Patru țări din UE au început investigarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 9 martie 2022, 11:40

Patru țări europene au început investigarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, a anunțat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova.

Potrivit procurorului, este vorba despre Lituania, Polonia, Estonia și Germania.

„Coaliția globală pentru justiție se extinde în fiecare zi. Împreună, vom câștiga pe frontul juridic”, a subliniat Irina Venediktova.

La începutul lunii martie, Curtea Penală Internațională a demarat investigarea acuzațiilor de crime de război aduse Rusiei de 39 de state.

Vizită în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu

Publicat de Gabriel Stan, 7 martie 2022, 15:31

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situaţia critică de securitate din Ucraina şi eforturile aliate în vederea întăririi posturii NATO de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre au fost discutate în cadrul întâlnirii pe care ministrul apărării, Vasile Dîncu, a avut-o miercuri, în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu omologul german, Christine Lambrecht. Ministrul german a arătat că este importantă să fie exprimată, prin măsuri concrete, cooperarea care există în cadrul NATO, iar Germania şi-a suplimentat detaşamentul de forţe aeriene, pe care îl are în România, pentru misiunile de Poliţie Aeriană Întărită.

Christine Lambrecht: Suntem aici prezenți cu șase avioane de luptă, șase aeronave Eurofighter. Am crescut această implicare a noastră și vom vedea ce posibilități sunt ca să continue această prezență a Germaniei în România. Pentru noi, flancul de est al NATO este foarte important.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Vasile Dîncu a apreciat contribuţia partenerului german în cadrul eforturilor NATO subsumate Forţei Întrunite de Reacţie Rapidă a alianţei şi a declarat că prezenţa în România a forţelor aeriene germane, alături de cele italiene şi americane reprezintă o dovadă reală de solidaritate.

Vasile Dîncu: Contribuția Germaniei la asigurarea securității României, la întărirea flancului estic al NATO, într-o perioadă în care securitatea europeană este grav amenințată reprezintă, de fapt, esență alianței noastre.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Aeronavele Forțelor Aeriene Germane sunt operate în misiunile de poliție aeriană desfășurate în țara noastră de un detașament format din 75 de militari, piloți și personal tehnic.

Turul Ciclist al Sibiului va avea loc la început de iulie!

Publicat de Andra Radu, 21 ianuarie 2022, 11:15

Organizatorii Turului ciclist al Sibiului au anunţat traseul ediţiei 2022 a cursei, care este programată în perioada 2-5 iulie.

„Etape spectaculoase ce păstrează suspansul până la final, rute noi cu provocări dintre cele mai dure pentru ciclişti, peisaje care îţi taie răsuflarea şi echipe foarte puternice la start … acestea sunt pe scurt caracteristicile Turului Ciclist al Sibiului 2022”, anunţă organizatorii cursei, pe Facebook.

Turul Ciclist al Sibiului 2022 va demara pe 2 iulie cu un prolog de 4 km la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului.

Prima etapă se va desfăşura pe 3 iulie, pe traseul Brezoi – Obârşia Lotrului -Transalpina – Jina – Sibiu (Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului), pe 208 km.

Etapa regină se va desfăşura pe 4 iulie, de la Sibiu – Mediaş – Barghiş – Bradu – Avrig – Cârţişoara şi sosirea la Bâlea Lac, după 182 km.

Cursa se va încheia pe 5 iulie, cu două semietape, 3A (Curmătura Stezii – Arena Platoş Păltiniş), un contratimp de 12,5 km, şi 3B, pe traseul Sibiu – Poiana Sibiului – Cristian – Sibiu (Piaţa Mare), pe 99 km.

Nu mai puţin de 27 de echipe au confirmat participarea la ediţia de anul acesta a Turului Sibiului, dintre care trei din World Tour, Bora-Hansgrohe (Germania), Astana Qazaqstan Team (Kazahstan) şi Team Jumbo Vista (Olanda).

România va fi prezentă cu echipa naţională, Giotti Victoria Savini Due, MENtoRISE Elite Team CFX şi Team Novak (sub rezerva obţinerii licenţei UCI).

Ştefan Ciochinaru: Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 14:28

Subiectul săptămânii, care poate fi considerat chiar subiectul central al întregului an 2022, chiar dacă suntem doar la jumătatea lunii ianuarie. După cum știm, ochii întregii comunități internaționale sunt ațintiți pe criza de la granița

Federației Ruse cu Ucraina, iar acum ne găsim într-o situație de echilibru precar după negocieri fără precedent între Rusia și NATO și după întâlnirile miniștrilor apărării de la Brest și ale șefilor apărării de la Comitetul Militar al NATO.

Joi, la emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități, Radu Dobrițoiu a dezbătut acest subiect multiplu cu fostul ministru al apărării și fost vicepreşedinte al Parlamentului European profesorul Ioan Mircea Pașcu și cu analistul de politică externă Ștefan Ciochinaru.

În câteva secunde vă invit să ascultăm un fragment din dezbaterea de joi seara de aici, de la Radio România Actualități.

Domnule profesor Ioan Mircea Pașcu, amenințările lui Vladimir Putin disimulează oare o poziție tot mai slabă, Ucraina reprezentând pentru el o bătălie decisivă în acest moment?

Ioan Mircea Paşcu: Este o bătălie decisivă, pentru că încă de atunci când s-a constituit URSS-ul şi Ucraina a optat să devină o republică în cadrul Uniunii Sovietice, Rusia a făcut un pas uriaș în implicarea ei de putere în Europa. Ucraina, practic, face Rusia o putere europeană în adevăratul înțeles al cuvântului.

Ucraina a fost jucată, ca să spunem aşa. Să nu uităm că după Primul Război Mondial ea a fost cedată, practic, prin Pacea de la Brest-Litovsk, a fost cedată Germaniei. Să nu uităm că Germania a intrat în Al Doilea Război Mondial în primul rând în Ucraina şi a încercat, într-un fel sau altul, să o disocieze de restul Uniunii.

Ucraina independentă imediat a fost contestată şi aţi văzut tot ce s-a întâmplat ulterior acolo. Deci, ea rămâne în continuare contestată şi Rusia, bineînţeles, face tot ce e posibil din punctul ei de vedere să o păstreze în sfera ei de influenţă.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Paşcu, o uniune, o voce comună am remarcat a Occidentului în fața Rusiei, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE, mai ales în această săptămână, au făcut front comun. Cât de importantă este această unitate exprimată în fața Federației Ruse?

Ioan Mircea Paşcu: Eu cred că este foarte importantă, pentru că în felul acesta acest front comun împiedică Rusia să încerce să dividă și să obțină, să spunem așa, anumite lucruri prin această diviziune.

Frontul acesta comun arată, dacă vrem, că Uniunea Europeană, în subsidiar, dar NATO în primul rând nu acceptă ca politica sa și măsurile pe care le ia să îi fie dictate din afară, după cum nici nu acceptă ca Rusia să fie țara care hotărăște opțiunile de politică externă ale unor ţări care, din păcate, sunt prea aproape de ea. Vedeți că Rusia, în momentul de față, nu e atât de mult supărată pe noi că am intrat în NATO, cât pe NATO că ne-a acceptat. Asta e o filosofie de mare putere.

Adică domnule, de ce i-aţi acceptat? Au cerut, au cerut, treaba lor, dar dumneavoastră de ce i-aţi acceptat? Și supărarea lor pe Occident şi ceea ce încearcă să obţină în momentul de faţă este aici, dar, într-adevăr, ea doreşte să îşi creeze sau să îşi declare teritoriile din jurul ei, fosta Uniune Sovietică, şi poate cine ştie, chiar dincolo de graniţele acestea pe direcţii strategice importante pentru ea, sferă de influenţă şi lucrul ăsta vrea să fie recunoscut oficial de NATO. Iar noi, în momentul de faţă, ceea ce au cerut ei a fost să ne aducă din nou la momentul în care a fost prima extindere şi a doua extindere în care noi am intrat în NATO politic, fără să intrăm, ca să spunem aşa, şi militar.

NATO nici nu a avut planuri de apărare a noastră în perioada respectivă. Noi am crezut, la momentul respectiv, că apartenenţa noastră politica la NATO este suficientă să descurajeze nişte măsuri agresive din partea Rusiei. Ne-am înşelat – o dată cu Georgia şi a doua oară cu Crimeea şi cu Ucraina.

De aceea, NATO a luat nişte măsuri de întărire, de reasigurare şi ulterior de descurajare și apărare a flancului estic. Dacă Rusia nu ar fi făcut aceste lucruri, nici NATO nu ar fi răspuns aşa.

În schimb, Rusia uită ce a făcut ea, sau trece în mod intenţionat cu vederea această chestiune, şi spune că NATO, din proprie iniţiativă, a decis să se apropie, să devină agresivă, să devină ameninţătoare la adresa Rusiei. De ce? Pentru că, dacă vine şi spune lucrul ăsta, ea îşi justifică ceea ce a făcut ea din proprie iniţiativă.

Radu Dobrițoiu: Domnule Ştefan Ciochinaru, este foarte posibil ca un atac împotriva Ucrainei să agraveze, mai degrabă, situaţia de securitate a Rusiei, cât şi poziţia lui Vladimir Putin pe plan intern, iar dacă un eventual război s-ar prelungi, pierderile umane ale Rusiei ar începe să se acumuleze.

În acelaşi timp, un conflict ar afecta economia şi ar mări izolarea ţării. Cum putem anticipa un posibil scenariu, bineînţeles ipotetic, în acest sens?

Ştefan Ciochinaru: Problema adevărată în încercarea de a răspunde întrebării dumneavoastră constă în obscuritatea de la Kremlin: cine conduce, de fapt, astăzi jocul de la Moscova? Dacă sunt maeştri de şah, atunci avem de-a face cu o maskirovka de diplomaţie hibridă, care forţează limitele pentru a obţine totuşi ceva. În această variantă, se va negocia până în ultima clipă, dar va fi pace.

Dar dacă conduce un mare han Putin, tot mai izolat, injectat cu scenarii mesianic dughiniste chiar crede că America e acum vulnerabilă şi că e momentul să o pună cu umerii la pământ? Ei, atunci am putea avea război, s-ar confirma scenariul pe care îl propuneţi dumneavoastră. Problema este ca sunt socoteli foarte greşite, pentru că nu sunt făcute de maeștri de şah, sunt făcute, nu ştiu, emoţional.

Occidentul este ezitant, încearcă să evite războiul, face concesii, discută, înghite prea multe, pentru că vrea pace, are nevoie de linişte, ca afacerile să meargă mai departe, dar, dacă nu are încotro, va face şi război, aşa cum istoria a demonstrat deja; şi, chiar dacă se mobilizează greu democraţiile, atunci când o fac sunt de neoprit şi, atenţie, de neînvins. Vă aduceţi aminte că şi grecii au învins definitiv uriaşul Imperiu Persan.

Deci, întrebarea e dacă Vladimir Vladimirovici Putin e sau nu sinucigaş, pentru că sfârşitul oricărui război cu Occidentul, în ipoteza pe care o propuneţi, oricât de dureros, oricât de catastrofal, Federaţia Rusa nu va mai exista aşa cum o cunoaştem astăzi, şi asta e o certitudine. Pentru că Rusia lui Putin are o economie precară, e în criză, are o populaţie în declin, un deficit uriaş de democraţie şi coeziune internă.

Niciodată până acum Putin nu a fost atât de jos în sondaje cum e astăzi. Un război ar aduce poate victorii în primele trei zile, dar pe termen mediu şi lung ar fi catastrofal pentru Rusia.

Continuă misiunile de transport medical

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au continuat și în această săptămână misiunile de transport medical în contextul pandemiei de COVID-19. Două persoane recuperate în urma bolii au fost repatriate din Danemarca și, respectiv, Germania cu o aeronavă militară C-27 Spartan, configurată pentru misiuni medicale.

Pe timpul zborului, pacienții au fost monitorizaţi de specialiștii din cadrul SMURD și ai Bazei 90 Transport Aerian. Parte a implicării armatei în sprijinul gestionării situației sanitare actuale este și misiunea subofițerilor sanitari ai Spitalului Militar de Urgență Focșani, care au sprijinit timp de o lună actul medical în Spitalul Modular de la Lețcani, județul Iași, destinat îngrijirii formelor medii și grave ale pacienților cu COVID-19.

Forţele Aeriene Române continuă misiunile de transport umanitar

Publicat de Gabriel Stan, 9 noiembrie 2021, 14:51

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Forţele Aeriene Române continuă misiunile de transport umanitar. Una dintre acestea s-a desfăşurat marţi, 2 noiembrie, cu o aeronavă C 130-Hercules configurată pentru misiuni medicale, care a transportat în Germania şase pacienţi infectaţi cu virusul SARS-COV-2, aflaţi în stare gravă.

De asemenea, o aeronavă C 27 J- Spartan configurată pentru stingerea incendiilor a participat, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, la misiunea de stingere a incendiului de pădure din zona comunei Oituz, judeţul Bacău. Din anul 2017 şi până în prezent aeronave ale Forţelor Aeriene Române au mai acţionat pentru stingerea incendiilor de pădure atât în ţară, cât şi în misiuni internaţionale din Grecia şi Macedonia de Nord.

Raed Arafat: “Oamenii trebuie să se vaccineze și să înțeleagă că aceasta este poate singura soluție pentru a evita un nou val și pentru a reduce actualul impact al acestui val”

Publicat de Gabriel Stan, 9 noiembrie 2021, 13:55

Invitat la rubrica săptămânală “Subiectul Săptămânii” a fost Raed Arafat, Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. În această perioadă sunt transportați în Uniunea Europeană o serie de pacienți de la București cu un avion de transport C-27 Spartan.

Avionul va ateriza la Târgu Mureș de unde va lua pacienți pe care îi va deplasa în Cehia. Mai multe despre acest subiect, despre această colaborare ne-a spus Raed Arafat în interviul pe care l-a realizat Anca Făgăraș de la Jurnal Militar Târgu Mureș.

Anca Făgăraș (reporter): Domnule Arafat, bun venit la Subiectul săptămânii. Avem cel mai mare număr de pacienți internați în secțiile ATI. Care ar fi media acestor zile?

Raed Arafat: Acum suntem la 1.500 și ceva de pacienți, plus pacienții aflaţi în UPU. Deci noi în ultima perioadă am avut 1.700-1.800, chiar am depășit 1.800 de pacienți internați în secțiile de ATI și pe lângă pacienții în stare critică aflat și ventilat în cadrul unităților de primiri urgență.

Anca Făgăraș (reporter):  Uniunea Europeană ne-a venit în ajutor cu materiale sanitare, cu medicamente, dar și cu tratarea pacienților COVID cu forme grave. Chiar marți 2 noiembrie, o aeronavă militară configurată pentru misiuni medicale a efectuat un transport umanitar către Germania cu 6 pacienți români aflați în stare gravă. Este evident că sunt decizii importante ce țin de viețile oamenilor care trebuie luate rapid. Este complicată procedura aceasta de transfer?

Raed Arafat: Acolo unde am fost primit lucrurile au decurs foarte repede. Noi cu Germania am avut trei transferuri, unul luni cu o aeronavă de la forțele aeriene germane, tot cu şase pacienți, unul marți cu aeronava Forţelor Aeriene România, cu un echipaj SMURD la bord, tot şase pacienţi, şi marţi a fost ultimul transfer, pentru că Germania ne-a primit cu 18 pacienţi, aşa că am dus 18 pacienţi în Germania. Dar noi am mai dus şi în Polonia, am dus şi în Ungaria, am dus în Austria pacienţi şi urmează să mai ducem în Cehia şi în Danemarca până se linişteşte situaţia la noi şi decongestionăm UPU.

Anca Făgăraș (reporter): Cum decurge colaborarea cu Ministerul Apărării Naționale în aceste acțiuni, în aceste transporturi?

Raed Arafat: Noi cu Ministerul Apărării Naționale știți foarte bine că avem o colaborare tradițională foarte veche, foarte bine pusă la punct. Nu numai pe calea forțelor aeriene, dar și pe calea medicală în timpul COVID-ului cu spitalele de campanie care au fost instalate, cele de la Ana Aslan, cel de la Timișoara, cel de la Constanța, la care se adaugă alte activități, gen transport pacienți în afara țării sau transport materiale și echipe care me-au ajutat foarte mult. În ultima perioadă avem incendiul de la Oituz, unde Forțele Aeriene au participat cu mai multe aruncări de apă de pe avioanele Spartan, care sunt în dotarea Forţelor Aeriene. Deci, colaborarea este una foarte complexă şi foarte, foarte pozitivă şi foarte bună.

Anca Făgăraș (reporter): Aş vrea să vă rog să ne explicați cum se întâmplă acest trasport, având în vedere că pacienții transportați trebuie monitorizați în permanență?

Raed Arafat: Medicii care participă și asistenții medical sunt foarte bine pregătiţi în acest sens, aşa că ei monitorizează aparatele.

Pacienții sunt de regulă ventilaţi, sunt monitorizați cardiac, funcțiile vitale sunt monitorizate, au medicamente care se administrează continuu pe injectomate, cum zicem noi, pe pompe care sunt specializate să injecteze medicamentele cu o anumită viteză, pentru un anumit dozaj, aşa că personalul medical este foarte bine pregătit în acest sens. Şi este normal, când ai mai mulţi pacienţi gravi încercăm să fie personalul suficient în avion, astfel încât fiecare pacient să nu scape în niciun minut să nu fi observat și monitorizat.

Anca Făgăraș (reporter): Un sfat pentru ascultătorii noştri în această perioadă.

Raed Arafat: Să se vaccineze, în primul rând. Să înțeleagă că aceasta este poate singura soluție pentru a evita un nou val și pentru a reduce actualul impact al acestui val. Cred că dovezile sunt destul de clare despre rolul vaccinului și țările care au vaccinare mai consistentă, cu un procent mai mare, chiar dacă au infecții noi, nu au impactul pe care îl avem noi pe secțiile de terapie intensivă și urgență.

Deci, să se vaccineze şi să se vaccineze cei care nu s-au vaccinat până acum. Unu, că fac foarte bine pentru ei, pentru sănătatea lor, evită să ajungă, dacă se infectează, într-o stare gravă la spital sau chiar să-și piardă viată şi, în același timp, împreună dacă facem acest lucru reușim cu siguranță să reducem impactul pe care îl are aces virus asupra  sistemului sanitar.

Anca Făgăraș (reporter): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat. Domnule Arafat, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la noi la radio.

Raed Arafat: Şi eu mulțumesc.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată!

Publicat de Andra Radu, 29 octombrie 2021, 13:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Olanda, Federaţia Rusă, Insulele Feroe şi Guernsey.

Totodată, potrivit HCNSU nr.95/2021, în zona galbenă au intrat:

– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica şi Antigua și Barbuda;

– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveţia, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania și Botswana;

De asemenea, în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Turks şi Caicos.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 01:14

Teodora Mazere (realizator rubrică): Cei aproximativ 130 de militari aparținând detașamentului Batalionului 812 Infanterie Bistrița, aflați la exercițiul multinațional Green Griffin 21 din Germania, au participat la o serie de exerciții într-un scenariu tactic complex, care include acțiuni ale unor detașamente de forțe terestre, forțe aeriene și forțe speciale. Aceste acțiuni fac parte din seria de exerciții Griffin sub egida NATO, în parteneriat cu Germania și presupun desfășurarea de către compania de infanterie a unor operații de stabilitate și sprijin, escortă convoaie, securitate zone și ulterior, spre finalul exercițiului, executarea unei operații de înlocuire a forțelor partenere.  Locotenent Neștiut Octavian, ofițerul de legătură al detașamentului bistrițean, participant la exercițiu.
Locotenent Neștiut Octavian: Spre finalul scenariului, compania a primit misiunea de a executa un marș tactic pe roți, de aproximativ 70 de km, iar mai apoi de a înlocui forțele Batalionului 11 olandez. Deși unele aspecte ale acestui exercițiu au fost de noutate pentru noi, dat fiind faptul că majoritatea militarilor companiei nu au mai lucrat în comun cu militari germani și olandezi, a fost o experiență foarte bună.

Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii bateriei Gepard, aparținând detașamentului de Apărare Antiaeriană rotația a IX-a din Polonia au participat, alături de aliații americani și croați, la prima parte a exercițiului Rifle Focus, desfășurat pe perioada a două săptămâni. În primele zile, militarii s-au axat pe planificarea secvențelor de instruire și pe integrarea tuturor capabilităților în scenariul tactic al exercițiului. Este ultimul exercițiu desfășurat împreună cu partenerii în cadrul grupului de luptă din Polonia înainte de întoarcerea detașamentului în țară. Mădălina Boboc, ofițerul de informare și relații publice al contingentului antiaerian românesc din Polonia, rotația a IX-a.
Locotenent Mădălina Boboc: S-au format două grupuri de luptă multinaționale, de nivel companie. Au avut rolul de a asigura protecția antiaeriană a tuturor forțelor de manevră pe toată durata exercițiului. Ne-am integrat foarte bine în scenariul tactic și am colaborat eficient cu partenerii celorlalte națiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii, Forța Kosovo este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și alți actori internaționali continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și pașnic. Sergentul major Alexandru Matache, curier în cadrul Comandamentului KFOR din Kosovo, face parte din cei 51 de militari români participanți la această misiune.
Sergent major Alexandru Matache: La început, când am ajuns aici, mi s-a părut foarte diferit. Au fost câteva provocări din perspectiva lingvistică. Nu toată lumea cunoaște o limbă de circulație internațională, iar relaționarea cu anumite persoane a fost dificilă. Activitatea mea în teatru începe de la ora 7:00 dimineața, de luni până duminică, și mă ocup de tot ce înseamnă corespondența fizică KFOR. E nevoie, chiar și în această epocă a transferului, a internetului, și de transport al unor informații pentru o mai bună securitate.

Informații din teatrele de operații

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 23:06

Edi Nicola (realizator rubrică): În această săptămână, șapte militari din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană, rotația a 9-a, au participat alături de aliații americani, britanici, polonezi și croați, aparținând grupului de luptă din Polonia, la competiția sportivă Norwegian Foot March. Această competiție s-a derulat pentru prima dată în Norvegia în anul 1915, în timpul Primului Război Mondial și avea ca principal obiectiv testarea rezistenței fizice a tinerilor recruți și călirea acestora la rigorile specificului militar.

Locotenent Mădălina Boboc – ofiţer de informae şi relaţii publice al detaşamentului:  Participanţii au avut de parcurs un marş pe distanţa de 30 de kilometri, pe un teren împădurit din apropierea Bazei militare Bemowo Piskie, având asupra lor un rucsac militar cu o greutate de 12 kilograme. Marşul s-a desfășurat contratimp, militarii având la dipoziţie patru ore şi 30 de minute pentru a termina cursa. La final, toţi militarii români care au participat la această competiţie au reuşit să termine cursa în baremul acordat şi au primit insigna onorifică Norwegian Foot March.

Edi Nicola (realizator rubrică): Militarii companiei 1 rezervă intermediară, generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”, au participat, zilele trecute, la extracţii ale echipelor de legătură şi observare, patrule de prezență şi au interacţionat cu populaţia locală din Lipno, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, conform scenariului exerciţiului EUFOR Quick Response 21. Aceştia se instruiesc întrunit sub comandă operaţională a Comandamentului Batalionului Multinaţional din subordinea Comandamentului EUFOR, pentru a fi în măsură să sprijine autorităţile, populaţia locală şi peronalul EUFOR în situaţie de criză.

Adriana Ghiunea – locotenent, comandatul companiei rezervă intermediară, teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina: Mediul operaţional este diferit de cel al Afganistanului, iar misiunile noastre s-au adaptat la specificul ţării. Odată cu participarea în cadrul acestui exerciţiu am demonstrat capabilitatea blindatelor de a executa misiuni în zone urbane şi capabilitatea subunităţilor de infanterie în executarea misiunilor în sprijinul populaţiei civile.

Edi Nicola (realizator rubrică): Detaşmentul Batalionului 812 Infanterie Bistriţa, participant la exerciţiul multinaţional Green Griffin 21, a început în forţă instrucţia în poligonul Klietz din Germania. Militarii bistriţeni derulează, până pe 7 octombrie, o serie de exerciţii într-un scenariu tactic complex, care include intervenţia întrunită a companiei de infanterie, a forţelor ariene şi a operatorilor de forţe speciale. Prezenţa militarilor români alături de parteneri din SUA, Olanda şi Germania are ca obiectiv creşterea nivelului de interoperabilitate şi totodată dezvoltarea reacţiei rapide într-un mediu de forţe interarme. Exerciţiul Green Griffin 21`se derulează sub egida NATO în parteneriat cu Germania.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

Vizita inspectorului pentru Forțele Terestre al Armatei Republicii Federale Germane în România

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:05 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:39

Cristian Dumitrașcu (realizator): Generalul maior Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, l-a primit joi, 16 septembrie, la București, pe omologul său din Republica Federală Germania, generalul locotenent Alfons Mais, cu care a dezbătut elementele referitoare la cooperarea militară la nivelul Forțelor Terestre, atât în context aliat, cât și bilateral. S-a mai discutat şi despre Conceptul Națiunilor Cadru (Framework Nations Concept); acesta un concept lansat de Germania la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, în iunie 2013, și reprezintă instrumentul prin care statele Alianței Nord-Atlantice pot să constituie în mod voluntar grupări care să sprijine menținerea și consolidarea capabilităților existente, precum și să contribuie în comun la dezvoltarea de noi capabilități identificate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.

Saber Junction 21

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:59 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:40

Cristian Dumitrașcu (realizator): Între 2 și 29 septembrie, în baza militară din Hohenfels, Germania, se desfășoară exercițiul multinaţional Saber Junction 21, condus de Comandamentul Armatei a 7-a a Statelor Unite ale Americii. Participă militari din Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Macedonia, Moldova, Lituania, Italia, Ungaria, Franța, Bulgaria, Bosnia, Armenia și Albania. România este reprezentată de militari ai Batalionului 812 Infanterie „Șoimii Carpaților”, care au primit marți, 14 septembrie, vizita șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă. Acesta a fost informat cu privire la acțiunile tactice, ce urmează a fi întreprinse de către militarii bistrițeni în cadrul exercițiului, deplasarea în teren, briefingul de informare privind exercițiul, organizarea punctului de comandă fiind doar câteva dintre activitățile cuprinse în programul vizitei.

Șeful Statului Major al Forțelor Terestre la Summit-ul pentru Securitate Cibernetică 2021, din Germania

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 14:11

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, a participat la Summitul anual pentru securitate cibernetică 2021 care a avut loc în perioada 10 -12 august la Wiesbaden, în Germania, în organizarea Comandamentului Forțelor Terestre ale SUA pentru Europa și Africa.

În cadrul lucrărilor summitului au fost prezentate problematica și abordările naționale și aliate actuale, precum și perspectivele și evoluțiile din domeniul comunicațiilor și securității cibernetice.

La eveniment au luat parte peste 120 de experți în domeniu, care au dezbătut în noile metode de protejare a rețelelor de comunicații impotriva atacurilor cibernetice, cooperarea și interoperabilitatea în domeniul apărării cibernetice în cadrul NATO atât pe timpul desfășurării activităților militare în diverse medii operaționale, cât și pe timpul exercițiilor, în vederea creșterii rezilienței în domeniul securității cibernetice.

Exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:31

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Aproximativ 240 de militari români și aliați, cu 94 de mijloace tehnice, au participat timp de două săptămâni la exercițiul multinațional „Toxic Dragoon 21”, condus de Regimentul 2 Dragoni în Camp Ruchard din Franța.

Între 28 iunie și 8 iulie, din partea Armatei Române a participat plutonul de decontaminare CBRN din Batalionul 49 Argeș Apărare Chimică, Bacteriologică, Radiologică și Nucleară, ce a acționat alături de militari din Franța, Bulgaria, Ungaria, Spania și Polonia, participante la Forța NATO Întrunită cu nivel de reacție foarte ridicat.

Căpitan Eugenia Popa, ofițer de informare și relații publice în cadrul exercițiului: Exercițiul a debutat cu prezentarea tuturor capabilităților ca specialiști în apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară, urmată de desfășurarea unor activități de instruire în comun cu trupe în teren.

Au fost simulate accidente la diferite fabrici industriale, deținătoare de agenţi toxici de luptă sau materiale industriale. Am fost singura structură participantă care a reprezentat România. Nu este prima dată. Am mai fost implicați de-a lungul timpului, începând din anul 2004, ca forţă de răspuns NATO în Italia, Cehia, Polonia, Germania.

Exercițiul Red Griffin 21

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 16:43

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Militarii Brigăzii 81 Mecanizată au desfăşurat în perioada 7-18 iunie exerciţiul de comandament Red Griffin 21, parte a unei serii de exerciţii conduse de divizia germano-olandeză de forţe rapide sub egida Conceptului naţiunilor cadru, o iniţiativă NATO funcţională din anul 2013. Militarii români s-au instruit alături de militari din Brigada 1 aeropurtată din Germania şi din Brigada 11 Asalt Aerian din Olanda. Exerciţiul a contribuit la creşterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante şi la dezvoltarea abilităţilor personalului în planificarea şi ducerea acţiunilor de luptă într-un cadru multinaţional, a apreciat comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonelul Cornel Scurt.

Colonelul Cornel Scurt, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată: Exerciţiul Red Griffin este partea seriei de exerciţii Griffin pe care o desfăşurăm în acest an. Am început în luna februarie cu exerciţiul White Griffin de tip Cpx. Continuăm cu acest exerciţiu de comandament şi vom finaliza participarea la exerciţiile Griffin în luna septembrie, când o structură din cadrul brigăzii va fi dislocată în Germania pentru exerciţii cu trupe în teren. Feed-back-ul pe care l-am primit până acum este unul pozitiv. Nu trebuie să lăsăm niciun moment stacheta jos, pentru că deviza noastră este să ne instruim aşa cum vom lupta, iar dacă vrem să obţinem performanţă va trebui ca şi efortul pe care îl depunem să fie unul pe măsură.

România nu s-a calificat în finala Eurovision 2021!

Publicat de Andra Radu, 19 mai 2021, 08:33

Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.

În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.

Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.

În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.

Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.

Radio Reşiţa: Vlad Duca, arhitectul care a reuşit peste granițele ţării

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 februarie 2021, 09:01 / actualizat: 22 ianuarie 2022, 23:18

Vlad Elian Duca este arhitect în Baden-Baden, Germania, născut la Reşiţa şi ambasador al elitei municipiului de pe Bârzava alături de alte personalităţi ce definesc diaspora reşiţeană.
“O educaţie reală este arhitectura sufletului”, iar Vlad Duca rezonează cu această zicere, fiind un om altruist, educat şi împlinit atât profesional, dar şi pe plan sufletesc, pasionat de lectură, muzică şi sport, dar şi fiu, soţ şi părinte admirabil.

Vlad Elian Duca şi povestea sa de viaţă reprezintă un motiv şi un model de a lupta pentru împlinirea idealurilor fiecăruia dintre noi, indiferent de pandemie sau conjunctură.
Este antreprenor în Germania şi și-a făcut un studio profesionist de înregistrări, pentru că, fiind arhitect, latura sa artistică este puternică.

Articol și podcast pe romaniadenota10.ro

Germania a actualizat lista zonelor de risc din România!

Publicat de Andra Radu, 21 august 2020, 14:34

Potrivit Ministerului român de Externe, Germania a actualizat ieri lista zonelor de risc epidemiologic din România.

Judeţul Vâlcea a fost inclus pe această listă, iar Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş au fost retrase. 15 judeţe din România sunt pe lista roşie a autorităţilor germane.

Persoanele care călătoresc din acele zone în Germania sunt obligate să completeze un formular de debarcare şi să se autoizoleze două săptămâni la domiciliu sau pot prezenta un test pentru COVID-19 cu rezultat negativ, făcut cu cel mult 48 de ore înaintea trecerii frontierei.

Testarea se poate face gratuit, direct la aeroport, la medicul de familie, ori la autorităţile locale de sănătate.

Emoţionantă lansare de carte la Nürnberg, în Germania

Publicat de Dan Boanţă, 22 iulie 2020, 12:52

La Centrul Cultural Româno-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg (Germania) a avut loc lansarea cărţii de poezie „Secretul scrisorii albastre” de Ionela van Rees-Zota, cu o prefaţă şi coperta nr. 4 scrisă de jurnalistul şi scriitorul ieşean Dan Teodorescu, cel care a avut şi o intervenţie telefonică în cadrul acestei manifestări culturale de excepţie.

În discursul său, Dan Teodorescu a menţionat, printre altele: „Seara, înainte de culcare şi după ce rostiţi Tatăl Nostru, citiţi poeziile Ionelei. Veţi deveni mai buni la suflet, veţi avea somnul lin şi vise extrem de plăcute! Iar a doua zi luaţi-o de la capăt!”.

Într-un eveniment la care au participat peste 50 de iubitori de cultură europeană de bună calitate, au mai vorbit la modul laudativ despre cartea pusă în dezbatere publică, Helmine Buchsbaum şi Werner Henning – Membrii în Consiliul orăşenesc din Nürnberg, Alina Arbajter – moderator de radio şi poet, Ana Rotaru – cadru didactic, Voichiţa Ungur (prin telefon), Adriana Bittner-Ciobanu – mama autoarei, Rodica Lambrecht, Natalia Glöckner, Simina Bauer – poet, moderatorul fiind Eduard Sandu.

De menţionat că evenimentul a fost bilingv, precum cartea Secretul scrisorii albastre / Das Geheimnis des blauen Briefchens, scrisă în limba română şi tradusă în limba germană, cu ajutorul lui Menno Alfred Simonis.

Mai putem spune că manifestarea culturală de la Nürnberg a fost una plină de emoţii, sensibilitate şi iubire. Într-o lansare de carte care cuprinde multe poezii de dragoste, iubirea a plutit în aer la Centrul Cultural Româno-German „Dumitru Dorin Prunariu”, cei prezenţi având de multe ori pielea ca de gaină şi lacrimi in ochi.

Momentul inedit al serii a fost acela în care Markus a fost întrebat, de moderatorul Eduard Sandu, ce simte el, ca „muză” a acestei cărţi, care îi este dedicată?
În afara faptului că atunci când citeşte poeziile face o incursiune în trecut (după spusele domniei sale), germanul Markus a făcut pe loc şi o declaraţie de iubire autoarei, în… limba română, oferind Ionelei şi un superb buchet de flori obligatoriu albastre, respectând astfel şi titlul cărţii!

După ce a recitat câteva din poeziile sale, autoarea Ionela van Rees-Zota, născută la Moineşti, în România, dar care trăieşte de peste 11 ani în Germania, cu familia sa, a menţionat, pentru mass-media de la nivel internaţional, următoarele: „Astăzi, 11 iulie, a fost lansarea celei de-a șasea cărți scrisă de mine, “Secretul scrisorii albastre”, un volum de poezie bilingv (româno-germană). Emoții, pasiune și iubire au fost sentimentele care astăzi au pus stăpânire pe cei prezenți în cadrul Centrului Cultural Romano-German “Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg. Cele două ore au trecut fără a fi simţite şi dacă nu era ora târzie cu siguranţă că mai vorbeam încă alte câteva ore. Pe această cale, mulţumesc tuturor pentru prezenţă, efortul depus şi implicare. Sunteţi minunaţi și vă iubesc enorm!”.

Volumul de poezie „Secretul scrisorii albastre” va fi prezentată şi la Iaşi, în România, pe 17 iulie 2020, în cadrul unei manifestări culturale organizată în aer liber de Liga Scriitorilor Români – Filiala Iaşi-Nord Est şi a partenerilor ei tradiţionali.

19 români aflați în Germania, infectați cu COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 21 iulie 2020, 19:13

MAE informează că 19 cetăţeni români care lucrează la o fermă din localitatea Swisttal, districtul Rhein-Sieg, din Germania, au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus.

Potrivit MAE, 320 de români lucrează la acea fermă şi o primă testare a întregului personal a avut loc în data 18 iulie, o nouă testare urmând să fie efectuată joi.

În acest context, oficiul consular din Bonn a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la situaţia cetăţenilor români, iar o echipă din cadrul oficiului consular s-a deplasat, luni, la ferma în cauză.

Conform informaţiilor obţinute de reprezentanţii consulatului, cetăţenii români depistaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 sunt asimptomatici, un singur român fiind internat în spital pentru o altă afecţiune, măsura fiind dispusă anterior depistării infecţiei. În prezent, starea de sănătate a cetăţeanului român internat este stabilă.

De asemenea, autorităţile germane şi reprezentanţii fermei au precizat că, până la efectuarea celei de-a doua testări, toţi lucrătorii fermei au fost plasaţi în carantină, iar persoanele infectate au fost izolate de restul angajaţilor, în spaţii special puse la dispoziţie.

Angajatorul şi-a manifestat disponibilitatea de a suporta costurile de repatriere pentru persoanele ale căror rezultate vor fi negative şi la a doua testare pentru infecţia cu noul coronavirus şi ale căror contracte de muncă expiră în perioada următoare, în măsura în care aceştia vor opta pentru revenirea în ţară.

De ce trebuie să bei un pahar de apă pe stomacul gol?

Publicat de Andra Radu, 22 iunie 2020, 10:17

Conform unui grup de oameni de știință din Germania, apa înseamnă viaţă şi sănătate, iar un pahar de apă consumat pe stomacul gol este extrem de important pentru metabolismul nostru, pentru sănătatea pielii și a părului.

Specialiștii au efectuat un studiu, în cadrul căruia au monitorizat un grup de voluntari, care consumau zilnic câte un pahar de apă pe stomacul gol. La sfârșitul experimentului s-a remarcat o accelerare cu 20% a metabolismului voluntarilor.

Apa s-a dovedit a fi un aliat bun şi pentru piele, menținând elasticitatea pielii. Participanții la studiu au observat, de asemenea, o ameliorare generală a calităţii tenului, a epidermei în ansamblu, au dispărut petele roşii şi iritaţiile cutanate, iar starea tenulului feței s-a îmbunătățit radical, iar părul a devenit mult mai strălucitor.

Fără carantină sau autoizolare pentru românii care se întorc din 17 state europene!

Publicat de Andra Radu, 15 iunie 2020, 16:47

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.

Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, anulat!

Publicat de Andra Radu, 8 aprilie 2020, 12:45

Cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, programată în perioada 27-31 mai, a fost anulată, anunţă organizatorii.

Anul acesta, Japonia era țara invitată la Bookfest.

„O sărbătoare a cărţii are în centrul său bucuria împărtăşită în jurul cuvântului tipărit şi al autorilor acestuia şi nu putem permite ca un astfel de eveniment să fie umbrit de vreun risc sanitar pe care îl putem evita. Mulţumim tuturor iubitorilor de carte ce fac posibilă existenţa Salonului Internaţional de Carte Bookfest şi sperăm să ne putem reîntâlni, în condiţii normale, la următoarele ediţii Bookfest”, se arată în comunicat.

La Salonul Internaţional de Carte Bookfest de anul trecut  au fost prezenţi peste 150 de expozanţi, programul celor cinci zile cuprinzând peste 400 de evenimente, de la lansări şi dezbateri până la proiecţii cinematografice şi evenimente interactive. Invitatul de onoare al ediţiei 2019 a fost Marea Britanie.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, Ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel, Suedia şi SUA.

Salonul de Carte Bookfest are ediţii locale în Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov şi o altă ediţie internaţională la Chişinău.

Ozonoterapia, cel mai eficient tratament în tratarea bolilor grave!

Publicat de Andra Radu, 18 octombrie 2019, 11:39

Peste 30% din populația adultă a Europei suferă de boli reumatice, care sunt cele mai frecvente boli cronice întâlnite pe continent, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

Nici în România statisticiile nu sunt mai îmbucurătoare deoarece aproape 20% din totalul consultațiilor din medicina primară sunt generate de bolile reumatice.

Ozonoterapia este un tratament revoluționar, cunoscut pentru minunatele efecte de vindecare a numeroase boli, dar și pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, fiind folosită cu succes de peste 40 de ani, în țări precum SUA, Canada, Germania, Rusia, Ucraina, Suedia, Italia, Spania, Brazilia, Cuba, Mexic.

În România există peste 400 de medici care practică ozonoterapia, cu ajutorul căreia se tratează inclusiv pacienții care au cancer, boli cardiovasculare, de ficat, alergii ori diabet.

Dezvoltată în țara noastră doar în ultimii 15 ani, terapia cu ozon funcționează împotriva stresului, oboselii fizice și psihice.

Odată cu activarea celulelor albe și roșii oamenii se simt întineriți, spun medicii din domeniu, care au participat marţi la Brașov la o conferință despre aplicațiile ozonoterapiei în medicină.

Evenimentul este organizat sub patronajul Societății Știintifice Române de Oxigen-OzonoTerapie.

Emilia Comsa, medic primar de familie și medic rezident medicina fizică şi recuperare: „Ozonul reduce insomniile, ajută memoria, mărește masa musculară, menține nivelul colesterolului la limite normale, întărește oasele și sistemul imunitar, ajută la curățarea pielii și mărește elesticitatea ei”.

Ozonul se administrează intravenos, în muşchi sau sub piele, prin inflitrații. O ședință de ozonoterapie poate costă între 100 şi 200 de lei.

Pericolul incendiului de la Catedrala Notre-Dame a fost eliminat

Publicat de Andra Radu, 16 aprilie 2019, 10:45

Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.

Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.

Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.

Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.

Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.

”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.

Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.

Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.

Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.

Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.

”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat

Turiștii străini, din ce în ce mai interesați de România

Publicat de Andra Radu, 12 aprilie 2019, 15:20

Cu trecerea anilor, românii au început să nu mai vadă cât de frumoasă este România, au uitat să o aprecieze. În schimb, turiștii străini preferă țara noastră ca destinație turistică.

Majoritatea turiștilor, care vin în România, ajung să îndrăgească țara, povestindu-le și prietenilor de peste graniță despre experiențelor lor. Cei mai mulți vin încântați de poveștile și legendele despre România, dorindu-și să descopere farmecul locului.

De asemenea, nu putem uita de entuziasmul cu care prințul Charles a promovat România, atrăgând turiști din zone îndepartate.

Turiștii provin din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Austria, China, India și Japonia. Unii preferă Bucureștiul pentru petrecerile din Centrul Vechi, alții vin pentru o porție de adrenalină sau sunt atrași de partea culturală.

Sejururile scurte, în orașele românești, sunt pe locul doi în topul motivaţiilor care îi împing pe străini să viziteze România. Țara noastră a început să devină o destinație de city break în urmă cu câțiva ani, când numărul zborurilor low cost a luat amploare în România.

Bucureștiul e, de departe, pe primul loc, urmat de Timișoara, Sibiu, Iași , Cluj , Oradea și Constanța.

Capitala este o surpriză plăcută din punct de vedere gastronomic și al atmosferei, asigurând o mini-vacanță plină contraste.

O primă categorii de turiști, care ajung în România, sunt tinerii până în 35 de ani, care vin să exploreze și li se pare interesant această țară plină de contraste.

A doua categorie sunt cei trecuți de 35 de ani, care vin ca rezultat al unor recomandări primite de la colegi sau prieteni care au mai fost în România cu diverse ocazii, în special de business, sau invitați de o cunoștință din țară.

A treia categorie este formată din turiștii care vin cu un scop anume, de exemplu Untold, iar aceștia stau un weekend prelungit.

Oricare ar fi motivul, nu putem nega că România este din ce în ce mai vizitată de străini. Dacă ei pot vedea cât are de oferit țara noastră, noi de ce am devenit insensibili la frumusețea ei?!

Student în România sau în străinătate? O dilemă!

Publicat de Andra Radu, 10 aprilie 2019, 11:58

Studenții din România au devenit de-a lungul anilor un grup aparte. Acest grup se împarte în două categorii mari: tinerii născuți în România, care nu știu de ce vin străinii să învețe în țara aceasta, și studenții străini care ajung la Universitățile de la noi.

De asemenea, există o a treia categorie: studenții care au plecat la studii în străinătate pentru un an, doi și s-au întors pentru a continua să studieze în România.

De ce vin studenții străini la Universitățile din România?

În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Nepal, Guineea, Bermude, Zambia, Anglia, Franța, Germania, Suedia, Tunisia, Grecia, Israel, reprezintă țările cu numărul cel mai mare de studenți în România.

Dacă ar fi să facem și un clasament, locul I îl ocupă Tunisia cu peste 1150 de tineri, apoi locul II Israel, cu 1000 de studenți, iar pe locul III se află Franța cu un număr total de 967 de studenți înscriși.

Universităţile româneşti devin tot mai atractive pentru studenţii străini. Motivul este foarte simplu: nivelul de educaţie este ridicat, în timp ce taxele sunt mici, prin comparaţie cu cele din alte state europene.

Cei mai mulţi aleg medicina, dar şi ştiinţele politice, administraţie sau afaceri. Orașele în care găsește cei mai mulți studenți străini sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi.

De ce vor studenții români să studieze în altă țară?

Nivelul de trai și condițiile de viață sunt mai ridicate în Occident, iar salariul mediu poate fi și de patru ori mai mare decât în România, conform datelor Eurostat.

Infrastructura, educația și sistemul de sănătate sunt superioare în Europa Occidentală. Drumurile publice și transportul în comun, elementele care fac posibilă cooperarea oamenilor, sunt mult mai bune decât în România. Educația, rămasă cu mult în urmă aici, este valorificată în societățile europene. De asemenea, cei care depun efort pentru a învăța sunt răsplătiți pe măsură mai târziu – salarii bune, status social, recunoașterea performanței.

Cetățenii și rezidenții sunt tratați cu respect de instituțiile publice. Încrederea și respectul sunt doi piloni esențiali pe care o societate civilizată se sprijină. Atunci când instituțiile publice nu operează în interesul cetățenilor, ci în interesul birocrației și al decidenților politici, sistemul public nu mai este funcțional, iar de acest fapt suferă cetățenii.

Atunci, dacă studenții români doresc să plece să studieze în străinătate, de ce nu o fac?!

Răspunul la această întrebare variază, fiecare tânăr având diferite motive. Unul dintre obstacole ar putea fi lipsa banilor. Altul, deși doresc acest lucru, nu pot pentru că rădăcinile lor sunt atât de puternice prinse în solul românesc, încât cred că nu vor face față unui mediu atât de diferit față de cel din țara lor.

Acest subiect este atât de complex pentru că vorbim despre oameni, dorințe, sentimente. Fiecare are motivul lui, fie că pleacă, fie că rămân.

Acest subiect poate fi dezbătut la nesfârșit, însă astăzi ne oprim aici.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

Anul trecut, în Germania au venit mai mulți români decât sirieni

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2018, 11:04 / actualizat: 25 octombrie 2018, 14:19

Germania e în continuare o destinație atractivă pentru emigranți. Românii au fost în 2017, dintre cetățenii statelor UE, cei mai numeroși imigranți în Germania.

În 2017, populația Germaniei a crescut ușor față de anul precedent, imigrările fiind cu 416.000 mai multe decât emigrările. Anul trecut au venit să trăiască în Germania un milion și jumătate de oameni, conform Oficiului Federal de Statistică.

Dintre cei care s-au hotărât să trăiască în Germania, 90 la sută au fost străini (1.384 milioane). 865.000 dintre cei care au plecat au avut, de asemenea, pașapoarte străine.

167.000 cetățeni germani – printre care și etnici germani din alte țări – au ales să se mute în Republica Federală anul trecut: cu 20.000 mai mulți decât cu un an în urmă. Mai scăzut însă față de ultimele statistici este numărul germanilor care au plecat către alte țări: 249.000 față de 281.000 în 2016.

Românii – acasă în Germania

La nivel UE, în 2017 imigranții români au ajuns numeric în fruntea topului, în Germania: 73.000 oameni. Aceștia sunt urmați de polonezi (34.000), croați (33.000) și Bulgari (30.000).

În general, cei mai mulți străini care s-au hotărât pentru Germania au fost cetățeni ai Uniunii Europene: 239.000. Aceștia sunt urmați de asiatici (140.000), cetățeni ai altor țări europene (60.000) și africani (35.000)

În schimb, numărul sirienilor, afganilor și al irakienilor veniți în Germania a scăzut față de anul precedent. Numărul sirienilor, de pildă, a scăzut cu mai mult de jumătate față de anul 2016, ajungând anul trecut la 60.000 de oameni.

Mai multe sosiri, comparativ cu anul 2016, s-au înregistrat din țările balcanice. Din Kosovo, au venit în Germania 8.000 de persoane, din Serbia și Macedonia câte 6.000.

Statisticile actuale se referă exclusiv la cetățeni înregistrați oficial de autoritățile germane.

Bărbat arestat în Germania pentru uciderea jurnalistei bulgare Victoria Marinova

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2018, 13:55

Corpul jurnalistei Marinova a fost găsit într-un parc din oraşul Ruse de la frontiera bulgară, sâmbătă

A fost arestat un bărbat pentru violarea şi uciderea jurnalistei Victoria Marinova, au anunţat autorităţile bulgare, adăugând că nu cred că atacul are legătură cu munca doamnei Marinova.

Trupul neînsufleţit al jurnalistei care avea 30 de ani a fost găsit de un trecător, sâmbătă, după ce ea plecase să alerge pe malul Dunării, în Ruse care este al cincilea oraş ca mărime din Bulgaria. Ea era prezentatoarea unei emisiuni la canalul tv local, TVN.

Bărbatul, identificat ca fiind cetăţeanul bulgar Severin Krasimirov de 21 de ani, a fost reţinut de poliţia germană în apropiere de Hamburg, marţi, la solicitarea autorităţilor bulgare.

„Avem suficiente dovezi care fac legătura între această persoană şi locul crimei”, a spus ministrul de interne al Bulgariei, Mladen Marinov, miercuri. Krasimirov care locuieşte în Ruse are cazier pentru furt de deşeuri metalice, a spus el. Ministrul a spus că anchetatorii au vorbit cu familia jurnalistei şi cu prietenii ei şi a adăugat: „Nu există o legătură aparentă cu munca ei”.

Procurorul-şef, Sotir Ţaţarov, a spus că Krasimirov era dinainte dat în urmărire de poliţie pentru un alt caz de viol şi crimă şi a adăugat că el nu crede că uciderea Marinovei are legătură cu munca ei, sugerând că a fost un atac „spontan”.

Cazul reprezintă a treia moarte a unui jurnalist într-o ţară UE în decurs de un an, ceea ce suscită temeri că Marinova ar fi putut fi vizată pentru activitatea ei, mai ales că ultima ei emisiune a fost un interviu cu doi jurnalişti de investigaţie care se ocupau de corupţia la nivel înalt.

Totuşi, miercuri dimineaţa, premierul Bulgariei, Boiko Borisov a lansat un atac la adresa jurnaliştilor şi adversarilor săi politici, criticându-i pentru că au speculat că Marinova a fost ucisă din cauza activităţii ei jurnalistice.

„Am citit lucruri monstruoase despre Bulgaria în ultimele trei zile şi nimic nu era adevărat”, a spus el. „Noi, ca ţară, nu merităm să fim astfel calomniaţi”.

Multe personalități europene şi-au transmis prin Twitter preocupările după această crimă, inclusiv vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. El a scris pe Twitter: „Şocat de crima oribilă a Victoriei Marinova. Încă o dată, o jurnalistă curajoasă cade în lupta pentru adevăr şi împotriva corupţiei”.

Miercuri, Antonio Tajani, preşedintele italian de dreapta al Parlamentului European, a felicitat autorităţile bulgare pe Twitter, lăudând arestarea şi declarând fără dovezi că motivul uciderii ei „nu a avut legătură cu munca ei de jurnalist”.

Borisov i-a condamnat pe oponenţii politici pentru „trimiterea de emailuri la Bruxelles şi în SUA, ca şi când asta nu este ceva ce se întâmplă (şi) în alte ţări şi este un caz izolat”.

Premierul i-a invitat ulterior pe ambasadorii străini aflaţi la Sofia să audieze un raport privind stadiul în care a ajuns ancheta. El le-a spus reporterilor prezenţi la conferinţa de presă: „Aveţi libertatea de a scrie, de a vorbi, de a transmite despre toate subiectele”.

Bulgaria a fost clasificată pe locul 111 între ţările lumii din punct de vedere al libertăţii presei, cel mai scăzut pentru o ţară din UE.

Unii jurnalişti bulgari nu au fost foarte convinşi că omorul a fost o pură coincidenţă şi au criticat autorităţile pentru aparenta neluare în seamă a posibilităţii unei crime cu contract.

„Victoria Marinova nu a fost un jurnalist de investigaţie profesionist, dar a îndrăznit să vorbească despre aceasta şi să le dea altora posibilitatea de a discuta” (despre această temă), a spus Atanas Ciobanov de la organizaţia de investigaţii Bivol, ai cărei jurnalişti au fost intervievaţi de Marinova în ultima ei emisiune. El a spus că portalul a primit „ameninţări credibile” pentru relatări.

Totuşi, mulţi din prietenii şi colegii Marinovei minimalizează şi ei posibilitatea ca ea să fi fost luată drept ţintă pentru munca ei. Fostul ei soţ, Svilen Maksimov, directorul TVN, a spus la postul Nova TV din Bulgaria că „toate dovezile indică o coincidenţă absurdă, îngrozitoare”.

Articol de Shaun Walker şi Ben Quinn

Ministrul german de externe: Soluţia pentru unificarea Ciprului se află în parcursul european al Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 septembrie 2018, 10:52

Soluţia pentru problema cipriotă se află în parcursul european al Turciei”, a precizat ministrul german de externe, Heiko Maas, după întâlnirea avută (luni, 10 septembrie) cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, adăugând că este problema Ankarei cum va evolua relaţia ei cu Uniunea Europeană.

„O îmbunătăţire a relaţiilor ar fi în interesul tuturor”, a precizat Maas, pledând pentru o atitudine constructivă, în special din partea Turciei, întrucât o soluţie este importantă nu numai pentru cele două ţări, ci şi pentru întreaga regiune. Germania, a subliniat el, susţine procesul în vederea înregistrării de progrese în rezolvarea problemei cipriote „pentru o soluţie permanentă şi viabilă, pentru construirea de relaţii de încredere reciprocă, cu scopul găsirii unei soluţii politice”. Normalizarea relaţiilor este un obiectiv şi al Germaniei, a declarat Maas, referindu-se la vizita sa recentă în Turcia. El a lăudat iniţiativele guvernului cipriot în direcţia construirii unor relaţii de încredere cu ţări din regiune.

La rândul său, Christodoulides a vorbit despre discuţii extrem de constructive şi despre interese şi obiective comune ale Republicii Cipru şi Germaniei în multe domenii: „Dorim un vecin care se află aproape de UE, care să respecte principiile ei”, a subliniat ministrul cipriot, adăugând: „Aşteptăm de la Turcia să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de UE, dar şi faţă de Republica Cipru şi să-şi asume rolul în rezolvarea problemei cipriote. De atitudinea ei depinde dacă va veni aproape de UE”.

Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat, printre altele, vizita preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan în Germania la sfârşitul lunii, problema migraţiei – subiect în legătură cu care Christodoulides şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea fluxurilor migratorii spre Cipru, precum şi faţă de Brexit.

„Nu cred că gazoductul Nord Stream 2 va face Germania dependentă de Rusia”

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2018, 15:19

Aflată în vizită în Georgia, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat vineri că nu crede că gazoductul planificat Nord Stream 2, din Rusia în Germania, va face dependentă, în viitor, țara sa de Rusia.

Berlinul vrea să fie sigur că Moscova va continua trimiterea unei anumite cantități de gaz prin Ucraina, chiar și în cazul finalizării construirii Nord Stream 2 – a spus șefa guvernului german în timpul întâlnirii cu studenții, la Tbilisi.

Nord Stream 2 este un proiect care măsoară 1200 km de magistrală a gazului cu două ramificații prin Marea Baltică, de la Ust-Lugi în Rusia, la Greifswald în Germania. Gazoductul va fi gata până la sfârșitul anului 2019, iar în următorul an Rusia intenționează să reducă mult trimiterea gazului prin conductele care trec prin teritoriul Ucrainei spre Vest. Acestui proiect i se opun Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite.

Prin Nord Stream 2 vor fi trimiși 55 miliarde metri cubi de gaz pe an. Gazoductul va merge paralel cu gazoductul Nord Stream intrat în funcțiune în anul 2011. Partenerii concernului rus Gazprom în acest proiect sunt firmele energetice: OMV austriac, BASF-german Wintershall și Uniper, concernul francez Engie și concernul britanico-olandez Royal Dutch Shell.

Gazprom anunță că, după construirea Nord Stream 2, tranzitul prin Ucraina poate fi oprit “pe o anumită scară”, după care partea ucraineană ar trebui să justifice “scopul economic al noului contract” privind tranzitul.

Vladimir Putin intenţionează să participe la nunta ministrului de externe al Austriei

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2018, 12:10

Președintele Vladimir Putin se va întâlni, sâmbătă,  cu cancelarul german Angela Merkel, la castelul Meseberg, reședința guvernului german din landul Brandenburg. Întâlnirea anterioară dintre cei doi lideri a avut loc la Soci, pe 18 mai, și atunci au discutat despre situația din Donbas și Crimeea, precum și despre proiectul „North Stream – 2“.

Aşa cum publică NEZAVISIMAIA GAZETA, printre subiectele majore, abordate atunci, agenţia germană de ştiri N-tv se referă la marea politică mondială. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german Stefan Seibert, pe ordinea de zi sunt probleme referitoare la stadiul relațiilor ruso-germane, conflictul sirian, situația din estul Ucrainei și problemele legate de energie. Seibert crede că va fi o „conversație amănunțită”. În același timp, el a subliniat că, pentru Germania, este important „să se menţină rolul Ucrainei în tranzitul gazului rusesc spre Europa.“

În drumul său spre Berlin, Vladimir Putin, intenţionează  ca, pe 18 august, să participe şi la nunta ministrului de externe al Austriei, Karin Kneissl, a confirmat secretarul de presă al şefului statului rus, Dmitri Peskov.

„Da, în drumul său spre Berlin se va opri şi în Austria, la nunta şefei diplomaţiei austriece” – a declarat Peskov. La rândul său, consilierul preşedintelui rus Iuri Uşakov a anunţat că invitaţia de participare la nuntă a fost făcută în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Viena, iar acum, cu deplasarea la Berlin, s-a ivit ocazia de a participa. „Ne vom opri şi o vom felicita” – a declarat Uşakov.

Ceremonia de căsătorie a ministrului austriac de externe Karin Kneissl va avea loc în sudul landului Stiria, sâmbătă, 18 august, printre podgorii. Iniţial, nunta era planificată să se desfăşoare în oraşul Gamlitz, însă ulterior a fost luată hotărârea schimbării locului de desfăşurare a evenimentului.

Publicaţia Kronen Zeitung a anunţat că, în timpul ceremoniei, securitatea va fi asigurată de ofiţeri ai subunităţii speciale austriece „Kobra”, care primesc instrucţiuni privind protecţia ministrului austriac de externe şi a viitorului ei soţ, Wolfgang Meilinger.

Amintim că, în ajunul vizitei sale la Moscova, din luna martie anul curent, Karin Kneissl a declarat că în perioada preşedinţiei Austriei a Consiliului UE, ea se va pronunţat pentru dialogul cu Moscova, cu scopul restabilirii încrederii între Uniunea Europeană şi Rusia, informează agenţia de ştiri TASS (Rusia).

Un număr-record de alocații germane pentru copii ajung în străinătate

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 august 2018, 13:26 / actualizat: 15 august 2018, 12:48

Germania a înregistrat o creștere accentuată – 10% de la finalul lui 2017 – a numărului de copii din afara țării care primesc alocații de la statul german. „În iunie 2018 au fost plătite alocații pentru copii pentru 268.336 de copii care trăiesc în afara Germaniei”, a declarat pentru agenția DPA un purtător de cuvânt al ministerului german de finanțe. Au beneficiat în special de ele mai mulți copii polonezi, cehi și români ai căror părinți muncesc în Germania.

Germania, Italia și Austria doresc reducerea imigrației ilegale în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iulie 2018, 11:14

Guvernele Germaniei, Italiei și Austriei afirmă că s-au angajat să coopereze intens pentru a „reduce, dacă este posibil, la zero”, imigrația ilegală în Uniunea Europeană.

„Lucrurile sunt relativ simple: cele trei (guverne) sunt de acord să pună situația în ordine” și „să transmită un mesaj clar că în viitor nu va fi posibil să calce pe solul european decât dacă cineva are dreptul la protecție”, a declarat ministrul de interne austriac, Herbert Kickl, înainte de întâlnirea cu omologii italian și german.

Este vorba despre o întâlnire tripartită dintre miniștrii justiției și de interne din Germania, Austria și Italia, care are loc astăzi în orașul austriac Innsbruck și care examinează problema „imigrației ilegale”.

Reprezentanții celor 28 de țări se vor întâlni apoi în cadrul unui Consiliu Informală al Uniunii Europene privind problemele migrației, care va discuta, printre altele, propunerea miniștrilor de la Berlin, Roma și Viena.

Întâlnirea de astăzi dintre Germania, Italia și Austria urmăreşte „împiedicarea cât  mai mult cu putinţă a imigrației, chiar şi aducerea ei la zero”, a declarat Herbert Hickl, care a anunțat desfăşurarea unei întâlniri ce „caracter tehnic” și care va reuni reprezentanți ai celor trei țări pe 19 iulie la Viena.

Din partea Italiei, Matteo Salvini a declarat că „de acum înainte” cele trei țări vor conlucra pentru a „reduce plecările (din afara Europei), debarcările pe teritoriul european și decesele (în Marea Mediterană)”.

Salvini a adăugat că Italia „nu poate continua să fie singurul punct de sosire pentru refugiați” și că Roma trebuie să „reducă problema, costurile economice și sociale ale imigrației”, care nu mai pot fi susținute de țară.

Germanul Horst Seehofer a subliniat că „nu traficanții de fiinţe umane sunt cei care  decid ce țări ar trebui să găzduiască persoanele”, nici care state ar trebui să acorde statutul de azil.

„Această chestiune este pe deplin convergentă între noi și acum așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avromopoulos, care ne va spune cum va aborda Comisia Europeană noua poziție privind politica în domeniul migrației”, a declarat Seehofer. (Agenţia Lusa)

Tensiunile cu Statele Unite fac Bruxellesul mai puţin optimist în ce priveşte economia zonei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iulie 2018, 11:13

Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018

Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.

În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.

„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.

Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.

Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

LE MONDE: Roma, Berlin – Europa în suspans

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 martie 2018, 13:11

Editorial. Peisajul de după episoadele electorale din 4 martie în Italia şi Gemania este plin de ameninţări pentru Uniunea Europeană

O veste bună pentru Europa, venită din Germania, urmată de o veste foarte rea, în Italia. Ziua de 4 martie, cu verdictul simultan al SPD german şi al electoratului italian, ar fi putut fi fatală construcţiei europene. Dar Europa n-a ieşit de pe şine pentru atâta lucru. Dacă votul pozitiv al membrilor partidului de centru stânga german privind contractul de coaliţie de guvernământ ridică un obstacol major, este, din păcate, umbrit de triumful forţelor populiste şi eurosceptice în Italia.

Peisajul de după aceste episoade electorale în principalele două ţări, alături de Franţa, ale zonei euro este într-adevăr plin de ameninţări. Spunând da unei noi „mari coaliţii” cu conservatorii Angelei Merkel, social-democraţii germani au evitat desigur haosul şi au privilegiat stabilitatea. Nu vor fi noi alegeri în Germania şi dna Merkel va rămâne cancelar, pentru un al patrulea mandat. Dar ca să facă ce?

Acordul dintre SPD şi CDU-CSU promite „un nou elan pentru Europa”. Ambiţios în titlurile capitolelor, este în realitate mult mai prudent în detalii, ceea ce este confirmat de alegerea oamenilor care vor fi însărcinaţi să-l pună în practică. Ca viitorul ministru de finanţe şi vicecancelar, Olaf Scholz, un social-democrat ale cărui prime declaraţii i-au liniştit pe gardienii moştenirii predecesorului său, Wolfgang Schäuble. Sau ca Horst Seehofer, preşedintele foarte conservatoarei CSU bavareze, care, în calitate de ministru de interne, va avea autoritate asupra politicii  migratorii inspirate mult de propriul partid.

Voluntarismul pro-european apare de acum ca o excepţie

Rămâne dna Merkel. Va dori ea să impulsioneze acest „elan”? Nu îi stă în fire, dar pentru ceea ce va fi probabil ultimul ei mandat, ea poate fi tentată să ia o iniţiativă care să nu fie condiţionată doar de singura grijă a realegerii sale. Dar va putea oare? Putem, din păcate, să ne îndoim, într-o Europă în care voluntarismul pro-european al unui Emmanuel Macron pare de acum o excepţie.

Căci mesajul politic care vine din urnele italiene este de o claritate brutală, chiar dacă traducerea instituţională riscă să arunce Parlamentul şi guvernul într-o lungă confuzie. După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, Mişcarea 5 stele obţine, luni dimineaţa, scorul istoric de 31,9%. Liga (fosta Liga Nordului), propulsată de extremistul Matteo Salvini, poate conta pe aproape 19%, devansând mult partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi, Forza Italia, care credea că va putea fi arbitru al acestor alegeri, dar n-a primit decât 13,9% din sufragii. Dacă adăugăm la acest tablou cele 4,3% ale extremei drepte Fraţii din Italia (Fratelli d’Italia), mai mult de jumătate din alegătorii italieni au votat pentru formaţiuni antisistem. Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi confirmă, cu 18,9% din voturi, tendinţa pan-europeană de păbuşire a partidelor de centru-stânga.

Este un peisaj trist familiar: Franţa n-a scăpat până la urmă în 2017 de o catastrofa aasemănătoare decât graţie scrutinului în două tururi. Statele Unite l-au ales pe Donnald Trump în 2016, la cinci luni după votul britanicilor pentru Brexit. Italia, din 4 martie, nu vrea să iasă din Uniunea Europeană. Dar va face totul ca s-o împiedice să progreseze.

Nouă ţări europene au primit un ultimatum din partea Comisiei Europene care le cere să ia măsuri împotriva poluării mediului

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 februarie 2018, 12:06

Litigiile pot fi evitate numai dacă țările iau măsuri suficiente pentru a soluționa problema poluării mediului

În cadrul unei reuniuni, privind poluarea aerului, care a avut loc  la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, a declarat că nouă state membre ale UE pot fi aduse în faţa instanţei pentru depășirea nivelului admisibil de poluare a aerului.

Este vorba despre Marea Britanie, Ungaria, Germania, Spania, Italia, România, Slovacia, Franța și Republica Cehă.

Comisia Europeană a dat ultimatum celor nouă state membre, cărora le cere să prezinte până de urgenţă noi măsuri pentru a soluționa problema calităţii şi a poluării aerului, în caz contrar, comportamentul acestora va fi judecat de Curtea de Justiție a UE.

„Chiar și astăzi, în 2018, 400.000 de oameni mor prematur, în fiecare an, din cauza incapacității de a aborda problema calității aerului”, a explicat comisarul responsabil, Karmenu Vella, după un mini-summit cu miniștrii mediului din 9 țări. „În unele state membre, sentimentul de urgență nu este evident“, a concluzionat Vella.  „Singurul lucru care ne poate opri să prezentăm cazul în Curtea de Justiție ar fi ca planurile prezentate să fie în măsură să atingă în mod eficient şi fără întârziere obiectivele“, a adăugat comisarul.

Apelul președintelui german către partidele parlamentare

Publicat de adinaiftime, 21 noiembrie 2017, 00:06

Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier a lansat astăzi un apel partidelor parlamentare să-şi reconsidere poziţiile şi să facă posibilă formarea unui nou Guvern. Social-democraţii germani au reiterat refuzul prelungirii coaliţiei guvernamentale cu formaţiunea cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată. Ei au semnalat dorinţa de a se ajunge la alegeri anticipate, după recentul eşec al negocierilor tripartite pentru formarea noului guvern de la Berlin. Fie că a fost vorba de fiscalitatea în Germania, de reforma Uniunii Europene, obiective climatice sau de politica privind migraţia, conservatorii săi şi aliaţii lor bavarezi, liberalii şi ecologiştii au apărat poziţii adeseori diametral opuse, precizează agenţia Reuters.

Nu pleca – Dida Drăgan

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 noiembrie 2017, 10:15

Piesa “Nu pleca” a fost scrisă special pentru Dida Drăgan, cu ocazia primei competiţii Eurovision la care participa România, spune compozitorul Adrian Ordean.

Un lucru era sigur, nimeni nu era pregătit pentru un succes la Eurovision, deşi publicul a iubit melodia de la început.

Adrian Ordean, compozitorul piesei Nu Pleca: “publicul a fost sincer, pentru că el a votat şi publicului i-a plăcut această piesă… “Piesa a fost câştigătoare. Sigur că urma plecarea în Slovacia, pentru preselecţia la care participau câteva ţări din zona noastră. Eu nu am putut să merg pentru că eram în turneu cu Compactul. L-am rugat pe George Natsis şi a mers el. Au plecat împreună la această preselecţie. Acolo, Dida s-a aruncat pe jos, într-o parte, în alta. A fost foarte frumos, dar nu am trecut. Bineînţeles că oamenii şi-au aranjat treburile dinainte.”

EL PAIS: Spre Europa, pe apele periculoase ale Mării Negre

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2017, 12:58

Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România

Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.

De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.

Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.

Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.

„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.

În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.

„Ameninţare din Est” pentru coeziunea Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 octombrie 2017, 15:15

Textul de trei pagini lăsat de Wolfgang Schäuble „moştenire” Eurogrupului, având ca idee centrală înlocuirea organismelor comunitare de către un ESM (n.r. Mecanism European de Stabilitate) transnaţional care să monitorizeze economiile din zona euro, reprezintă încă un pas spre UE cu mai multe viteze care este, după cum se ştie, noul punct de convergenţă dintre Paris şi Berlin.

Însă viitoarea arhitectură europeană nu va fi decisă atât de corelaţiile ce se creează în zona euro, cât mai ales de rezistenţele ce se anticipează că vor fi manifestate de către ţările din Europa de Est faţă de ceea ce ele consideră o marginalizare a lor.

Într-adevăr, testul de rezistenţă pentru coeziunea UE va veni din Est, pentru că „cea de-a doua viteză” căreia oricum îi aparţin în mod obiectiv statele-membre din afara zonei euro se întâlneşte cu o apărare insistentă a suveranităţii naţionale şi cu opţiuni politice care se abat din ce în ce mai mult de la mainstream-ul comunitar.

Fricţiunile, pe tema respectării statului de drept, dintre Bruxelles şi Polonia, Ungaria (două bastioane ale populismului de dreapta care funcţionează în tandem în toate problemele, mai puţin în privinţa relaţiilor cu Rusia) sunt deja caracteristice.

Într-un articol recent al Politico.eu, ţările est-europene ale UE sunt clasificate în funcţie de gradul lor de aderare la scenariile unei Uniuni cu mai multe viteze (care de obicei sunt prezentate drept acţiuni de aprofundare a integrării de către „cei care vor” şi „care pot”).

Cele mai noi membre UE din Balcani (Bulgaria, România, Croaţia) reprezintă cazul cel mai uşor: se află încă într-un „cerc exterior”, pentru că nu au fost primite în zona euro sau Spaţiul Schengen, urmăresc o integrare cât mai aprofundată şi de aceea plusează pe europenism. Este, de exemplu, edificator faptul că, potrivit Eurobaromentului, opinia publică din România declară că are încredere în instituţiile europene în proporţie de 57%, fiind unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Aceste ţări au fost încurajate de discursul lui Jean Claude Juncker din luna septembrie cu privire la Starea Uniunii, în care preşedintele Comisiei Europene a stabilit drept obiectiv adoptarea monedei euro de către toate statele-membre şi a cerut primirea imediată a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

O stare de spirit complet diferită domneşte în Polonia şi Ungaria, unde propunerile cu privire la o mai mare cedare de suveranitate la nivel comunitar sunt primite în mod constant cu scepticism. Preşedintele polonez Andrzej Duda a avertizat că o Europă cu mai multe viteze va duce la dezmembrarea UE, în timp ce, la rândul său, europarlamentarul Partidului de Guvernământ Lege şi Justiţie, Ryszard Czarnecki, a susţinut că „euro este o idee bună pentru ţările mai bogate”, dar nu pentru Polonia care continuă să se afle între cele mai sărace şapte ţări.

Ungurii se arată mai favorabili ideii de aderare a ţării lor la euro, însă guvernul Orban nu pare deloc a se grăbi; de altfel, menţinerea controlului guvernamental asupra băncii centrale îşi are avantajele sale. Vorbind tot pentru Politico.eu, europarlamentarul partidului de guvernământ Fidesz György Schöpflin insistă că pentru Budapesta o unificare mai mare nu este un scop în sine, ci ar trebui să avanseze acolo unde şi atunci când este utilă.

În Cehia, votanţii sunt stăpâniţi de sentimente eurosceptice (numai 29% din cetăţeni doresc integrarea în euro şi numai 30% au încredere în instituţiile europene, conform Eurobarometrului), în timp ce guvernul doreşte ca discuţia despre viitorul euro să se poarte la nivelul celor „27”, cu participarea la Eurogrup a unor observatori din statele care nu fac parte din uniunea monetară. Oricum, multe urmează să se schimbe după alegerile parlamentare din 20-21 octombrie, la care favorit este miliardarul populist Andrej Babiš, un combatant al integrării în zona euro.

Dintre ţările de la Vişegrad numai Slovacia face parte din zona euro şi se simte confortabil cu o mai mare unificare europeană.

O cheie de interpretare a nemulţumirilor care domnesc în estul UE este dată de observaţia lui Sebastian Dullien de la Consiliul European pentru Relaţii Externe (European Council on Foreign Relations) că parcursul de convergenţă între noile state-membre şi cele vechi s-a frânat de mult timp. De exemplu, din 2007 nu mai există un progres în reducerea diferenţei dintre salariile din Cehia şi Germania, iar salariile la uzina cehă a Volkswagen se situează undeva la o treime din cele ale uzinei germane, în condiţii apropiate de productivitate.

Dullien reaminteşte că întregul sector financiar şi jumătate din industria prelucrătoare a Cehiei se află în proprietatea străină, fapt care amplifică nemulţumirea care se aşteaptă să izbucnească la alegerile parlamentare.

La aceeaşi concluzie ajung într-un studiu recent Filip Novokmet, Thomas Piketty şi Gabriel Zucman, care caracterizează statele est-europene drept „ţări în proprietate străină”. Este evident, astfel, care este „suprasatisfacţia” oferită la nivel psihologic de exacerbare a naţionalismului.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

Fată dragă – Mădălina Manole

Publicat de Cristina Ion, 24 septembrie 2017, 08:45

Născută într-o zi de vineri, 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, Mădălina Manole, pe numele său de naştere Magdalena Anca Manole, a debutat la o vârstă fragedă, la 15 ani, cariera ei cunoscând un trend ascendent.

A luat “Discul de Aur” cu melodia intitulată “Fata dragă”, a făcut numeroase turnee în SUA, Canada, Austria, Belgia, Germania şi Franţa.

A cântat în deschiderea concertelor renumiţilor Los del Rio şi Whigfield, fiind cotată ca “primul nume al muzicii pop româneşti”.