Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 decembrie 2014, 10:16

România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale între cele trei țări. Pentru realizarea lui a fost cerut sprijinul Comisiei Europene. Aceasta a fost una din temele de interes la reuniunea miniștrilor energiei care a avut loc ieri, la Bruxelles.

Ne spune mai multe Andreea Drăguleasa, București FM:

Reuniunea de ieri a avut loc la doar o săptămână după ce Federația Rusă și Gazprom au decis renunțarea la South Stream.

Reprezentanții statelor membre direct implicate au cerut Comisiei Europene să adopte o poziție clară față de această situație.

Testele de stres realizate recent au arătat că zona este vulnerabilă în cazul sistării livrării de gaz rusesc spre Europa. Și din acest motiv, toți participanții au fost de acord că Uniunea trebuie să-și mențină angajamentul de a integra piața de gaze din Centrul și Sud-Estul continentului și de a diversifica sursele și căile de aprovizionare.

În acest context, declarația semnată ieri de România, Grecia și Bulgaria, prin care a fost anunțată intenția de a crea un coridor vertical de gaze naturale care să conecteze cele trei țări, a fost primită cu entuziasm.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič a declarat că se poate lua în considerare utilizarea fondurilor europene pentru realizarea acestuia:

” Putem analiza modul în care noi, ca şi Comisie, putem fi de ajutor pentru a accelera toate procesele de care e nevoie pentru o integrare bună şi solidă a sistemelor de energie din aceste ţări în contractul cadru al Uniunii Energetice şi cum putem ajuta, prin procesul de interese comune, prin conectarea facilităţilor europene sau prin posibilităţile financiare prevăzute de fondul strategic de investiţii anunţat de preşedintele Junker.”

Gazul iernii din Europa si Lacul lebedelor

Publicat de Monica Slavici, 4 noiembrie 2014, 09:05

In plina tectonica occidentala si euroasiatica, Ucraina este un ‘nod gordian’ al intereselor, inclusiv energetice. Mare parte a gazului folosit de Uniunea Europeana, provenind din Rusia, tranziteaza Ucraina.

Daca UE are nevoie in fiecare an de 450 de miliarde de metri cubi de gaz pentru consum, ea importa 300 de miliarde, din care 125 de la gigantul rus Gazprom. Dintre acestea, 75 de miliarde de metri cubi tranziteaza Ucraina. Pentru a evita dependenta de Gazprom, care nu s-a comportat doar ca un stat in statul rus ci si ca o pirghie de santaj economico-energetic si politic, programul politic al noii Comisii Europene cuprinde deja o idee enuntata de Jean Claude Juncker – de a infiinta rapid o Uniune Europeana a Energiei. Aceasta s-ar constitui in negociatorul comunitar unic din cadrul tratativelor comerciale in domeniu..

Pina atunci, si pina va sosi gazul lichefiat american promis ca ajutor de urgenta de presedintele Barack Obama, in discursul de la Bruxelles, asta vara, “tectonica energetica” continentala trece prin masa tratativelor. Si dupa 5 luni de negocieri, Uniunea Europeana, Ucraina si Rusia au semnat zilele trecute la Bruxelles un acord de reluare a livrarilor de gaz prin Ucraina.
Marul discordiei l-a constituit datoria Ucrainei fata de Gazprom inca din iarna trecuta, facturi neplatite de 3,1 miliarde de dolari. Comisarul European pentru energie, Gunther Ottinger, prezent la negocieri a declarat:” Banii sunt cheia negocierilor. In total este nevoie de 4,6 miliarde de dolari. Incercam sa constituim un pachet financiar pentru a acoperi o parte din facturile neplatite ale Gazpromului si sa finantam cumpararea de gaze platite in avans. Ucraina are probleme de plata mari”, a spus Ottinger, care a adaugat ca ea isi plateste acum datoria de 3,1 miliarde dolari, la pretul fixat de 385 de dolari pe mia de metri cubi si ca este capabila sa-si achite integral datoria la gaze catre Rusia. In acest sens, doua programe de sustinere macroeconomica de 1,6 miliarde de euro, acordate de UE, vor fi suplimentate de sprijinul FMI in valoare de 17 miliarde de dolari.
„Sperăm că acesta este un nou început de capitol, mai constructiv, în relaţiile dintre UE, Rusia şi Ucraina”, a anunţat imediat Gazprom într-un comunicat. Pe de alta parte, ministrul rus al Energiei, Alexandr Nowak, a amintit ca datoria Ucrainei fata de Gazprom ar fi de 5,3 miliarde de dolari si ca Rusia accepta, la fel ca Ucraina, sa astepte verdictul Curtii Internationale de Arbitraj de la Stockholm, ce se va pronunta vara viitoare.
Deci, in urma negocierlor tripartite si a asigurarilor comisarului pentru energie Ottinger, europenii pot sta linistiti la iarna. Intregul necesar de gaze va fi livrat si este garantat. Acordurile dintre UE, Ucraina si Rusia acopera asadar, nu doar lichidarea platii restantelor Ucrainei, ci si modalitatile de plata pentru livrarile pina in martie 2015.
E semnificativ ca in seara incheierii acordului, cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au declarat la Bruxelles ca “UE isi va juca deplin rolul de a facilita aplicarea acordului semnat, chiar daca el este o rezolvare provizorie a conflictului gazelor dintre Rusia si Ucraina”. Cei doi s-au intretinut apoi cu presedintele rus Vladimir Putin si cel ucrainean, Petro Porosenko. In cursul acestor convorbiri, Angela Merkel si Francois Hollande au insistat ca UE isi va juca deplin rolul, impreuna cu partenerii sai – SUA, G7,FMI- pentru a pune in aplicare acordul semnat. Astfel ca, iata, confortul elementar al oamenilor din UE ori Ucraina, ori alte state din regiune, se constituie intr-o dimensiune economica a relatiilor UE-NATO-Rusia, putand detensiona sau dimpotriva raporturile politico-militare ale acestora. Intelegerea e valabila doar pina la primavara. Baletul aprovizionarii cu gaze a Europei e deocamdata “Lacul Lebedelor”.

Mai puţine gaze ruseşti de astăzi

Publicat de Stefania Grigore, 16 septembrie 2014, 09:47

Concernul Gazprom a decis să reducă, fără nicio explicaţie, cu 10 la sută, cantitatea livrată ţării noastre, până duminică. Aceasta după o reducere test de 5 procente operată la sfârşitul săptămânii trecute. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu a dat asigurări din nou că nu există niciun risc ca să suferim de frig la iarnă, nici dacă furnizările vor fi oprite in totalitate şi se vor relua la primăvară.

În acest moment, România are în depozite 2 miliarde şi jumătate metri cubi de gaz, iar până la sfârşitul ciclului de înmagazinare va avea aproape 3 miliarde metri cubi. Productia internă este de 11 miliarde de metri cubi iar consumul total anual de 12 miliarde şi jumătate.

Uniunea Europeană continuă să încerce rezolvarea crizei dintre Moscova și Kiev

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 10:40

Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a avut planificată, ieri seara, o întâlnire cu ministrul ucrainian pentru energie.

Ne aşteptăm de la Gazprom să fie un furnizor de încredere care să-şi respecte obligaţiile contractuale faţă de partenerii europeni. Companiile nu pot fi împiedicate să dispună, cum vor, de gayul cumpărat ”de la Gazprom.

Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru energie, Guenther Ottinger.

După măsura luată de Gazprom, la mijlocul lunii iunie, de a stopa furnizarea de gaz către Ucraina, această țară a fost alimentată din Polonia și Ungaria. În prezent se lucrează la realizarea unui sistem care să permită Slovaciei ca, din toamnă, să livreze, prin flux invers, gaz către Ucraina.
Referitor la gazoductul South Stream, Sabine Berger a spus că acesta nu e o prioritate pentru Uniunea Europeană care dorește, în acest moment, diversificarea surselor de aprovizionare.

Gazele de șist sunt o soluție pentru a scădea dependența energetică față de Rusia, dar este decizia fiecărui stat membru dacă dorește să folosească această resursă.