Copiii și tinerii, mai înclinați să creadă că lumea devine un loc mai bun decât generațiile mai în vârstă!

Publicat de Andra Radu, 18 noiembrie 2021, 13:39

Copiii și tinerii sunt cu 50% mai înclinați decât persoanele mai în vârstă să creadă că lumea se transformă într-un loc mai bun cu fiecare generație, potrivit unui nou sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup și publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului.

Din sondaj reiese și faptul că tinerii cred într-o proporție mai mare că viața copiilor s-a ameliorat, o majoritate covârșitoare considerând că serviciile medicale, educația și siguranța fizică de care se bucură copiii de astăzi sunt la un nivel mai ridicat decât în cazul generației părinților lor.

Totuși, în ciuda optimismului lor, tinerii nu sunt nicidecum naivi, așteptându-se la acțiuni împotriva schimbărilor climatice, exprimând scepticism față de informațiile pe care le accesează pe rețelele de socializare și luptându-se cu stări de depresie și anxietate.

Aceștia se consideră cetățeni globali într-o proporție mult mai mare decât persoanele mai în vârstă și îmbrățișează mai ușor ideea cooperării internaționale în lupta împotriva unor amenințări precum pandemia de COVID-19.

„În prezent, lumea are nenumărate motive de pesimism: schimbările climatice, pandemia, sărăcia și inegalitatea, creșterea neîncrederii și răspândirea naționalismului. Dar iată și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să privească lumea prin lentilele întunecate ale adulților”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Față de generațiile mai în vârstă, tinerii lumii își păstrează speranța, au o perspectivă mult mai globală și sunt hotărâți să transforme lumea într-un loc mai bun. Tinerii din zilele noastre își fac griji pentru viitor, dar se consideră parte a soluției”.

Sondajul din cadrul proiectului Changing Childhood este primul de acest gen care caută să afle părerea mai multor generații despre lume în general și despre ce înseamnă să fii copil în zilele noastre. Acesta a inclus peste 21.000 de persoane din două grupe de vârstă (15-24 de ani și 40 de ani și peste), provenind din 21 de țări.

S-au realizat sondaje reprezentative la nivel național în țări din toate regiunile – Africa, Asia, Europa, America de Nord și America de Sud – și din toate categoriile de venit.

În general, datele schițează imaginea generațiilor tinere ca un produse ale globalizării. De exemplu, în medie, aproape de două ori mai mulți tineri (39%) decât persoane mai în vârstă (22%) se consideră ca făcând parte din comunitatea mondială mai mult decât din propria națiune sau comunitate locală. Cu fiecare an adăugat la vârsta respondentului, ponderea persoanelor care se consideră cetățeni globali scade, în medie, cu aproximativ un procent.

Sondajul – realizat în timpul pandemiei – remarcă de asemenea faptul că tinerii și copiii au, în general, mai multă încredere în guvernele țărilor lor, în oamenii de știință și în presa internațională ca surse de informații fiabile. Și totuși, sondajul arată că tinerii de astăzi sunt conștienți de problemele cu care se confruntă lumea:

• Majoritatea tinerilor identifică o serie de riscuri serioase la care sunt expuși copiii în mediul online, precum vizionarea de conținut violent sau explicit din punct de vedere sexual (78%) sau bullying-ul (79%).
• Doar 17% dintre tineri spun că au „multă” încredere în platformele sociale în ceea ce privește furnizarea de informații fiabile.
• În timp ce 64% dintre tinerii din țările cu venituri mici și medii cred că, la maturitate, copiii din țara lor vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor, tinerii din țările cu venituri mari cred într-o mică măsură în progresul economic. În aceste state, mai puțin de o treime dintre tinerii respondenți afirmă că, la vârsta maturității, copiii din zilele noastre vor avea o situație economică mai bună decât cea a părinților lor.
• Peste o treime dintre tineri declară că se simt adesea nervoși sau anxioși și aproape unul din cinci spune că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.
• În medie, 59% dintre tineri declară că, în zilele noastre, copiii sunt supuși presiunii de a reuși mai mult decât părinții lor în copilărie.

Sondajul constată și faptul că tinerii vor să vadă progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, mai multă cooperare între țări și să fie ascultați de către factorii de decizie:

• În medie, aproape trei sferturi dintre tinerii care sunt conștienți de schimbările climatice cred că guvernele ar trebui să ia măsuri importante pentru a le combate. Proporția este și mai ridicată în țările cu venituri mici și medii (82%) unde se așteaptă ca impactul schimbărilor climatice să fie cel mai grav.
• În aproape toate țările incluse în sondaj, marea majoritate a tinerilor declară că țările lor ar fi mai puțin expuse amenințărilor precum COVID-19 dacă guvernele s-ar coordona cu alte state în loc să acționeze pe cont propriu.
• Tinerii sprijină mai puternic drepturile persoanelor LGBTQ+, la cârma luptei pentru egalitate aflându-se femeile tinere.
• În medie, 58% dintre persoanele de 15-24 de ani cred că este foarte important ca liderii politici să asculte copiii.

„Nu putem ști ce gândesc tinerii dacă nu îi întrebăm. Sondajul UNICEF subliniază importanța consultării generației viitoare și a înțelegerii perspectivelor sale”, a afirmat Joe Daly, partener principal în cadrul Gallup. „Copiii de astăzi sunt liderii de mâine; este esențial ca generațiile mai mari să își asume rolul ce le revine pentru a ne asigura că lăsăm o lume mai bună copiilor noștri”.

Sondajul identifică anumite zone în care se remarcă o puternică aliniere între generațiile tinere și cele mai în vârstă – în special referitor la climă, importanța educației, cooperarea internațională și implicarea copiilor. La polul opus, optimismul, abordarea dintr-o perspectivă globală și recunoașterea progreselor istorice reprezintă câteva dintre clivajele cele mai profunde.

„Deși acest studiu creionează o perspectivă nuanțată a decalajului inter-generațional, transpare o imagine clară: copiii și tinerii întruchipează spiritul secolului XXI într-o măsură mult mai mare decât părinții lor”, a declarat Fore. „Acum, când UNICEF se pregătește să marcheze cea de-a 75-a aniversare a sa luna viitoare și suntem la un pas de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, este esențial să îi consultăm pe tineri în mod direct în legătură cu bunăstarea lor și cu schimbările din viața lor”.

Scopul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului – sărbătorite în fiecare an pe 20 noiembrie – este acela de a sensibiliza cu privire la milioanele de copii cărora li se neagă dreptul la servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție adecvate și de a promova vocea tinerilor ca un element critic în orice discuție despre viitorul lor.

Odată cu publicarea sondajului, UNICEF lansează o nouă platformă interactivă, www.unicef.org/changing-childhood, conținând toate datele din cadrul sondajului și raportul proiectului.

Proiectul Changing Childhood reprezintă primul sondaj realizat la nivel mondial în rândul mai multor generații cu scopul de a afla părerea acestora referitor la ce înseamnă să fii copil în prezent. În cadrul proiectului, UNICEF a colaborat cu Gallup pentru realizarea unui sondaj în rândul a peste 21.000 de adulți și copii din 21 de țări, în perioada februarie-iunie 2021.

În fiecare țară, eșantionarea a fost una aleatorie și reprezentativă la nivel național pentru două categorii ale populației: persoane de 15-24 de ani și persoane de 40 de ani și peste. Aria de acoperire a reprezentat-o întreg teritoriul țării, inclusiv mediul rural, iar baza de sondaj a cuprins întreaga populație civilă neinstituționalizată din fiecare grupă de vârstă, cu acces la telefon.

Țările incluse în sondaj sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Regatul Unit, Spania, SUA, Ucraina și Zimbabwe.

Prezentul este real!

Publicat de Andra Radu, 5 februarie 2020, 10:46

Trecutul și viitorul sunt doar scenarii cărora le dăm viață în mintea noastră. Le punem pe repeat, revedem aceleași scene de un milion de ori, retrăim emoțiile și conversațiile până când avem senzația că totul se întâmplă din nou chiar în acest moment.

Trecutul a fost și nu va mai fi niciodată. Rămân doar impresiile noastre și ceea ce ne reconstruim în mintea noastră. Amintirea momentelor trecute este reconstruită din nou și din nou în mintea noastră și capătă semnificația pe care alegem noi să i-o dăm.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), generațiile anterioare experimentau mai des fericirea deoarece obișnuiau să concentreze experiența pe momentul prezent, rareori proiectându-și viața în viitor.

„Mergând și mai în spate, să zicem 2-3-4-5 secole în urmă, oamenii erau atât de preocupați cu supraviețuirea încât proiecția viitorului nu era pe lista lor de priorități. Acesta a fost si motivul pentru care până și conceptul de “călătorie în timp” a fost menționat foarte târziu în istoria omenirii, când oamenii își satisfăceau mai ușor nevoile fundamentale (hrană, adăpost etc.) și puteau să se gândească la mai multe lucruri decât la supraviețuire”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Viitorul este doar plăsmuirea imaginației noastre. Prezentul este real!

Specialistul afirmă că dintr-un moment trist putem alege să ne focusăm pe durerea pe care o readucem în mod constant la viață. Ne conectăm în mod repetat la ce s-a întâmplat, prin a accentua totul și a păstra cât mai vie amintirea tristeții de atunci. O altă variantă ar fi să ne amintim părțile frumoase, lecțiile și modul în care ne-a ajutat să devenim mai buni. În acest fel, ne concentrăm resursele pe părțile bune și dăm naștere unor emoții și stări plăcute.

„Viitorul nu există. Nu apucăm niciodată să îl trăim cu adevărat. Viitorul este o construcție a minții noastre, menită să ne pregătească pentru posibile scenarii care să nu ne scoată prea mult din zona de confort. Este o proiecție a viselor, obiectivelor, dorințelor noastre, care există doar în mintea noastră.

Este drumul imaginar pe care ni-l trasăm, astfel încât să trăim cu simțul unei direcții în viață; însă el nu există ca un moment ce poate fi trăit cu adevărat, ci noi ajungem să trăim ceea ce am visat despre viitorul nostru, în momentul prezent. Singurul moment cu adevărat viu este acum! Scurt dar plin de viață!

Dintr-o multitudine de acum-uri scurte, construim un prezent dinamic, în continuă mișcare; prezent care este cu adevărat singurul moment care contează, singurul moment în care poți real să zâmbești, să plângi, să te întristezi, să te bucuri, să iubești”, conchide psihologul Andra Tănăsescu.

Cei 7 ani de-acasă. Îi mai avem?

Publicat de Mihaela Costache, 3 octombrie 2015, 12:45

Conflictul actual între generaţii e mai evident decât în anii trecuţi; părinţii nu se mai înţeleg cu copii, bunicii cu nepoţii, ba nici fraţii între ei nu numai că nu se înţeleg, dar nici nu se mai suportă. Trăim într-o lume violentă în care conflictele se rezolvă nu pe cale diplomatică sau a schimbului de replici cum ar fi normal, ci cu pumnul, cuţitul sau toporul.

„Îţi lipsesc cei 7 ani de-acasă” am auzit de multe ori. Normal că lipsesc, acum se merge la şcoală de la 6 ani. Aţi auzit pe cineva să spună: „Nu ai ce-i 6 ani de-acasă”? Exclus. Adevărul e că educaţia unui om se deprinde în primii ani de viaţă; că sunt 5, 6 sau 7, contează mai puţin. Important e ca cineva să se ocupe de cei mici, de educaţia şi buna lor creştere. Nu în greutate şi nici în înălţime ci în bun simţ.

Din nefericire părinţii sunt foarte ocupaţi şi nu au timp pentru copii. Sau nu au suficient de mult timp pentru ei. De la 6 ani se ocupă parţial şcoala. Spun parţial pentru că aici, la şcoală ne lovim de multe ori de profesori plictisiţi, aroganţi, sătui de educaţia copiilor şi mai preocupaţi să-şi predea materia, să asculte şi cam atât. Tot aici, la şcoală, cei mici se lovesc pentru prima oară de anturaj; un anturaj impus de viaţă şi nu selectat de părinţi. Marile probleme ale celor mici de aici încep şi vor continua şi în anii viitori.

Respect, bună cuviinţă, dragoste pentru semeni, un minim cult al muncii, sunt lucruri ce se desprind la această vârstă fragedă şi se vor accentua pe parcursul trecerii anilor. Din nefericire, dacă sămânţa nu e sădită, toate acestea nu au nici cum să răsară, de unde să crească şi să se dezvolte. Ne vom trezi peste ani cu adolescenţi lipsiţi de cele mai elementare lucruri, pe care le putem reuni generic în învăţătura celor 7 ani de-acasă. Dacă nu este inoculată la timp, toată acestă învăţătură nu poate fi recapitulată înaintea examenului vieţii; nu există dascăli care să predea ore particulare pentru această materia. Cei 7 ani de-acasă îi ai sau nu.

Din nefericire tot mai mulţi dintre tinerii de astăzi nu îi au. Sau dacă au fost încercări de formare a caracterului şi bunei creşteri într-o anumită perioadă, şcoala şi aici includ şi anturajul, le-au eliminat. Curios cât de repede şi de bine se deprind lucrurile negative. Curios cât de mult se degradează fiecare caracter în parte şi noi toţi în ansamblu. Degeaba ne plângem acum. Lucrurile trebuiau făcute la timp, iar pentru cei şi mai tineri decât generaţia de adolescenţi de astăzi nu prea mai e timp. Ar fi timpul să ne deşteptăm şi să realizăm că fără o generaţie viitoare educată sănătos, nu vom avea viitor. Ori tocmai acest lucru ar trebui evitat.