorul italian Luigi Cherubini (1760); naturalistul, arheologul, exploratorul și geograful german Alexander von Humboldt (1769); fiziologul rus Ivan Pavlov, laureat Nobel (1849); politicianul și diplomatul britanic Robert Cecil, laureat Nobel (1864); matematicianul român Simion Stoilov (1887); muzicologul și folcloristul român George Breazul (1887); scriitorul român Elie Dulcu (1908); scriitorul uruguayan Mario Benedetti (1920); dirijorul român Iosif Conta (1924); poetul şi romancierul francez Michel Butor (1926); actorul român Mihai Fotino (1930); pictorul român Horia Bernea (1938); cântăreaţa română Dida Drăgan (1947); cântărețul norvegian Morten Harket, vocalistul formaţiei „A-ha” (1959); omul de afaceri româno-maghiar Teszári Zoltán, fondatorul companiei „RCS&RDS” (1970) şi handbalista română Narcisa Lecușanu (1979).

– La 14 septembrie au murit: scriitorul creștin Ioan Gură de Aur, arhiepiscop de Constantinopol (407 d. Hr.); Simion Movilă, domnitor al Moldovei (1607); astronomul și matematicianul italo-francez Giovanni Cassini (1712); scriitorul american James Fenimore Cooper (1851); scriitorul spaniol José Echegaray, laureat Nobel (1916); dansatoarea americană Isadora Duncan (1927); filosoful şi preşedintele ceh Tomáš Masaryk (1937); actorul rus Nikolai Cerkasov (1966); actrița americană Grace Kelly, prințesă de Monaco (1982); poetul român Paul Sterian (1984); poetul, prozatorul și ziaristul român Geo Bogza (1993); politicianul comunist român Silviu Brucan (2006); actorul român Ștefan Iordache (2008); actorul american, dansatorul și compozitorul Patrick Swayze (2009); poetul, editorul, traducătorul şi criticul literar american de origine jamaicană Louis Simpson (2012) şi scriitorul, publicistul şi politicianul român Corneliu Vadim Tudor, fondator al Partidului România Mare (2015).

Editorialistul zilei de duminică la „Arena”, Paul Grigoriu junior

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 septembrie 2016, 11:24

Mulţi dintre ascultătorii postului naţional de radio, mai ales cei mai vârstnici, îşi amintesc cu siguranţă de emisiunea „Fotbal minuit cu minut”, mai ales că pe acea vreme meciurile din prima ligă se jucau la aceeaşi oră. Cu consecvenţă Radio România a fost, este şi va rămâne alături de fotbalul românesc, şi nu numai, alături de tot ceea ce înseamnă sport de performanţă în România.

Editorialistul zilei de duminică la „Arena”, ca de obicei, Paul Grigoriu junior: „În anii ’80 bunicul meu, născut în 1908, asculta la radio ‘Fotbal  minut cu minut’.

Meticulos, ţinea un caiet cu programul meciurilor. Când o echipă înscria, punea un X în dreptul ei. Dacă golul era din penalti X-ul era încercuit. Citea din când în când şi „Sportul”, dar cum jumătate din ziar era, în ciuda profilului, despre marele conducător de partid şi de stat, de obicei ziarul ajungea repede într-o pungă.

Nici în anii ’90 nu aveam atâtea meciuri televizate ca astăzi. Îmi amintesc un Panatinaikos-Steaua, 6-3, transmis în condiţii vitrege tot de radioul naţional. Este drept, pentru detalii am cumăprat a doua zi „Pro Sport”. Îl citeam zilnic pe atunci. Era perioada de aur a presei sportive, cea în care vechii editorialişti creşteau lângă ei o generaţie tânără şi talentată. „Pro Sport” avea pe atunci ştirile serioase. „Gazeta sporturilor” era tabloidul.

Între timp redacţiile s-au schimbat, ca şi vremurile, ca şi cererea pieţei. Editorialiştii, ce-i drept, au rămas dar cancanul s-a extins. Aşa se face că în ziua unei victorii importante a Simonei Halep, pe prima pagină a „Gazetei” apare vreo declaraţie a lui Zicu, sau ştirea bombă a ultimei isprăvi extra-sportive a ‘prinţului’ Adrian Cristea.

Cealaltă jumătate a ziarului este dedicată, ce-i drept, deontologiei la nivel înalt. Radioul şi-a văzut de-ale lui. Cu toate meciurile decalate a continuat să transmită fotbal în direct. A avut la microfon profesionişti dintre cei mai buni. Şi până astăzi a ales la sfârşit de săptămână zece ore de „Arena naţională”.

Un fost editorialist talentat, azi deontolog consacrat, scrie că de câteva decenii Radioul Public nu a mai deranjat pe nimeni cu vreo ştire. Este drept că nu a făcut nici reclame la reviste cu tinere despuiate şi nu a măsurat nici perfomanţele amoroase ale tenismenelor.

Radioul a schimbat conducători şi orientări, dar sportul a rămas constant la el, aşa modest fără divagaţii servite de oameni bine informaţi, fără campanii norvegiene sponsorizate generos. Nu avem aici decât voci, minţi şi inimi. Ne lipsesc platformele tipărite şi digitale pentru deontologie. Şi apoi, ştim cu toţii, verba volant. Ce este scris rămâne. Însă, dacă mă gândesc la bunicul meu, îmi vine în gând imaginea cu acele ziare în care locul sportului era luat de politica dictată şi sacii cu maculatură în care eşuau. A bon entendeur, salute!