Măsuri de politici sociale pentru noile forme de angajare

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 aprilie 2016, 09:30

Schimbarea modului de lucru, din cauza platformelor online de cumpărături sau de rezervări, are implicaţii pe piaţa forței de muncă, în domeniul fiscal şi al asigurărilor sociale. Acesta este motivul pentru care Comitetul Economic şi Social European doreşte ca executivul European să contribuie la dezvoltarea de noi modele de asistență socială, adaptate pentru a acoperi această flexibilă piață a muncii. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Noi practici de angajare, noi forme de contracte de angajare sunt o provocare pentru sistemul clasic al locurilor de muncă cu normă întreagă, cu orar de lucru bine definit, cu drepturi și beneficii clar stabilite. Modelele atipice de contracte de angajare sunt în plină creștere de la izbucnirea crizei economice, din 2008 până în prezent. Tot mai mulți muncitori nu știu dinainte unde și pentru cine vor lucra. Din această cauză se resimte tot mai acut nevoia creării un sistem național social de protecție al angajaților care să se bazeze pe distincția dintre statutul de angajat și șomer. Comitetul Economic și Social European și-a propus să vină în întâmpinarea Comisiei Europene pentru a dezvolta noi modele de protecție socială, mai bine adaptate piețelor muncii. Comisiei i se cere să asigure un sistem de educație permanentă la toate nivelurile și pentru toate categoriile de vârstă. Să monitorizeze impactul pe care îl au noile forme de angajare în piața muncii și să asigure claritate în relația angajat-angajator, în ceea ce privește riscul de accidente, eșecul ofertei de servicii în situația unor contracte ce se derulează online, externalizarea în masă a serviciilor sau alte noi forme de auto-angajare. Președintele Comitetul Economic și Social European, Georges Dassis.

Comisia Europeană a depus o propunere cu exact sensul preconizat de noi. Asta ne dă forța de a continua propunerile. Forța noastră de Comitet Economic și Social European e de a găsi și propune măsuri concrete, măsuri care îi privesc în mod direct pe cetățeni și care vor pune presiune prin toate mijloacele democratice pentru ca factorii de decizie să țină cont de propunerile noastre. În cazul tranzacțiilor financiare am câștigat, în altele, importante, de asemenea, am avut procent de succes de 100 la 100. Aceleași texte adoptate acum mai bine de 20 de ani de Comitetul Economic și Social European fac astăzi parte integrantă din legislația europeană valabilă în cele 28 de țări ale Uniunii și, în plus, așa cum mi-a confirmat președintele Curții de Justiție, Charta face acum parte din arsenalul juridic, utilizat de Curtea Europeană de Justiție atunci când judecă pricinile ce i se aduc în față.

Dezvoltarea unor platforme Europene trebuie să se raporteze la tradițiile europene de cooperare și coordonare a piețelor muncii în așa fel încât plus-valoarea creată să rămână economiilor locale odată cu dezvoltarea unei cooperări active la nivelul comunităților între sindicate și angajatori. Se consideră că este vitală crearea capacității angajaților de a stabili nivelul salarizării și a condițiilor de muncă prin intermediul unor contracte colective ce să asigure un nivel de trai corespunzător.

Prioritățile CESE au fost punctate de către președintele Georges Dassis

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 martie 2016, 09:30

Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).

Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.

Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.

„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

• promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
• promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile.
• garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun

În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare

CESE susține un venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond european

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2016, 09:30

Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari şi de greci, în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014.

Cea mai mare scădere a riscului de sărăcie şi excludere socială a avut loc în Polonia şi cea mai mare creştere în Grecia.
Găsirea măsurilor concrete pentru ca regiunile sărace, care întârzie să se dezvolte,să recupereze drumul până la regiunile mai avansate, înseamnă garantarea coeziunii economico-sociale.

Regiunile bogate nu pot să se îmbogăţească pe spatele celor mai sărace; bugetul European, foarte mic din păcate, trebuie să fie consacrat mai ales acestui obiectiv.

Rolul Comitetului Economic şi Social European, organismul care reuneşte reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile la nivelul UE, este să elaboreze propuneri concrete, una dintre acestea fiind instaurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond European. Preşedintele CSEE, Georges Dassis, părintele acestei iniţiative, i-a declarat în exclusivitate colegului nostru de la RRI, Florin Orban: … am plecat de la principiul că în statele civilizate, într-un ansamblu al statelor civilizate, nu putem tolera ca fiinţele umane să moară de frig şi de foame.

Ce va face acest fond European? Va garanta revenirea „minimului de supravieţuire”, cum spun eu, ceea ce nu-I va îmbogăţi pe oameni, pur şi simplu îi va ajuta să supravieţuiască în condiţii foarte dificile.Deci, nu este un venit fix … va fi o fracţiune dintr-o dimensiune economică acceptabilă. De exemplu, putem lua ca referinţă a dimensiunii economice salariul minim, sau salariul mediu, sau altceva. O să ne aşezăm în jurul mesei, cele 28 de state şi vom stabili ca x% din această dimensiune trebuie garantată fiecărui cetăţean. Acest lucru este posibil, este fezabil, se va face.

26 de ţări au un fel de venit minim, unele au un sistem mai bun, altele mai puţin bun; banii pot fi însă cheltuiţi mai bine, la nivel European, de către un fond European. Unele ţări îşi vor îmbunătăţi bugetul, altele, vor mai scădea din buget- cei care n-au nimic vor primi, şi e normal, pentru că solidaritatea este unul din fundamentele Uniunii.

Bugetul Uniunii este foarte limitat, mai puţin de 1% din PIB. Propunerea lui Dassis este ca acest fond European să fie finanţat prin impozitarea tranzacţiilor financiare. Conform estimărilor, Uniunea Europeana ar putea să colecteze 50-55 de miliarde de euro taxând tranzacţii financiare, mai degrabă speculative, după cum le numeşte preşedintele CSEE