După Neversea, Ed Sheeran, Electric Castle, Bon Jovi și The Cure, evenimente care au adunat câteva sute de mii de oameni, sezonul festivalurilor continuă cu Untold, AfterHills, George Enescu, concertul Metallica și alte zeci de astfel de evenimente, în toată țara. Astfel, piața festivalurilor se va ridica la recordul istoric de peste 600 de milioane de lei, potrivit unei analize realizate de Frames.
Dincolo de biletele vândute, business-ul de festival înseamnă zeci de milioane de lei încasări din servicii, de la mâncare și băuturi la transport, turism, produse promoționale și afaceri conexe.
Potrivit studiului realizat de firma de consultanţă, afacerile din acest sector au atins, anul trecut, nivelul de 472,6 milioane de lei, cu peste 80 de milioane de lei peste rezultatele din 2017. De asemenea, potrivit analiștilor, piața de entertainment din România are un potențial semnificativ de creștere în viitor.
”Există încă loc de festivaluri în România. Luna septembrie, o lună cu vreme de vară, perioada Crăciunului, Revelionul și sărbătorile din primăvară (1-8 martie) creează premisele unor asocieri de business cu potențial de vânzări semnificativ. În Occident, de exemplu, ideea de Winter Festival este puternic exploatată, variantă care, pe viitor, va fi implementată, probabil, și în România”, estimează analiștii.
Noile generații sunt mult mai atrase de astfel de evenimente, de cultura occidentală în care asemenea festivaluri se află în prim-plan. Ultra Music Festival reprezintă, la nivel internațional, un etalon în materie, un business care, în ultimii 20 de ani, s-a extins în toată lumea, cu evenimente cu sute de mii de oameni.
Astfel, nu este exclus ca, în orizonul 2021-2022, piața de entertainment din România să atingă nivelul de un miliard de lei.
După ce a dirijat în luna mai a acestui an Concertul Regal alături de Orchestra Naţională Radio, William Kunhardt revine la Sala Radio, de această dată la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio, miercuri, 29 noiembrie, de la ora 19:00.
Solist invitat va fi violonistul Gabriel Croitoru, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, un muzician cu peste 1.000 de apariţii scenice. Gabriel Croitoru cântă pe legendara vioară Guarneri del Gesù, aceeaşi cu care George Enescu şi-a cucerit contemporanii.
Lucrarea Capriol Suite pentru orchestră de coarde, de compozitorul britanic Peter Warlock, va deschide programul, urmată de Concertul nr. 4 în re major pentru vioară şi orchestră, de Mozart. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 2 în re major, op. 36, de Ludwig van Beethoven.
Câştigător al prestigiosului premiu James Conlon pentru dirijat, primit în 2014 în cadrul Festivalului de Muzică din Aspen, Statele Unite, William Kunhardt este director artistic al Orchestrei de Cameră Arensky şi colaborează frecvent cu orchestre de notorietate din Statele Unite şi Europa.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.
Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.
Breviar enescian, o publicaţie-reper a Editurii Casa Radio
Publicat de adinaiftime,
20 septembrie 2017, 12:00
În plină desfășurare a Festivalului Internațional George Enescu, Editura Casa Radio aduce pe piaţa de carte un titlu de mare ajutor oricărui iubitor de cultură ce dorește fie să descopere, fie să înţeleagă mai bine personalitatea şi creaţia lui George Enescu. Breviar enescian este titlul sub care compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu – iscusit exeget al opusurilor enesciene şi totodată orchestrator al unor importante lucrări neterminate de Enescu, a realizat o trecere în revistă a creaţiilor marelui compozitor român. Aşadar, este vorba de o carte cu patru CD-uri, cuprinzând comentariile rostite de Pascal Bentoiu şi transcrise, inclusiv cu traducerea textului în limba engleză. Comentariile sunt accesibile publicului fără vreo pregătire specială, vorbitor sau nu de limbă română, şi constituie un adevărat compendiu despre universul enescian.
O descriere a acestor prezentări o face chiar Pascal Bentoiu, în Cuvântul introductiv al cărţii: „Culegerea de comentarii aici înfăţişate a însoţit un şir de 31 de emisiuni la Radio România Muzical între 1 februarie şi 30 august 2005. Tema ciclului era prezentarea unei integrale a operei enesciene. Desigur, o integrală în adevăratul sens al cuvântului va fi trebuit să cuprindă eventual şi cele câteva zeci de lucrări şi fragmente de lucrări ale autorului scrise până la 16 ani. Noi am preferat să pornim de la opus 1 – Poema Română, şi, epuizând lucrările numerotate de autor, ca şi piesele instrumentale de concurs nenumerotate, dar publicate de Enescu (flaut, violă, harpă cromatică, trompetă), am adăugat zece alte titluri, fie piese originale (precum Impromptu concertant, Sonata Torso ori Trio-ul în la minor), fie piese recuperate din schiţe sau întregite în baza schiţelor (exemplu: Poemul vocal-orchestral Isis, Simfoniile a IV-a şi a V-a). Ceea ce a dus totalul la aproape 50 de titluri, arătând de fapt adevăratele dimensiuni ale Operei. Şi, încă o dată, a fost vorba de „integrală” într-un sens destul de relativ şi mai degrabă pragmatic. Chiar şi între piesele mai târzii s-ar fi putut oferi câteva titluri în plus, nu multe, evident, dar să zicem: Quartettsatz (1906) sau fragmentele orchestrate din Suite châtelaine (1911). Enescu a scris nu puţin, cum îi plăcea să afirme, ci mult, chiar foarte mult, dacă luăm în considerare şi numărul proiectelor ne-duse la capăt. Tipologia sa artistică nu e foarte diferită de cea a lui Mihai Eminescu, de la care de asemenea ne-au rămas sumedenie de lucrări neterminate. Acestor imenşi artişti fantezia lor debordantă le-a oferit mai mult decât puteau desăvârşi”.
Cartea Breviar enescian este disponibilă la vânzare pe site-ul Editurii Casa Radio (www.edituracasaradio.ro) şi la standul din str. Temişana nr. 31, Bucureşti, unde poate fi achiziţionată la preţul de producător. Pe restul perioadei Festivalului George Enescu (până pe 24 septembrie), poate fi găsită şi la standurile proprii ale Editurii Casa Radio din foaierul Sălii Mari a Palatului şi din Piaţa Festivalului.
Produsele Editurii Casa Radio se găsesc şi în magazinele de specialitate (librăriile Humanitas şi Cărtureşti).
Festivalul International „George Enescu”. Programul zilei – 12 septembrie
Publicat de adinaiftime,
12 septembrie 2017, 10:29
Recitalul pe care urmau să-l susțină violonistul Leonidas Kavakos şi pianistul Kirill Gerstein a fost înlocuit cu un recital propus de tânărul violonist Ray Chen, acompaniat la pian de Julien Quentin. La Ateneul Român, de la ora 17.00, cei doi muzicieni propun publicului lucrări de Beethoven, Saint Saens, de Falla și Bach. Recitalul va fi transmis live de Radio România Muzical şi Radio România Cultural.
Tot în transmisiune directă, Orchestra Filarmonicii Regale din Londra va susţine cel de-al doilea concert în cadrul Festivalului Enescu. Protagonişti: dirijorul Charles Dutoit şi pianista Martha Argerich. Programul se va deschide la ora 20.00 cu Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu, căreia îi vor urma trei lucrări din repertoriul francez: Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră de Ravel, Trei schiţe simfonice „Marea” de Debussy şi Boleroul de Ravel. Concertul are loc la Sala Palatului, în seria „Mari orchestre ale lumii”.
Pe agenda Festivalului „George Enescu” este înscris şi recitalul susţinut, la Sala Thalia din Sibiu, de pianista Viktoria Vasilenko, câştigătoare a Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţia 2016. Muziciana va interpreta piese de Debussy, Prokofiev, Ceaikovski şi Musorgski.
Rodica Bujor – ”o minune a cântecului popular românesc”
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
19 iulie 2016, 06:15 / actualizat: 19 iulie 2016, 9:28
Viaţa interpretei RodicaBujor este viaţa dedicată cu patos cântecului românesc.
Născută la 30 iulie 1914, în comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa, va trăi copilăria într-un mediu muzical cultivat de tatăl său şi susţinut de tradiţiile muzicale ale locului. Va dori să depăşească acest stadiu al identificării cu un loc şi, simţind că vocea sa şi repertoriul adunat cu migală din satele dâmboviţene sunt argument pentru ieşirea înlume, s-a prezentat în faţa unei comisii de specialiate care să valideze aceste valori.
Eugenia Rodica Nedelea, penumele său adevărat, va participa la un concurs la Radio Bucureşti. Au fost în concurs peste 800 de purtători de folclor, concursul s-a derulat timp de peste 3 luni. La final au fost două câştigătoare: Eugenia Braia (IoanaRadu de mai târziu) şi Eugenia Nedelea. Din comisie făceau parte mari personalităţi muzicale ale vremii: Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Tiberiu Brediceanu, Ion Filionescu, Grigoraş Dinicu, preşedintele comisiei fiind George Enescu. Întrebată ce va interpreta a răspuns cu dezinvoltură: “câteva piese de la noi din sat”. Era, în fapt, întâlnirea cu destinul. Va mărturisi mai târziu: „Un bărbat m-a întrebat care este numele meu. Eugenia Rodica Nedelea, am spus, din ce în ce mai emoţionată. Şi el a zis: frumos, frumos, dar eu aş zice să-ţi fie numele, cum sunt bujorii din obraji. Toţi au aplaudat ş ibărbatul a spus pe un grai frumos, moldovenesc, dacă nu ti superi, în ia sara o să vii mata frumos pe Calea Victoriei, la colţ cu Lemnea, şi o sa-i spui portarului că te-a invitat George Enescu.”
A urmat a doua confruntare cu destinul: interpretarea în faţa invitaţilor marelui compositor şi certificare avalorii sale ca solistă. Cuvintele marelui George Enescu o vor urmări toată viaţa, ca un far al încrederii de care avea nevoie pentru a se deschide ca un receptacol spre frumuseţile cântecului popular românesc: “(…) acum vă prezint o descoperire, o minune a cântecului românesc, fără nici un fel de iz lăutăresc – a prezentat-o George Enescu pe tânăra interpret distinşilor invitaţi. Veţi vedea cum arată românca în adevărata ei frumuseţe.”“Eu – continua mărturisirea Rodica, de-acum Bujor, – plină de emoţie, am început cu o prelucrare: „Voinicel cu părul creţ / Ce te ţii aşa măreţ / Nu stă casa-ntr-un picior / Nici lumea într-un fecior». A fost cum a fost, copleşitor pentru mine, iar la sfârşit George Enescu mi-a mulţumit şi mi-a spus, să îmi păstrez cântecele de acasă şi să le păzesc cu sfinţenie şi să încerc să rotunjesc puţin vocalele.”
A fost o dublă provocare a destinului: să fie reperată de specialişti, să fie îndrumată spre păstrarea cântecelor “de acasă” şi să fie auzită vocea sa la cutia magică, radioul românesc. De aici, drumul s-a netezit, iar repertoriul său variat, de la folclor la romanţe şi lieduri, va fi apreciat de generaţii de iubitori de muzică.
din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
La Radio a debutat în 1938 cu orchestra lui Vasile Julea, primul disc l-a editat în 1939, cele mai multe înregistrări au rămas în Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române.
din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Generozitatea cu care a dăruit lumii cântece de neuitat s-a răsfrânt şi în prieteniile trainice pe care le-a cultivat o viaţă: Ioana Radu, Mia Braia şi Maria Lătăreţu. “Privighetoarea Gorjului”, cum a fost numită Maria din Bălceşti, va depune mărturie în acest sens: “Au fost patru prietene, pe care moartea le-a despărţit. Ele nu s-au putut despărţi, nu au avut niciodată una cu cealaltă sentimentul invidiei, sentimentul că una este mai bună decât cealaltă. Când s-au lansat, s-au lansat toate odată”, adaugă Ioana Lătăreţu într-o mărturisire publică.
L-a apreciat pe Ion Luican, pe care l-a numit ”profesorul romanţei”, pe Cristian Vasile, pe Jean Moscopol. A simţit şi bucuria peliculei, a avut roluri episodice în filme: “Zile de neuitat” şi “Pe cărările dorului”.
Într-un octombrie friguros, era anul 1995, Rodica Bujor avea să plece în Lumea fără Dor pentru a cânta despre dor:
din Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Rodica Bujor rămâne „o minune a cântecului popular românesc”, definirea lui George Enescu confirmându-se peste timp prin includerea numelu Rodicăi Bujor în patrimonial de valori româneşti înGaleria interpreţilor întru veşnicie.
Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.
100 de personalitati din cultura sau stiinta care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de romani care ca prin creativitate, munca si curaj au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală.
Astazi vi-l prezentam pe Dinu Lipatti, un celebru pianist, compozitor și pedagog român.
S-a născut la Bucureşti, într-o familie cu înclinaţii muzicale: tatăl său era un talentat violoniost amator, mama, o redutabilă pianistă, iar naşul său de botez a fost George Enescu.
La 4 ani, tânărul Lipatti interpreta, de pe genunchii mamei sale, primul preludiu de Bach, învăţat după ureche în timp ce-i asculta pe părinţii săi cântându-l la pian şi vioară.
Orchestra Naţională Radio deschide seria evenimentelor în aer liber găzduite de Piaţa „George Enescu” (în lateralul Ateneului Român), prezentate în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” şi organizate de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Accesul publicului la aceste concerte şi recitaluri este liber, în limita locurilor disponibile.
Joi, 10 septembrie, de la 19:30, sunteţi invitaţi la concertul cu arii celebre din opere susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi şi cu participarea tenorului Ştefan Pop, care în 2009 şi-a facut debutul internaţional cu rolul Alfredo din La Traviata la Teatro dell’Opera di Roma, în celebra producţie a lui Franco Zeffirelli.
Printre compozitorii care se regăsesc pe afişul serii se numără Verdi, Puccini, Donizetti, Ceaikovski, cu fragmente cunoscute din opere ca Rigoletto, La Bohème, Elixirul dragostei, Evgheni Oneghin ş.a. Programul cuprinde şi pagini muzicale celebre, extrem de apreciate de publicul larg: O Sole mio, Granada, Non ti scordar di me, Torna a Surriento, Funiculì-Funiculà.
Ştefan Pop l-a întruchipat pe Alfredo din La Traviata pe mai multe scene internaţionale: Opera Naţională din Atena, Opera de Stat din Viena, Teatrul Verdi din Trieste, Opera de Stat din Hamburg, Opera din Frankfurt, Teatrul Carlo Felice din Genova, Teatrul Massimo din Palermo, Opera Naţională Bucureşti, Opera Israeliană din Tel Aviv.
A interpretat rolul principal din L’Elisir d’amore la Teatrul Verdi din Trieste în 2010 şi la Opera de Stat din Hamburg în 2011 şi pentru prima dată rolul Elvino din La Sonnambula la Opera de Stat din Viena, în acelaşi an. Şi-a făcut debutul la Opera din Zurich cu rolul Cassio din Otello de Giuseppe Verdi şi la Seul cu rolul ducelui de Mantua din Rigoletto.
Ştefan Pop a fost invitatul sopranei Angela Gheorghiu la concertele susţinute în Seul, Shanghai şi totodată în Oman şi Muscat. La Covent Garden şi Arena di Verona a avut prilejul de a cânta alături de Placido Domingo.
În februarie 2012, Ştefan Pop a cântat pentru prima dată pe scena Operei din Paris, fiind ducele de Mantua în Rigoletto. Decembrie 2013 i-a adus debutul în rolul principal din Faust de Charles Gounod, la Opera Naţională Bucureşti. Un spectacol de succes urmat de altele la Opera din Rijeka (Croaţia – 2014) şi la Opera din Hong Kong (mai 2014). În iunie 2014 a debutat în rolul lui Rodolfo în versiunea concertantă a operei La Bohème, pe scena Sălii Pleyel în Paris, iar în august 2014 şi-a făcut debutul la Festivalul de la Salzburg, în rolul tenorului italian din Der Rosenkavalier.
Dirijorul David Crescenzi fost numit, din septembrie 2014, director artistic şi dirijor principal al Operei din Cairo. Muzicianul este invitat permanent al Operei Naţionale Române Timişoara, iar cartea sa de vizită include o variată experienţă artistică la Teatrul St. Carlo din Napoli, Opera din Cairo (Egipt) sau Teatrul Carlo Felice din Genova şi alături de ansambluri ca Orchestra Operei din Zagreb, Orchestra de Cameră din Bologna, Filarmonicile din Alessandria şi Piemonte, Orchestra Teatrului Reggio din Parma ş.a.
În ianuarie 2012 a întreprins un turneu în Germania şi Franţa cu Bergisch Symphoniker Orchestra din Köln, unde a dirijat Aida, Otello şi Recviemul de Verdi. Tot în anul 2012, a colaborat cu opera din Rio de Janeiro, unde a dirijat Aida şi a fost dirijorul festivalului de la Solothurn din Elveţia, unde a revenit şi în anul 2013.
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com
Festivalul International George Enescu aflat la cea de a 22-a ediție care se desfasoara între 30 august și 20 septembrie in Bucuresti și în alte orașe din țară, are loc la 134 de ani de la nașterea marelui compozitor și la 60 de ani de la moartea sa. In Festival publicul va avea ocazia să asculte 22 de lucrări din creatia enesciană în interpertarea unora dintre cele mai valoroase orchestre ale lumii.
Sunt prezente la București patru dintre cele mai bune orchestre la nivel mondial din acest moment, potrivit publicației britanice Gramophone: Royal Concertgebouw Amsterdam, Filarmonica din Berlin, Orchestra Filarmonicii din Viena si London Symphony Orchestra, aceasta din urmă urmând să evolueze cunoscutului dirijor român Ion Marin și cu participarea fraților Renaud Capucon la vioară si Gautir Capucon la violoncel.
Dacă este să privim în cifre participarea la festival este una de anvergură: vor fi prezenți 2500 de artiști străini si 500 de artiști români și vor avea loc peste 70 de concerte în săli precum și în aer liber, pe lângă multe alte evenimente care vor avea loc pe parcursul celor 22 de zile.
O premieră absolută la editia din acest an a Festivalului International George Enescu este prezența după 15 ani de discuții a Orchestrei Filarmonicii din Berlin care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie 2015 sub bagheta legendarului dirijor, Sir Simon Rattle. De asemenea, San Francisco Symphony o orchestră americană de prestigiu, distinsă și ea cu un Pulitzer Prize for Music, va fi prezentă și ea în festival.
O prezență strălucitoare în Festival este cea a lui Anne-Sophie Mutter, cea mnai bine cotată violonistă la nivel mondial.
Publicul se va putea bucura însă și de reveniri ale unor orchestre de prestigiu cum este Israel Philarmonic Orchestra sub bagheta dirijorului Zubin Metha dar si a unor artisti precum Murray Perahia, Fazil Say, Elisabeth Leonskaja, Christian Zacharias, Yuja Wang, Maria Joao Pires.
Edița 2015 îi include și pe unii dintre cei mai importanți artiști români ai momentului Orchestra Națională de Tineret, Corul și Orchestra Filarmonicii George Enescu; Orchestra Natională Radio și Corul academic Radio care interpretează Simfonia nr 8 de Mahler; dirijorul Tiberiu Soare care va dirija un concert de muzică contemporană românescă, dirijorul Cristian Mandeal care ca dirija un concert cu Monte Carlo Philarmonic; violonistul Alexandru Tomescu, care av urca pe scenă împreună cu Royal Liverpool Symphony Orchesrtra; dirijorul Mădalin Voicu
Printe cele 22 de lucrări asle compozitorului George Enescu care vor fi interrpretate în Festival se numără Simpfonia a 3-a, în viziunea dirijorului Vasily Petrenko, cu Royal Liverpool Orchestra pe data de 18 septembrie, la Sala Palatului, ”Balada pentru vioară și orchestră cu violonistul David Garett, ”Șapte lieduri de Clement Marot, în interpretarea sopranei Vaklentina Naforniță, ”Voix de la nature”, interopretată de San Francisco Symphony
Așadar ne așteaptă 22 de zile de magie!
AVATAR ENESCU 60 de ani în 6 zile, la Radio România Cultural
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 mai 2015, 06:30 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:05
Enescu Re-Imagined, Enescu Reloaded, Enescu Pop Icon, Amintiri despre George Enescu sunt câteva dintre ipostazele prin care Radio România Cultural celebrează complexitatea personalităţii culturale a marelui compozitor, violonist, pianist, dirijor şi mentor, chiar în săptămâna în care se împlinesc 60 de ani de la moartea sa.
Radio România Cultural propune un proiect editorial on air şi online – AVATAR ENESCU – prin care va creiona un portret mai aproape de mileniul III, o cale de cunoaştere aflată la intersecţia generată de viziunile celor mai importanţi oameni de cultură cu abordările moderne, non-conformiste ale tinerilor.
La 60 de ani de la moartea sa, George Enescu este mult prea puţin cunoscut şi cântat. Imaginea gânditoare şi tristă dintr-o fotografie veche pare să îi conserve misterul, menţinând o distanţă plină de reticenţă. Lucrările sale (cu excepţia, poate, a rapsodiilor) nu se află în prima opţiune a interpreţilor sau a publicului, nici măcar al celui autohton…De ce? De ce nu avem şi noi bomboane Enescu, aşa cum vienezii se mândresc cu cele marca Mozart? Ce ne împiedică sau ne reţine?
Viorile lui George Enescu vor fi aduse, marţi, 4 mai, în emisiunea Oaza de Muzică de către Cristina Andrei, directorul Muzeului Naţional „George Enescu”, iar muzicienii Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Cristina Paşa şi Sabin Penea vor cânta pe ele pentru publicul Radio România Cultural. Multe dintre personalităţile zilelor noastre vor veni în direct la Radio România Cultural pentru a reafirma valoarea incontestabilă a moştenirii enesciene. O altă ediţie specială a Oazei de muzică realizată de Sorina Goia va fi joi 7 mai, cu pianistul Dan Grigore în prim plan.
A fost Enescu un Mozart pe care l-am ratat? Lumea internaţională şi-l aduce aminte ca pe unul dintre cei mai mari violonişti ai secolului 20, însă el se considera, în primul rând, un compozitor…Cum ni-l reamintim şi noi, românii? În perioada 4-7 mai, emisiunea Vocea umană, realizată de Mihaela Soare, propune o serie de interviuri document cu Elena Cernei, David Ohanesian, Ştefan Niculescu, Cella Delavrancea, Tutu Georgescu, Tudor Arghezi, Octav Onicescu şi alte personalităţi care l-au cunoscut pe George Enescu.
În zilele de 4 şi 5 mai, Radio România Cultural va difuza două documentare dedicate personalităţii lui George Enescu. Sub genericul Enescu pop icon, producţiile realizate de Maria Balabaş vor urmări personalitatea lui George Enescu aşa cum este înteleasă de muzicologi, DJ, colecţionari de discuri, jazzmani şi publicul de muzică din România. Poate fi perceput cel mai mare compozitor român ca un pop icon? Cât de departe pot merge aceste analogii şi cât de relevante sunt pentru percepţia importanţei lui George Enescu pentru cultura română? Cum se transmite informatia în lumea contemporană? Cât de puternic ne mai regăsim în imaginea tradiţională a lui George Enescu? Ne-am imprima un tricou (mai degrabă) decât să-i ascultam muzica? Acestea sunt câteva intrebari la care încearcă să răspundă documentarele difuzate în zilele de 4 şi 5 mai, de la 16,05.
O altă atracţie a proiectului editorial AVATAR ENESCU va fi oferită de Revista Muzicală Radio. În 1951, Bernard Gavoty (critic muzical şi jurnalist de radio) a realizat o serie de 20 de dialoguri colocviale cu George Enescu, difuzate în acelaşi an de Radiodifuziunea Franceză. Transcrise ulterior cu fidelitate, dialogurile au fost publicate în chiar anul morţii sale (1955) şi reprezintă un autoportret vivant şi modest al omului, compozitorului şi interpretului, a pasiunii care i-a guvernat întreaga viaţă: să facă şi să scrie muzică. Întreaga serie de interviuri va putea fi ascultată în original, din 4 mai, accesând Revista Muzicală Radio.
Recompunerea portretului Enescu se va încheia, sâmbătă 9 mai, cu o ediţie specială a programului Music Show în care Radio România Cultural va difuza Invitaţiile Eutherpei, o emisiune dedicată lui George Enescu de către marele om de cultură, Iosif Sava.
În 4 mai 2015 se împlinesc 60 de ani de la dispariția celui care rămâne cel mai important muzician român al tuturor timpurilor: George Enescu. Creator de geniu, violonist de talie mondială, profesorul iubit al unora dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX – printre ei, Yehudi Menuhin –, creator al școlii românești moderne de compoziție, un model pentru toate generațiile care i-au urmat, interpret care cânta în tranșeele primului război mondial, unul dintre simbolurile culturale ale României, un geniu: acesta a fost George Enescu, pe care Radio România Muzical îl omagiază cu un program special chiar în ziua trecerii sale în eternitate.
Luni, 4 mai, între orele 10.00 și 17.00, la Radio România Muzical este Ziua Enescu. Pot fi ascultate câteva dintre cele mai semnificative lucrări lăsate de George Enescu, printre ele fragmente din opera “Oedipe”, Simfoniile I și a III-a, Sonata a III-a “în caracter popular românesc” pentru pian și vioară, Rapsodia română op.11nr.1, în interpretări care au făcut istorie. Alături de acestea, și câteva momente înregistrate de violonistul George Enescu – maestrul cântând, printre altele, Concertul pentru două viori și orchestră de Bach într-o înregistrare realizată alături de Yehudi Menuhin.
Pe parcursul Zilei Enescu la Radio România Muzical sunt presărate momente când poate fi ascultată vocea lui Enescu însuși – povestind despre experiența compunerii operei „Oedipe”, despre viziunea sa asupra interpretării la vioară, printre altele: este un privilegiu să poți auzi, peste timp, mărturiile unui mare Om de o modestie și spiritualitate care nu pot astăzi decât să impresioneze.
Selecția muzicală pentru Ziua Enescu la Radio România Muzical a fost realizată de Monica Cengher. Cele două tronsoane ale Zilei Enescu sunt prezentate de Ioana Marghita și Lucian Haralambie.
Confirmând rolul de important creator şi promotor de evenimente culturale în rândul radiodifuziunilor publice din media internaţionala, Radio România a iniţiat la New York organizarea unui recital ce deschide seria evenimentelor muzicale prilejuite de participarea la întâlnirile European Broadcasting Union (EBU) New York Meeting 2015, desfăşurate la New York, în perioada 29 aprilie – 3 mai. Evenimentele reunesc reprezentanţi ai radiourilor publice europene şi americane în cadrul unui program de seminarii, dezbateri, concerte şi vizite de lucru, având ca centru de interes difuzarea producţiilor muzicale, schimburile de programe muzicale, între radiourile publice şi Opera la radio.
Între evenimentele întâlnirii, primul reper este recitalul din 30 aprilie al pianistului de origine română Matei Varga, organizat la iniţiativa Radio România de ICR New York, găzduit de The Concert Space din Manhattan şi inclus în calendarul evenimentelor EBU. Rezident la New York, cu o carieră artistică în plină ascensiune, pianistul Matei Varga a susţinut numeroase recitaluri şi concerte în SUA şi Europa şi a colaborat cu nume de primă mărime ale scenei muzicale internaţionale. Ultimul său album cuprinzând lucrări pentru pian de George Enescu a fost lansat de casa de discuri Naxos în 2010. Matei Varga a evoluat de mai multe ori pe scena Sălii Radio din Bucureşti şi va reveni în stagiunea 2015-2016 alături de Orchestra Naţională Radio. La recitalul sau de la New York vor participa membri ai delegaţiilor participante la întâlnirea EBU, reprezentanţi ai posturilor publice de radio americane şi canadiene.
Opera la radio este tema seminarului programat pe 1 mai în cadrul European Broadcasters Day, organizat de conducerea Operei Metropolitan şi prezidat de Peter Gelb, directorul operei, în intenţia de a oferi membrilor EBU un cadru de dezbatere cu privire la istoricul şi oportunităţile de transmisie a spectacolelor oferite de celebrul teatru de operă american. Lansate în 1931, matineele de sâmbătă de la Metropolitan, transmise în toată lumea, multe dintre ele programate astfel încât să fie accesibile ca orar publicului european, reprezintă cel mai longeviv program de transmisii de muzică clasică din istoria radioului. Transmisiunile în direct ale spectacolelor de operă şi concertelor de la Metropolitan sunt un reper esenţial pentru melomanii români în programele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ultimii ani.
Carnegie Hall va fi cel de al doilea punct pe harta prestigioaselor săli de concerte newyorkeze pe care delegaţia Radio România le va vizita, la invitaţia WFMT, postul public de radio american dedicat muzicii clasice şi artelor spectacolului, şi unde va asista, în aceeaşi seară, la concertul cu opera Orfeo de C. Monteverdi, sub bagheta dirijorului Sir John Eliot Gardiner.
Calendarul întâlnirilor EBU va continua cu invitaţia lansată delegaţiilor prezente de către Metropolitan Opera de a participa la un tur al teatrului şi la reprezentarea spectacolului Bal mascat, de G. Verdi, dirijat de James Levine, actualul director muzical de la Metropolitan, spectacol din seria celor care pot fi ascultate sâmbăta seara şi în România, preluate în direct sau înregistrat, pe frecvenţele Radio România Muzical şi Radio România Cultural şi online pe www.radioromaniacultural.ro si www.romania-muzical.ro
Bogdan Zvorişteanu cântă pe vioara Gagliano la Sala Radio
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 aprilie 2015, 14:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:06
Vineri, 24 aprilie (ora 19:00), Bogdan Zvorişteanu revine pe scena Sălii Radio împreună cu vioara sa de patrimoniu universal Gagliano (realizată în 1761) pentru a interpreta, alături de Orchestra Naţională Radio, Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră semnat de compozitorul francez romantic Camille Saint-Saëns. Cel de-al treilea şi ultimul concert de vioară al lui Saint-Saëns a fost dedicat marelui violonist (şi compozitor) spaniol Pablo de Sarasate, care a şi interpretat de altfel lucrarea la premiera din octombrie 1880.
Concertmaestru al prestigioasei orchestre Suisse Romande (Elveţia) – din anul 2002, violonistul Bogdan Zvorişteanu a ocupat anterior aceeaşi poziţie la Orchestra Filarmonică din Santiago de Compostela (Spania) şi la cea de cameră din Pforzheim (Germania), susţinând recitaluri şi concerte în Europa, Argentina, Canada, China, Coreea de Sud, Japonia. Bogdan Zvorişteanu şi-a continuat formarea muzicală începută la Bucureşti la Academia Internaţională de Muzică Menuhin din Gstaad/Blonay – Elveţia, unde a beneficiat de îndrumarea maestrului Alberto Lysy. Participările în numeroase concursuri internaţionale, precum George Enescu (Bucureşti), Tibor Varga (Sion), Leopold Mozart (Augsburg) şi la Concursul Internaţional din Geneva i-au adus, de-a lungul anilor, prestigioase premii şi distincţii.
Concertul se derulează sub bagheta dirijorului german Gerd Schaller, care se bucură de o activitate foarte bogată la pupitrul celor mai cunoscute orchestre germane şi are un repertoriu impresionant (peste 100 de simfonii, peste 50 de titluri de operă şi balet, numeroase lucrări concertante). Gerd Schaller a colaborat cu Orchestra de Stat şi Orchestra Filarmonică Radio din Hanovra, Orchestra Filarmonică de Cameră din Leipzig, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Simfonică a Teatrului Naţional din Praga, Orchestrele Radio din München şi Budapesta, Orchestra Operei Naţionale din Varşovia etc. A fost dirijor principal al Teatrului de Stat din Braunschweig, iar între anii 2003-2006 a fost director artistic al Teatrului din Magdeburg.
Programul serii de la Sala Radio va mai include încă două partituri: celebra uvertură a operei lui Verdi – Nabucco şi Simfonia Dante de Franz Liszt, cea de-a doua lucrare fiind interpretată cu participarea Corului Academic Radio, dirijor: Dan Mihai Goia. Inspirată de Divina Comedie, Simfonia Dante descrie călătoria lui Dante Alighieri prin iad şi purgatoriu. Partitura a avut premiera absolută la Dresda, în noiembrie 1857, cu Liszt însuşi la pupitrul dirijoral, şi a fost neoficial dedicată prietenului său (şi viitorului său ginere), compozitorul Richard Wagner.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Valentin Gheorghiu şi Gabriel Croitoru Integrala Sonatelor pentru pian şi vioară
Publicat de Andrei Cretoiu,
17 aprilie 2015, 14:10 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:43
Doi dintre cei mai mari muzicieni români – pianistul Valentin Gheorghiu şi violonistul Gabriel Croitoru, îşi dau, pentru a treia oară, întâlnire cu Beethoven la Sala Radio!
După primele două recitaluri ca parte a Integralei sonatelor pentru pian şi vioară semnate de Beethoven, sunteţi invitaţi luni, 20 aprilie (ora 19:00), să „savuraţi” următoarea serie de trei lucrări, în interpretarea celor doi artişti. Dintre cele 10 sonate create de marele compozitor, de această dată veţi asculta Sonata nr. 4 în la minor pentru pian şi vioară, Sonata nr. 6 în la major pentru pian şi vioară şi Sonata nr.10 în sol major pentru pian şi vioară.
Două instrumente muzicale de valoare, pe măsura „maeştrilor” ce le vor mânui cu abilitate vor îmbogăţi această „călătorie muzicală” în lumea sonatelor lui Beethoven. Este vorba despre noul pian Steinway al Sălii Radio, respectiv vioara Guarneri, care a aparţinut lui George Enescu, instrument aflat în administrarea Muzeului Naţional George Enescu, ce se află din 2008, prin concurs, în folosinţa violonistului Gabriel Croitoru.
Valentin Gheorghiu s-a remarcat ca un excepţional pianist şi compozitor român, colaborând cu nume importante ale vieţii muzicale, alături de care a evoluat în Austria, Franţa, Germania, SUA, Elveţia, Italia, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Canada, Spania, Japonia etc. Pe lângă o activitate solistică de excepţie, marcată de recitaluri şi concerte, Valentin Gheorghiu se dedică şi muzicii de cameră. A efectuat numeroase înregistrări, multe dintre acestea editate de case de discuri din ţară sau din străinătate.
A fost distins cu numeroase premii obţinute în competiţii internaţionale dedicate pianului, în prezent făcând parte din juriile concursurilor P. I. Ceaikovski, Van Cliburn, Fr. Chopin, A. Rubinstein, L. van Beethoven, R. Schumann, J. S. Bach. De-a lungul timpului, Valentin Gheorghiu a obţinut Menţiunea I în cadrul Premiilor George Enescu (1946), a fost distins cu Premiul Academiei Române (1961), iar atât Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cât şi Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa.
Gabriel Croitoru, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, are peste o mie de apariţii scenice. A evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră Regina Sofia, orchestrele simfonice din Monte Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Cannes, Lyon ş.a. A fost aplaudat în recitaluri în Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China şi S.U.A. Începând din 2011 a susţinut mai multe turnee naţionale de anvergură sub titlul Duelul viorilor (alături de Liviu Prunaru şi Horia Mihail) şi Vioara lui George Enescu la sate (alături de Horia Mihail).
Pe 22 ianuarie 2015, Gabriel Croitoru a fost aplaudat alături de violonistul Liviu Prunaru şi de pianistul Horia Mihail într-un recital extraordinar la Londra, parte a unui amplu program de evenimente dedicate lui George Enescu, la 60 de ani de la moartea compozitorului, manifestări organizate de Institutul Cultural Român din Londra.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368
Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie, odată cu ziua poetului Mihai Eminescu, este celebrată de Editura Casa Radio prin două evenimente editoriale speciale.
Editura Casa Radio vă invită joi, 15 ianuarie, de la ora 18:30, la Ceainăria CărtureştiVerona, din Strada Arthur Verona nr. 13-15, la o audiţie specială Tudor Vianu şi la o dezbatere despre importanţa personalităţii acestuia pentru cultura română pornind de la dublul CD Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice, recent apărut la Editura Casa Radio, în colecţia Lecturi pe întuneric. La dezbatere vor participa criticul şi teoreticianul literar Carmen Muşat, Vlad Alexandrescu, istoric al ideilor şi profesor la Universitatea Bucureşti, criticul literar George Neagoe şi Luigi Bambulea, critic şi eseist. Aceştia vor prezenta noi aspecte din activitatea ultimul mare cărturar român – Tudor Vianu, profesor, critic, estetician, filosof al culturii…
Audiobook-ul Tudor Vianu,Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice reprezintă un eveniment editorial absolut. Cele două CD-uri conţin 11 conferinţe radiofonice istorice din Arhivele Radio România, înregistrări realizate între 1955 şi 1964 de Tudor Vianu. În aceste studii radiofonice Vianu i-a analizat pe Mihai Eminescu, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Nicolae Labiş, Cervantes, Goethe, Victor Hugo, Shakespeare, iar audiobook-ul dezvăluie şi o altă ipostază, mai puţin cunoscută a profesorului, cea de poet. Difuzat în premieră în seara zilei de 26 aprilie 1964, poemul Shakespeare avea să fie ultima înregistrare radiofonică a lui Tudor Vianu. O lună mai târziu, pe 21 mai, cărturarul se stingea din viaţă. Se încheia astfel o activitate radiofonică de 35 de ani. Începând din 1929, Tudor Vianu a susţinut la microfonul radioului public peste 100 de conferinţe.
„Cele 11 conferinţe şi poemul Shakespeare, citite la Radio România, între 1955 şi 1964, dezvăluie trăsăturile unui spirit umanist, înrudit cu seniorii criticii socio-literare de astăzi: M.H. Abrams, George Steiner sau Harold Bloom. Glasul profesorului sună plin, uneori cu infuzii oraculare la pasaje extrase din opere, şi totdeauna cu accente bine calibrate asupra explicaţiilor, a interogaţiilor, a problematizărilor şi a controverselor. Ultima silabă este (de)stinsă, ca şi cum faptelor nu le-ar trebui demonstraţii. Vorbitorul îşi îmbracă monologul într-un simpozion cu trecutul şi prezentul…” (George Neagoe, Proba magistraturii. Cum se vorbeşte despre cărţi, fragment din booklet).
Partener media: Radio România Cultural.
* * *
Editura Casa Radio marchează Ziua Culturii Naţionale şi prin lansarea primului compact-disc realizat de Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal. Evenimentul va avea loc pe 15 ianuarie, ora 20:30, în foaierul Ateneului Român, la finalul concertului susţinut, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, de Orchestra Română de Tineret aflată sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal. Domnia sa şi violoncelistul Marin Cazacu – fondator al reputatului ansamblu, vor participa la lansarea albumului.
Compact-discul cuprinde o selecţie de piese remarcabile, pentru orchestră mare, din repertoriul românesc, creaţii ale lui George Enescu, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu, Béla Bartók şi Grigoraş Dinicu.
După cum evidenţia muzicologul Oltea Şerban-Pârâu în prezentarea albumului, prin aceste înregistrări, realizate în 2012 la Radio România, „dirijorul Cristian Mandeal îşi vede răsplătită insistenţa asupra detaliului, ca parte a unui întreg plin de distincţie şi personalitate. (…) Orchestra Română de Tineret a ajuns în doar şase ani să devină nu doar un loc de întâlnire a celor mai talentaţi şi valoroşi tineri muzicieni români, ci un loc în care excelenţa artistică reprezintă motorul motivaţional principal al tuturor muzicienilor.”
Dirijor permanent al Orchestrei Române de Tineret, Cristian Mandeal a colaborat cu orchestre de prestigiu din toată lumea şi cu solişti de renume. A fost Director Artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, ediţiile 2001 şi 2003. A realizat numeroase înregistrări pe compact-discuri şi discuri LP cu muzică de operă, simfonică şi de film. Începând din 2005, Cristian Mandeal a devenit dirijor principal invitat al Orchestrei Hallé din Manchester.
Iniţiat de Marin Cazacu, proiectul Orchestra Română de Tineret – spirit enescian şi tradiţie europeană, unde sunt selectaţi cei mai buni tineri muzicieni din întreaga ţară, a debutat în 2008, la Sinaia, ca rezultat al necesităţii racordării tinerei generaţii de muzicieni români la exigenţele şi aspiraţiile artistice europene. Prin strădaniile fondatorului său, violoncelistul Marin Cazacu, şi a dirijorului permanent Cristian Mandeal, Orchestra Română de Tineret a ajuns în câţiva ani la un nivel artistic de excepţie, devenind în 2011 membră a Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret (EFNYO). La ultima sa apariţie internaţională, în iunie 2014, orchestra a triumfat pe scena Filarmonicii din Berlin în cadrul Festivalului Young Euro Classic.
Din luna mai 2014, activităţile Orchestrei Române de Tineret sunt organizate de Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, al cărui manager este Marin Cazacu.
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical
Celebra soprană Leontina Văduva a primit din partea Radio Constanţa o plachetă, în semn de recunoştinţă pentru strălucirea pe care a dat-o României prin prezenţa pe marile scene ale lumii. Celebra soprană a urcat pe scena Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Festivalului Internaţional al Muzicii si Dansului.
Prezentă la Radio Constanţa, Leontina Văduva a vorbit despre marile scenele lumii, despre opera de astăzi, despre modele şi tineri artişti: „ Acum două săptămâni, a avut loc, la Paris, Concursul Internaţional de Canto – George Enescu, un concurs pe care l-a câştigat un tânăr român din Galaţi, Ionuţ Vîrban, care are o voce tânără, cu strălucire, aş putea spune o voce tipic românească. Vocile româneşti au o particularitate, o sensibilitate aparte, au acest melanj de sensibilitate un pic slavă şi latină. Limba în sine este foarte cantabilă şi ajută cântăreţul, dar este şi această dimensiune afectivă care se transpune în muzică. Şi reusesc românii, în general să se adapteze foarte uşor oricărui gen, au această maleabilitate de a intra în stiluri diferite, cu mare uşurinţă. Şi acesta este un dar de la Dumnezeu, un dar al nostru.”
În seara zilei de 11 noiembrie, celebra soprană a avut parte, la Constanţa, de îndelungi ovaţii. Impresionată de placheta primită, Leontina Văduva a mulţumit acordând publicului un bis special. Seara lirică s-a încheiat cu o piesă a marelui compozitor George Enescu, „Eu mă duc, codrul rămâne”, într-o interpretare care a mişcat publicul până la lacrimi.
În anul 2000, Leontina Văduva a apărut pe scena Operei Metropolitane din New York în şase spectacole cu La Bohème (în rolul Mimi). De lungul timpului, soprana a fost invitată să concerteze pe scenele celor mai renumite teatre şi festivaluri din întreaga lume, acompaniată de orchestrele din Buenos Aires, Barcelona, Köln , Viena, Veneția, Paris şi din alte mari oraşe. A apărut frecvent pe scena Operei Regale din Covent Garden, în spectacolele Rigoletto, Carmen (în 1991 şi 1994) şi Romeo şi Julieta (1994). În 1990, într-un concert la Viena, a cântat muzică populară, îmbrăcată în costum tradițional. Cu acea ocazie, au mai cântat Placido Domingo și Jose Carreras.
Succesul său de peste mări a fost oferit de un rol din repertoriul italian, Mimi, soprana interpretându-l cu succes, în San Francisco, în 1996, şi patru ani mai târziu, la Metropolitan Opera din New York. În 1996, a înregistrat o colecţie de arii, în coordonarea celui mai mare admirator al său, Placido Domingo. Discografia artistei include Rigoletto (1993), Les contes d’Hoffmann (1996), La Bohème (2006) şi albumul Opera Arias (1997), dirijor Plácido Domingo.
Viaţa pe scenă i-a adus premii impresionante: Premiul întâi pentru voce la Toulouse, Titlul de Chevalier de L’Ordre des Arts et Lettres (Franța), Premiul Laurence Olivier pentru cea mai bună performanță în operă, Premiul Royal Philarmonic Society Music (Marea Britanie) și Titlul de Mare Ofiţer al Ordinului Muzicii şi Culturii (România)
După două zile în care muzica lui George Enescu a prins viaţă la Sala Radio, cu Rapsodia Română nr. 1, la bis, în primul concert al Orchestrei Radio din Finlanda şi Rapsodia nr. 2, cântată în deschiderea concertului Orchestrei Naţionale Radio, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, a treia zi a Festivalului RadiRo a oferit luni, 22 septembrie, bucuria unui dialog muzical de rară intensitate: Dvořákşi Mahler, cu Orchestra Simfonică Radio din Praga, aflată pentru prima dată în România!
Un concert – eveniment care i-a adus, în premieră pe aceeaşi scenă, pe dirijorulTiberiu Soare şi pianistulJan Simon – cu o memorabilă interpretare a Concertului în sol minor pentru pian şi orchestră de Antonín Dvořák, în compania ansamblului radio praghez. O întâlnire de înaltă clasă între doi muzicieni al căror destin artistic este semnificativ legat de lumea orchestrelor radio: Tiberiu Soare, liderul tinerei generaţii de dirijori români, dirijor principal al Orchestrei Naţionale Radio, foarte apreciat de public şi specialişti, deopotrivă, pentru eleganţa şi deschiderea viziunii sale artistice şi pianistul Jan Simon,cu o carieră muzicală ale cărei repere se regăsesc în evoluţia Orchestrei Simfonice Radio din Praga, unde este un foarte apreciat solist, dar şi director al ansamblului.
„M-a bucurat foarte mult întâlnirea cu publicul de la Sala Radio. Am simţit pe scenă că spectatorii urmăresc fiecare detaliu şi mi-am amintit cât de importantă este misiunea noastră, a muzicienilor. De asemenea, am fost încântat de dialogul cu Tiberiu Soare şi de viziunea sa în ceea ce priveşte acest concert de Dvořák. Trebuie să remarc şi sala de concerte, una dintre cele mai bune. A fost o experienţă foarte plăcută”, a declarat pianistul Jan Simon la finalul concertului, într-un interviu pentru Radio România Muzical.
Orchestra Simfonică Radio din Praga, fondată în 1926, odată cu Radiojurnal, primul post de radio din Cehia, concertează în fiecare stagiune la Rudolfinum, celebra sală de concerte din Praga, şi este invitată la evenimente muzicale şi turnee internaţionale în Europa, Asia şi Statele Unite. Din stagiunea 2011 – 2012, dirijor şef al orchestrei este Ondrej Lénard, un muzician de mare originalitate şi spontaneitate, care, până în 1990, a condus un alt ansamblu radio de referinţă din Europa: Orchestra Simfonică Radio din Bratislava. Pasionat şi de lumea operei, Lénard a colaborat cu celebre teatre de operă ca Wiener Staatsoper, Teatro di San Carlo din Napoli şi Houston Grand Opera.
Ondrej Lénard a sosit la Bucureşti alături de Orchestra Simfonică Radio din Praga şi va dirija cel de al doilea concert al ansamblului praghez la Festivalul RadiRo, programat marţi, 23 septembrie, ora 19:00. Pe aceeaşi scenă cu dirijorul Ondrej Lénard va urca pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio. Cu peste 1.000 de concerte susţinute pe toate meridianele, Horia Mihail este astăzi unul dintre cei mai bine cotaţi pianişti români, protagonist, în ultimii ani, a patru ediţii consecutive a turneului Pianul călător, care au cucerit simpatia publicului român şi internaţional.
RadiRo continuă seria de evenimente conexe Festivalului, prilej pentru public de a participa la lansări de CD-uri şi sesiuni de autografe! Astfel, marţi, 23 septembrie, ora 17:00, la Librăria Cărtureşti, mezzosoprana Ruxandra Donose îşi va lansa primul CD realizat alături de un dirijor, o orchestră şi o casă de discuri din România! Albumul Romance, publicat de Editura Casa Radio, a fost realizat în compania Orchestrei Naţionale Radio, a dirijorului Tiberiu Soare şi a Corului Academic Radio şi cuprinde arii celebre ca Habanera, Seguidilla, Amour, viens aider, D’amour l’ardente flame, O don fatal… înregistrate recent, în aprilie 2014, la Radio România. Pe 24 septembrie, Ruxandra Donose va concerta la Festivalul RadiRo, alături de Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, iar la finalul concertului va oferi autografe pentru primul său compact-disc produs integral în România.
Festivalul RadiRo, organizat de Radio România, este un eveniment cu un profil unic pe scena muzicală internaţională, care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio europene. Concertele festivalului RadiRo sunt difuzate în direct de la ora 19:00 pe toate frecvenţele naţionale Radio România Cultural şi Radio România Muzical şi în streaming live audio pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Ediţia a II-a a RadiRo se desfăşoară în perioada 20 – 27 septembrie la Sala Radio şi aduce la Bucureşti 5 orchestre radio europene, dirijori şi solişti de primă mărime în peisajul muzical internaţional. Directorul de onoare al RadiRo 2014 este dirijorul Cristian Mandeal.
Producător şi organizator: Radio România
Coproducător: TVR
Eveniment desfăşurat sub patronajul Guvernului României
Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Toate concertele programate pe durata Festivalului încep la ora 19:00. Întrucât concertele sunt filmate şi înregistrate, accesul publicului în Sala Radio se face până cel târziu la ora 18:50. Nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe întreaga durată a concertelor
Rareori se întâlnesc într-un singur eveniment doi artişti de „calibru” atât de mare cum sunt pianistul Valentin Gheorghiu şi violonistul Gabriel Croitoru şi două instrumente muzicale pe măsură, cum sunt un pian Steinway şi vioara Guarneri, care a aparţinut lui George Enescu, instrument aflat în administrarea Muzeului Naţional George Enescu.
Recitalul extraordinar programatvineri, 27 iunie (ora 19:00), ceîncununează şi închide stagiunea Sălii Radio, constituie evenimentul prin care este „lansat” noul pian de concert Steinway al scenei bucureştene.
Recitalul propune publicului un program 100% Beethoven, reprezentând un prim episod al Integralei Sonatelor pentru pian şi vioară ale acestuia pe care şi-o propun Valentin Gheorghiu şi Gabriel Croitoru la Sala Radio. Pe 27 iunie veţi asculta trei dintre cele zece sonate pentru pian şi vioară create de marele compozitor: Sonata nr. 1 în re major, Sonata nr. 5 în fa major – Sonata primăverii şi Sonata nr. 8 în sol major.
O frumoasă poveste de destin artistic îi aduce pe scenă pe cei doi muzicieni, Gabriel Croitoru fiind un strălucit discipol al marelui violonist Ştefan Gheorghiu.
Valentin Gheorghiu s-a remarcat ca un excepţional pianist şi compozitor român, colaborând cu nume importante ale vieţii muzicale alături de care a evoluat în Austria, Franţa, Germania, SUA, Elveţia, Italia, Marea Britanie, Suedia, Ungaria, Polonia, Norvegia, Canada, Spania, Israel, Japonia. Pe lângă o activitate solistică de excepţie, marcată de recitaluri şi concerte, Valentin Gheorghiu se dedică şi muzicii de cameră. A efectuat numeroase înregistrări, multe dintre acestea editate de case de discuri din ţară sau străinătate. A fost distins cu numeroase premii obţinute în competiţii internaţionale dedicate pianului, în prezent făcând parte din juriile concursurilor P. I. Ceaikovski, Van Cliburn, Fr. Chopin, A. Rubinstein, L. van Beethoven, R. Schumann, J. S. Bach.
De-a lungul timpului Valentin Gheorghiu a obţinut Menţiunea I în cadrul Premiilor George Enescu (1946), a fost distins cu Premiul Academiei Române (1961), iar atât Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cât şi Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa.
Cu peste o mie de apariţii scenice, violonistul Gabriel Croitoru este un muzician cu o bogată prezenţă în viaţa muzicală: solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, al Filarmonicii din Ploieşti şi prim violonist al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii din Cluj-Napoca.
Gabriel Croitoru a evoluat ca solist în compania unor orchestre importante din întreaga lume, cum ar fi: London Royal Philharmonic, Orchestra de cameră Regina Sofia, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon ş.a. A fost aplaudat în recitaluri în: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, Bulgaria, S.U.A. Începând din 2011 a susţinut mai multe turnee naţionale de anvergură sub titlul Duelul viorilor (alături de Liviu Prunaru şi Horia Mihail) şi Vioara lui George Enescu la sate (alături de Horia Mihail).
Biletele sunt disponibile pewww.bilete.ro, în oficiile Poştei Române,în magazinele Inmediosemnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio. Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.rosau www.orchestreradio.com.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bdl. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Primul concert al Orchestrei Naţionale Radio din ultima lună a stagiunii 2013-2014, programat vineri, 6 iunie (ora 19:00), propune publicului o întâlnire cu doi mari artişti români de talie internaţională: dirijorul Cristian Mandeal şi violonistul Vlad Stănculeasa, concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Goteborg (Suedia) şi cu lucrările a trei mari compozitori: Enescu, Mozart şi Richard Strauss.
O poveste frumos construită în jurul numelui lui George Enescu este cea a violonistului Vlad Stănculeasa. A obţinut premiul al III-lea şi Premiul Enescu pentru interpretarea lucrării Impresii din copilărie (de Enescu) la Concursul Internaţional George Enescu (2007) şi cântă pe o vioară Sanctus Serafin din 1739 care i-a aparţinut marelui compozitor (şi ulterior lui Yehudi Menuhin). Cariera artistică a violonistului a început cu o bursă de studii la Academia de Muzică Menuhin din Gstaad, unde a studiat cu Alberto Lysy şi Liviu Prunaru, urmând apoi cursurile Conservatorului din Lausanne. În calitate de solist a concertat alături de Orchestra de Cameră din Lausanne, Orchestra Simfonică din Goteborg, Orchestra de Cameră din Basel, Filarmonica George Enescu – Bucureşti.
Vlad Stănculeasa va interpreta, pe scena Sălii Radio, Concertul nr. 4 în re major pentru vioară şi orchestră semnat de Mozart. Veţi mai asculta de asemenea Preludiu şi dans din actul I al operei Oedipe – capodoperă a creaţiei lirice a sec. XX, a cărei premieră a avut loc la Paris, în 1936. Seara se va încheia cu un alt personaj celebru al literaturii universale – Don Quijote, eroul lui Cervantes care l-a inspirat pe Strauss să compună un poem în care a imaginat aventurile cavalerului plecat să lupte cu morile de vânt. Soliştii pe care îi veţi aprecia în această ultimă lucrare sunt Virgil Zvorişteanu – vioară, Carol Măi-Antal – violă şi Florin Mitrea – violoncel.
În cei aproape 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, Cristian Mandeal şi-a exercitat profesia atât în România, cât şi în străinătate. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu, completându-şi ulterior studiile la Berlin (cu Herbert von Karajan, în 1980) şi München (cu Sergiu Celibidache, în 1990).
A fost dirijor al filarmonicilor din Târgu Mureş (1977 – 1980), Cluj (1980 – 1987) şi Bucureşti (1987 – 2009) şi director artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, ediţiile din 2001 şi 2003. A fost director artistic la Northern Israelian Orchestra – Haifa (1999 – 2002) şi la Orchestra Naţionala Bască – San Sebastian (2001 – 2008), dirijor permanent la Orchestra Haydn di Bolzano e Trento (2000 – 2003); dirijor oaspete principal al Orchestrei Halle Manchester (2003 – 2008) – primul deţinător al acestui titlu în întreaga existenţă de 150 de ani a acestei orchestre, al Filarmonicii din Belgrad (stagiunea 2006 – 2007) şi al Filarmonicii din Copenhaga (2006 – prezent).
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
