Musulmanii din România sărbătoresc în noaptea de 19 mai 2020, alături de musulmanii din întreaga lume, un moment important în perioada Lunii Ramazan, noaptea de Kadır gecesi (Qadır gecesı ) sau Noaptea revelerarii Coranului.
În această noapte se consideră că Allah Atotputernicul i-a revelat Cartea Sfântă, Coranul, Profetului Muhammed. Tradiţia spune, de asemenea, că tot în această noapte, dorinţele sunt îndeplinite. Coranul, Carte a luminii şi înţelepciunii divine a început a fi coborâtă în noaptea de 26/27 de Kadır a lunii Ramazan, când Profetul Muhammed a avut prima revelaţie. Noaptea Puterii şi a Destinului, a Predestinării şi Grandorii, s-a născut lumina İslamului, a început coborârea versetelor Sfântului Coran cel glorios, limpede şi nobil. Această noapte reprezintă una din cele cinci nopți sfinte ale islamului. Este noaptea când Allah ne iartă păcate, este noapte rugăciunilor.
Foto: ABDUL MECID MEDGIDIA
Sfântul Coran precizează în Suratul Al-Qadır(Sura Hotărârii divine, sura 97) că “Noaptea Al – Qadır este mai bună decât o mie de luni”, că în timpul ei cu voia lui Allah spre ivirea zorilor au coborât îngerii (melekler) au împrăștiat lumina divină şi Duhul – adică Arhanghelul Gabriel (Cebrail), iar Profetul Muhammed a avut prima revelaţie. Profetul Mohammed într-un Hadis ne spune:„Cine rostește rugăciuni în noaptea de Qadir, Allah îi va ierta toate păcatele”.
Foto: Verset din Coran
Tot în noaptea de Kadır gecesi (Qadır gecesı ) porțile Cerului se deschid și din care se revarsă peste tot seninatatea și încrederea, în care mâinile deschise, rugăciunile și implorările adresate către Allah sunt primite.
Un obicei specific acestei nopți sfinte o constituie pregătirea unor preparate din aluat care sunt împarțite mai apoi semenilor, acestea sunt scovegi (Qıygașa și Ulqım). Scovergile se pregătesc din faina,apa, drojdie, ulei, sare. Laptele călduț sau apa, o linguriță de zahăr, puțină sare se amestecă cu drojdia. Treptat se pune făina și se face o cocă moale. După ce a crescut, se ia din aluat cocă de mărimea unui măr și cu ajutorul degetelor, fără să se folosească făină, se dă forma unei farfurii mai mici. Dacă e nevoie se mai lasă la crescut. Se prăjeşte în mult ulei încins pe ambele părți.
Foto: Pregătirea scovegilor (Qıygașa și Ulqım)
Foto: Kiygasa
Un alt obicei care trebuie respectat este contribuția cu o anumită sumă de bani oferită pentru cauze caritabile, astfel încât și nevoiașii să se poată bucura de abundența sărbătorii.
Luna de post se va încheia cu Ramazan Bayram. Trei zile de sărbătoare celebrate în intervalul 24-26 mai a.c.,. Cu ocazia acestei nopți sfinte enoriaşii musulmani se vor ruga la domiciliu.
Musulmanii au celebrat nașterea Profetului Muhammed
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
10 noiembrie 2019, 21:44 / actualizat: 10 noiembrie 2019, 22:51
Musulmanii au celebrat în noaptea de 8 noiembrie Mevlid Kandili sau noaptea naşterii Profetului Muhammed (PbuH). Conform calendarului islamic Mevlid Kandili sau Noaptea Naşterii Profetului Muhammed este prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani. Deoarece acest calendar este calculat în raport cu mișcarea de revoluție a Lunii în jurul Pământului datele de celebrare a nopților de Kandil diferă, anual.
Cele cinci nopți luminate sfinte Kandil sunt: Mevlid Kandili – nașterea Profetului Muhammed, Regaip Kandili – Noaptea conceperii Profetului, Miraç Kandili – Ridicarea la Cer a Profetului Muhammed, Berat Kandili – Noaptea Iertării păcatelor și Kadir Gecesi – Noaptea Revelării Coranului către Profetul Muhammed.
Mevlid Kandili este marcat în a 12-a noapte din luna Rebiul Evvel a Calendarului Islamic (Calendarul Hegirei), care este prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani şi care sunt denumite Kandili.
Mevlid semnifică „timpul naşterii”. Denumirea de Kandil pentru nopţile sfinte din tradiţia islamică au căpătat o rezonanţă mai puternică în timpul Imperiului Otoman sub domnia Sultanului Selim al II-lea (sec. XVI), atunci când acesta dat ordin ca toate minaretele geamiilor (lăcaşele de cult musulmane) să fie luminate pe parcursul celor 5 nopţi sfinte.
Noaptea Naşterii Profetului Muhammed (PbuH) este celebrată prin slujbe religioase la toate lăcaşele de cult musulman, astfel credincioșii se roagă la moschee sau acasă pentru iertare, se reculeg şi îşi impun să identifice calea corectă de urmat în viaţă.
Sura Al-Ahzab, Versetul 21 din Coranul Cel Sfânt referindu-se la Profet, amintește: ”Ați avut voi în Trimisul lui Allah o pildă frumoasă, pentru cel care nădăjduiește în Allah și în Ziua de Apoi și Îl pomenește pe Allah mereu!”.
În această perioadă gospodinele prepară și le oferă vecinilor, rudelor, prietenilor kandil simidi, nişte covrigei crocanţi, presăraţi cu seminţe de susan, scovergi și helva, un desert tradiţional turcesc preparat din griş sau făină cu tahin.
Asociația „Agiacai Saladin” din Constanța susține un eveniment editorial deosebit, este vorba de o nouă apariţie editorială a prof. univ. dr. Tasin Gemil – „Pe drumurile istoriei”. Lansarea de carte „Pe drumurile istoriei” va avea loc în data de 20 octombrie 2019, de la ora: 11.00, la Hotel Aurora din Mamaia.
Evenimentul editorial se află în premieră la Constanța și va fi moderată de conf. univ. dr. Denis Ibadula, co-președinte Asociația „Agiacai Saladin” și prof. Narciz Amza, metodist la Casa Corpului Didactic din Constanța, invitați sunt: prof. univ. dr. Stoica Lascu, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, prof. Vicențiu Armand Dascălu, gazda și inițiatoarea manifestării editoriale este Meryem Mambet, președinte al Asociației „Agiacai Saladin”.
Prof. univ. dr. Tasin Gemil fiu al Medgidiei, o remarcabilă personalitate al Dobrogei, primul deputat al comunității tătare de după Revoluția din 1989 și primul ambasador al României de etnie turco-tătară în Azerbaidjan și Turkmenistan, propune cititorilor și iubitorilor de istorie un titlu interesant şi o nouă abordare a unor aspecte istorice trăite sau nu de domnia sa. Cele două volume „Pe drumurile istoriei“ a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană (2019) şi cuprinde două volume: vol. I (690 pp) şi vol. II (498 pp). Volumele se prezintă sub forma unor convorbiri cu prof. univ. dr. Tasin Gemil, realizate de regretatul Virgil Coman, Vasile Soare, Adina Fodor, Laura Cornea şi Melek Fetisleam.
Lucrarea beneficiază de cuvântul-înainte al fostului preşedinte el României Emil Constantinescu, iar prefaţa este semnată de acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Aşa cum spune şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, în cuvântul înainte al volumului, cartea este greu de încadrat în anumite tipare, putând fi în acelaşi timp o carte de memorii, o culegere de interviuri, o lucrare ştiinţifică, un raport diplomatic sau un eseu istoric. Ea întruneşte elementele complexe de activitate şi personalitate ale autorului. Este pentru prima oară când comunitatea tătară din România, este analizată din interiorul ei și prezentată în coordonatele reale ale evoluției sale din ultimul secol și jumătate.
Cele două volume reprezintă rodul unei munci de coordonare complex cu eforturi mari de prof.univ.dr. Tasin Gemil, este povestea unei vieți, dedicate cunoașterii, științei, dovadă că deopotrivă aceste volume reprezintă documente şi instrumente, cu valoare de unicat.
Relatarea cuprinde o perioadă de peste 70 de ani, începând din anii instaurării regimului communist în România și până în zilele noastre, dar și cu incursiuni dese în alte timpuri și în alte zone. Viziunea este dinamică și explicit. Este un fragment de istorie românească, dar și de istorie universal, expus-de multe ori, de pe poziții personale-de un istoric, om politic și diplomat român de origine turco-tătară. Cartea este concepută ca o lucrare științifică, fiind susâinută de o bază documentară temeinică, variată și vastă (de peste 15 mii de pagini).
Lucrarea este de natură să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei recente a României, mai cuseamă în planul istoriei parlamentare și sub aspectul relațiilor internaționale.
Despre istoricul, omul politic și diplomatul român de origine turco-tătară Tasin Gemil
Tasin Gemil este născut în Medgidia este istoric, profesor și om politic român, turcolog, fost deputat în legislatura 1990 – 1992, ales în județul Constanța din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Tasin Gemil a fost vicepreședintele grupului parlamentar de prietenie cu Turcia. A absolvit facultatea de istorie și filozofie de la Universitatea din Iași, unde a obținut ulterior și doctoratul. Tasin Gemil a fost ambasador al României în Azerbaijan (1998-2003) și Turkmenistan (2004-2008). A fost unul din fondatorii UDTTMR și a Univerisității Ovidius din Constanța. În prezent, Tasin Gemil este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director al Institului de Turcologie și Studii Central Asiatice din Cluj.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța găzduieşte miercuri, 9 octombrie 2019, începând cu ora 14:00, expoziția foto-documentară și conferință cu tema „GÖBEKLİTEPE- primul sanctuar al lumii”. Conferința va fi susținută de conf.univ.dr. Silvana Rachieru de la Centrul de Studii Turce, Universitatea din București. Evenimentul este organizat şi coordonat de Seher KORUCU, directorul Institutului Cultural Turc Yunus Emre din Constanța/Yunus Emre Enstitüsü.
Göbekli Tepe este un sanctuar Neolitic ridicat pe o creastă de munte din sud-estul Anatoliei, aflat la circa 15 km, nord-est, de orașul Șanlıurfa. Acesta este cea mai veche structură religioasă cunoscută realizată vreodată de om. Cel mai probabil, sanctuarul a fost construit de către vânători-culegători în cursul mileniului al X-lea î.Hr. Nu doar că a fost ridicat înainte ca omul săînveţeolăritul sau să cunoască scrisul sau roata, dar a fost construit înainte de practicarea agriculturii sau creşterea animalelor. Împreună cu Nevalı Çori, acest sit a revoluționat statutul Neoliticului Euroasiatic.
Stâlpii de susţinere, de aproximativ 5 – 7 metri înălţime, 3 metri lăţimeşi cu o greutate de circa 5 de tone, în formă de T, sunt dispuţi circular. Coloanele sunt decorate cu animale, în basorelief, lei, reptile, crocodili, vulpi, păsări, insecte şi păianjeni, care ne spun câte ceva despre animalele din acea perioadă şispaţiu geografic.
Göbeklitepe este rezultatul celei mai importante descoperiri din istoria arheologiei. Göbeklitepe a fost identificat pentru prima dată în 1963 în timpul cercetărilor de teren făcute de către Prof. Dr. Halet Çambel și Prof. Dr. Robert John Braidwood, în cadrul unui proiect comun de cercetări preistorice în Anatolia de Sud-Est al Universităților Istanbul și Chicago. Șantierul arheologic de la Göbeklitepe a fost deschis trei decenii mai târziu, în 1995, de către prof.dr. Klaus Schmidt, sub administrarea directorului Muzeului de la Sanliurfa, Adnan Mısır și a directorului Institutului German de Arheologie de la Istanbul, Harald Hauptmann. Săpăturile au scos la iveală structuri monumentale, stâlpi de piatră sculptați și alte elemente extrem de importante care au modificat modul de percepție a istoriei.
După ani de cercetări arheologice detaliate, Göbeklitepe a oferit rezultate științifice solide care au permis reinterpretarea și reevaluarea revoluției neolitice și a condițiilor care au pregatit-o. La acest moment se consider că cea mai timpurie utilizare a locului datează de faza A a neoliticului pre-ceramic, 9600-7300 a.Chr., adică aproximativ cu 11600 de ani în urmă. Folosirea Göbeklitepe ca centru spiritual a continuat până în jur de 8000 a.Chr. când a fost abandonat și nereutilizat pentru alte scopuri. Toată această arhitectură monumental scoasă la suprafață de către cercetările arheologice a făcut din Göbeklitepe un loc unic și special. În acest context, s-a decis în registrarea sitului de la Göbeklitepe pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO încadrul celui de-al 42-lea Comitet al Patrimoniului Mondial din 2018.
Göbeklitepe, primul sanctuar construit înainte de viața urbană, apare ca una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din ultimii ani privitoare la comunitățile umane de vânători-culegători, care erau încă departe de momentul de sedentarizare și practicarea agriculturii.
Sanctuarul, pentru care nu a fost găsit încă un răspuns despre cum a fost construit acum 12000 de ani, este impresionant și prin faptul că a fost construit cu 6600 de ani înainte de Stonehenge și de piramidele egiptene.
La invitaţia primarului localităţii Năvodari Florin Chelaru, o delegatie condusă de primarul localităţii Gemlik-Turcia, Uğur Sertaslan, formată din consilieri locali, oameni de afaceri şi jurnalişti din oraşul Gemlik, a ajuns la Năvodari.
În urmă cu 19 ani cele două localităţi s-au înfrăţit. Schimburile de experienţe dintre două localităţi, se realizează la nivel de oraş sau regiune. Şi aceasta deoarece se pot pune mult mai uşor bazele unor colaborări la nivel cultural, economic, de sănătate sau învăţămînt.
Ca de fiecare dată, membrii delegaţiei turce au fost primiţi de primarul Florin Chelaru, viceprimarul Liliana Mara, dar şi de consilierii locali ai oraşului Năvodari. Aceştia vor participa în această perioadă la „Zilele Oraşului Navodari”.
În prima zi a vizitei oaspeţii turci au vizitat primăria, unde, edilul şi oaspeţii de la Gemlik au discutat despre proiectele derulate în localitatea Năvodari, despre planurile de investiţii pe care administraţia oraşului condusă de Florin Chelaru doreşte să le implementeze la Năvodari, proiecte de care şi oamenii de afaceri din Turcia sunt interesaţi. De asemenea, partea turcă s-a arătat dispusă să sprijine proiectele demarate de municipalitate. Mesajele de prietenie reciproce adresate de cei doi edili, au fost emoţionante, având în vedere că edilul Uğur Sertaslan recent a căştigat alegerile locale pentru primul mandat de primar.
Tot în cadrul întâlnirii oaspeţii i-au înmânat primarului frate de la Năvodari invitaţia oficială de a participa la ediţia a V-a a Festivalului Măslinului, organizat în perioada 30 august – 2 septembrie 2019, la Gemlik.
Cele două delegații turce, însoţite de primarul Florin Chelaru, viceprimarul Liliana Mara şi consilierii locali, au făcut un tur în centrul oraşului, unde edilul le-a prezentat oaspeţilor cele mai însemnate proiecte finalizate, mai apoi, conform tradiţiei musulmane, oaspeţii împreună cu gazdele au participat la slujba religioasă de vineri, oficiată la geamia din localitate.
După amiază cei doi edili au inaugurat noul Skate Park din Năvodari, dedicat tinerilor iubitori și practicanți ai sporturilor extreme. Investiția a fost realizată din fonduri de la bugetul local și cuprinde piste pentru trial, dirt jumping, climbing, bouldering, skate și role. În cadrul evenimentului de deschidere, cei mai talentați tineri în arta graffiti-ului au creat în culori și forme cea mai inedită competiție: Graffiti Wall. Oaspeţii din Gemlik folosindu-se de artă graffiti-ului au colorat steagul turcesc şi au scris denumirea celor două localităţi înfrăţite.
Localitatea Gemlik din Turcia este o regiune unde livezile de măslini sunt „cât vezi cu ochii”. Gemlik este una din cele mai renumite producătoare de măsline de masă negre şi verzi, dar şi a uleiului.
Programul delegaţiei din Gemlik continuă cu vizitarea vestigiilor istorice şi culturale din Dobrogea.
A consemnat Ghiulşen I. Ismail – Radio România Constanţa
Primăria Medgidia în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Mehmet Niyazi” din Medgidia organizează în data de 8 iunie, Turneul internaţional de lupte tătăreşti „Küreş”. Evenimentul sportiv va avea loc la stadionul municipal din localitate.
Pe lângă sportivii de lupte tătăreşti din judeţul Constanţa vor participa şi sportivi de la Federaţia de „Küreş” din Eskişehir şi Çanakkale din Turcia, din Dobric – Bulgaria şi Crimeea.
Prezenţi pentru prima dată la competiţia organizată în România, sportivii din Turcia şi Crimeea sunt posesorii unui palmares impresionant, consolidat în concursuri de lupte libere şi lupte tătăreşti din Turcia, Crimeea şi o serie de state din Balcani. Aşa cum a ţinut să precizeze preşedintele Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” şi organizatorul competiţiei sportive, Erol Murad.
Competiţia se va desfăşura pe trei categorii: categoria 15 – 18 ani, categoria 18 – 22 ani şi categoria peste 22 de ani.
La finalul competiției, învingătorii, dar și ocupanţii locurilor secunde vor pleca acasă cu premii considerabile care constau în animale (berbec, oaie, miel), bani, trofee, medalii și tradiționalul bayrak, împodobit cu 7 sau 9 articole vestimentare.
Programul artistic va fi susţinut din Crimeea şi Turcia. Arta culinară specifică tătarilor va avea un loc aparte în programul evenimentului. Tradiţionalul „Şuberek” va fi preparat pe loc şi servit invitaţilor de către doamne iscusite din comunitate. Cafeaua la nisip şi vestita baclava vor fi savurate pe tot parcursul evenimentului.
„Küreş”, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice, deopotrivă, este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Regulile care stau la baza „Küreşului” sunt simple, lucru care a făcut, de altfel, ca această formă de întrecere să se perpetueze cu uşurinţă, ducând cu ea, în timp, una dintre numeroasele valori tradiţionale ale etniei tătare. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar, luptătorul care apelează la oareşice şiretlicuri lezând sentimentul de cinste. Premiile specifice competiţiei de„Küreş” nu sunt foarte consistente. Ele au în schimb o semnificaţie aparte, fiind purtătoare ale unui mesaj non-verbal ce se construieşte în jurul valorilor tradiţionale. Competiţiile de „Küreş” au devenit o tradiție pentru localităţile din România în care trăiesc tătari. De altfel, etnicii de aici au ştiut de-a lungul vremii să transforme astfel de acţiuni în adevărate sărbători la care astăzi iau parte tătari şi români deopotrivă.
În perioada 5-9 iunie 2019, se desfăşoară la Tulcea şi Sulina ediţia a XIX-a a Festivalului-Concurs al Minorităților Naționale „Serbările Deltei”. Organizatorii evenimentului sunt: Consiliul Local şi Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Consiliul Local şi Primăria Orașului Sulina, Casa de Cultură Sulina, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale. Festivalul se desfășoară după următorul calendar: Tulcea – miercuri, 5 iunie, Piața Civică, ora 18.00, spectacol cu ansamblurile și formațiile minorităților locale din județul Tulcea, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; joi, 6 iunie, de la ora 10.00, colocviu la „Europolis”; ora 18.00, Piața Civică, spectacol cu ansamblurile și formațiile invitate din țară, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; Sulina – vineri, 7 iunie, pe faleza orașului, de la ora 20.00, spectacol-concurs cu ansamblurile și formațiile invitate din țară; sâmbătă, 8 iunie, faleza orașului Sulina, de la ora 19.00, parada portului popular, iar de la ora 20.00 se vor desfășura Festivitatea de premiere și Spectacolul de gală.
Personalitate marcantă a municipiului Tulcea şi unul din organizatorii festivalului domnul profesor Ştefan Coman, directorul Ansamblului „Baladele Deltei”, în cadrul unui interviu ne-a oferit informaţii despre desfăşurarea acestui eveniment de amploare. „În primul rând festivalul îşi propune să ducă mai departe tradiţiile fiecărei minorităţi și să le transmită publicului, cât şi o cunoaştere mai bună a identităţii fiecărei etnii. Pentru prima dată a avut loc un colocviu cu tema „Patrimoniul imaterial – Modalități de salvgardare și promovare”, iar subiectele aduse în discuţie au fost: „Patrimoniul cultural imaterial – legislație națională și internațională” și „Modalități de salvgardare și promovare a patrimoniului imaterial din România”. Întâlnirea de azi a fost o reuşită pentru că şi-a atins obiectivele prin cunoaşterea tradiţiilor fiecărei etnii. Am prezentat şi un film prin intermediul căruia am prezentat situația minorităților etnice din Dobrogea, acest model de înțelegere multiculturală. După cum este bine ştiut faptul că aici s-a împământenit de secole, modelul de convieţuire etnică şi nu numai, aş mai adăuga eu, un model de convieţuire politică pentru că Consiliul local şi Judeţean Tulcea şi-au dat mâna pentru a sprijini material.”
Intervenţiile din cadrul colocviului au fost susţinute de: Subsecretar de stat, Irina Sanda Marin Cajal, din partea Ministerului şi Identităţii Naţionale, Aurora Caravasile-Consilier, Magdolna Grosu-Expert superior, de la Institutului Național al Patrimoniului Oana Petrică-Director adjunct, din partea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Secretar de Stat–Lacziko Enikő Katalin, Liliana Bărbulescu-Şef Serviciul Programe și Relații cu Societatea Civilă și Organisme Internaționale, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Ilie Dincă – Membru în Colegiul Director, Nelu Gheorghe președintele Asociației Așezămintelor Culturale din România, alături de reprezentanţii comunităţilor locale din judeţul Tulcea şi a formaţiilor participante la această ediţie a festivalului.
„Tot în cadrul dezbaterilor reprezentanţii etniilor au vorbit despre activităţile lor culturale, desfăşurate în cadrul comunităţilor locale şi mai ales despre rolul pe care îl au în transmiterea valorilor culturale. Astfel, de aici s-a născut ideea, de a invita la următoarea ediţie, reprezentanţi din cadrul Ministerului Educaţiei, pentru a ne sprijini în demersul nostru, de a introduce jocul (popular) în şcoală, ca o alternativă pe lângă educaţia fizică. An de an am observat o creştere a valorilor şi a unui interes mai mare, în ceea ce înseamnă tradiţiile şi o atenţie mai mare de abordare a jocului popular şi de o transpunere mai bună în scenă, dar şi a costumului popular. Pentru că trebuie să avem un respect pentru cea ce prezentăm pe scenă, pentru că respectul pe care îl arătăm pe scenă, de fapt noi îl transmitem mai departe publicului, dar respectăm şi identitatea fiecărei etnii. Dacă noi nu avem grijă acum, peste câţiva ani va fi prea târziu ”, a subliniat prof. Ştefan Coman.
Mesajul pentru întreaga comunitate dobrogeană a domnului profesor a fost: „Comunităţile etnice dobrogene să rămână aşa cum i-am cunoscut şi cum sunt acum, buni la suflet, iubitori, spontani, spirituali şi să continuăm să fim model de convieţuire aşa cum am fost până acum.”
Juriul festivalului a fost alcătuit din cunoscători ai folclorului, dar şi a patrimoniului cultural precum: Petru Țincoca reprezentant al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, maestrul coregraf- Roman Jora de la Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, Iulian Vizauer directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Departamentului pentru Relații Interetnice – din cadrul Guvernului României, U.N.E.S.C.O.- Comisia U.N.E.S.C.O. pentru România, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Romane – filiala Cluj-Napoca, Asociației Așezămintelor Culturale din România, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.
Ediţia din acest an a festivalului a adus în prim plan ansamblurile „Canlar” – tătari din Cobadin (Constanța), „Kozaciok” al ucrainenilor din Bălcăuți (jud. Suceava), „Dunav” – sârbi din Svinița (Mehedinți), „Pipacsok” – maghiari din Cristuru Secuiesc (Harghita), „Bosilce” – bulgari din Târgoviște (Dâmbovița), „Di Nuovo Insieme” – italieni din Iași, „Hora” – evrei din București, , „Chave Zurale” – romi din Tulcea, „Altona” – meglenoromâni din Cerna (Tulcea), „Artemis” – greci din Sulina, „Dobrogeanca” – ruși-lipoveni din Sulina, „Perva Zora” – ucraineni din Sulina, „Ciaika” – ruși din Sulina.
Printre organizatori am remarcat şi prezenţa doamnei Florentina Dunaev, refent cultural Casa de Cultură Sulina, şi am rugat-o să transmită cititorilor noştri câteva gânduri despre ecourile acestui minunat şi important festival.
„Oraşul se umple de culoare, este o mare bucurie pentru toţi participanţii, se leagă prietenii. Sulina este un oraş multietnic cu multe etnii, ucraineni, greci, italieni, turci. Iar mesajul meu pentru etniile participante la festival este următorul:… să nu îşi uite tradiţiile, să le transmită mai departe pentru că, acesta este şi scopul acestui festival şi astfel tot ce am moştenit noi de la bunici, să le prezentăm celor mai tineri, ca aceştia la rândul lor să le transmită mai departe”, a conchis Florentina Dunaev.
În deschiderea festivalului au evoluat ansamblurile etniilor din judeţul Tulcea, printre aceste ansambluri am remarcat grupul vocal tradiţional tătăresc „Narenler” – Nuferii care a încântat publicul cu melodii tătar dobrogene şi Ansamblul folcloric turcesc „Tuna”-Dunărea al U.D.T.R. Tulcea . Cele două grupuri participă an de an la acest festival.
Instructoarea ansamblului folcloric turcesc „Tuna”, prof. Nurten Mahmudi ne-a vorbit despre importanţa păstrării şi promovării culturii specifice, despre cunoaştere istoriei şi a limbii materne în păstrarea legăturii cu patria mamă. Ansamblul turcesc “Tuna” din Tulcea este cel mai vechi ansamblu înfiinţat în cadrul U.D.T.R., în anul 1992. Acest grup inimos de tineri a încercat, şi a reuşit să reînvie tradiţiile şi obiceiurile nord – dobrogene, obiceiuri care cei drept se cam uitaseră. Din anul înfiinţării şi până în prezent s-au perindat în cadrul ansamblului multe generaţii care, deşi plecaţi din localitate sau prinşi în treburile personale, tot mai trec pe la sediul filialei, să vadă dacă mai arde torţa ce au aprins-o şi au predat-o generaţiilor următoare. „TUNA” a participat la numeroase festivaluri din ţară şi străinătate.
Grupul vocal tradiţional tătăresc feminin „Narenler” înfiinţat în cadrul U.D.T.T.M.R., este foarte cunoscut şi apreciat.
A participat la numeroase concursuri şi festivaluri. Au repertoriu bogat, care alcătuiesc două CD-uri ce reunesc cântece specifice tătarilor din Dobrogea şi melodii originare din patria mamă, Crimeea, creaţii care redau atât dorul de ţara de baştină, dar şi tradiţiile şi valorile unei culturi care dăinuie, departe de locurile de obârşie. Coordonatoarea grupului vocal, Reian Adilsah a dorit să aducă în prim plan şi la această ediţie a festivalului, cântece vechi din folclorul tătăresc, de altfel membrele grupului vocal „Narenler” au oferit un scurt recital cu cele mai reprezentative piese din repertoriul corului.
Partea… orientală a manifestării culturale de la Tulcea şi Sulina în cadrul concursului a fost susţinută de această dată de ansamblul tătăresc „Canlar” din Cobadin, judeţul Constanţa.
Ansamblul de dansuri folclorice tătărești CANLAR, aparținând U.D.T.T.M.R.,filiala Cobadin, şi a fost înființat în anul 2008. Iar în anul 2015 a fost preluat de tânăra şi inimoasa Ailis Molamet, care la numai 14 ani a preluat conducerea ansamblului. Coregrafia dansurilor şi aranjamentul scenic poartă semnătura tinerei Ailis. Scopul ansamblului este de a promova cultura, istoria și obiceiurile specifice tătarilor prin dansuri și cântece tradiționale tătărești și prin costumele inspirate din modele tradiționale specifice tătarilor din Crimeea. În 2016, membrii ansamblului au fost recompensaţi pentru prestaţia lor la „Serbările Deltei” cu locul al II-a.
Deoarece Delta Dunării este cunoscută de secole ca fiind un adevărat „mozaic cultural”, de-a lungul celor 19 ediții ale sale, Festivalul și-a propus să descopere și să promoveze interpreți și ansambluri artistice aparținând tuturor minorităților etnice. Conform celor afirmate de presa locală şi națională, Serbările Deltei reprezintă, în momentul de față, un important eveniment interetnic la nivel naţional, atrăgând un număr important de turişti români şi străini la această manifestare. Însăși participarea a numeroase ansambluri artistice care nu provin de pe teritoriul Deltei Dunării demonstrează cu prisosință impactul național al proiectului.
În orașul cu aproape 100.000 de locuitori, pe lângă majoritatea covârşitoare de români, trăiesc ruşi-lipoveni, turci, tătari, ucraineni, italieni, armeni, maghiari, germani, evrei şi greci. Astfel putem afirma că Tulcea, oraşul situat pe 7 coline ca şi Roma, este o Europă în miniatură datorită mozaicului său etnic bazat pe bunele relații existente aici.
Postul premergător Bayramului a debutat pe 6 mai și s-a încheiat pe 4 iunie, o dată cu sărbătorirea Ramazan Bayramului şi este una din cele mai importante sărbători. Ea este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu tradiționala urare de sănătate şi îndestulare.
Este o sărbătoare a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui. Unul dintre cele mai importante sărbători din religia islamică, Ramazan Bayram-ul se sărbătoreşte la finalul unei luni de post, de primenire spirituală, timp în care Coranul a fost o lectură zilnică obligatorie şi în care au avut loc slujbe specifice lunii sfinte din calendarul islamic: Luna Ramazan.
În cele 29 de zile de post şi rugăciune turcii şi tătarii au postit de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Slujba de Ramazan Bayram va fi oficiată marți,la ora 06:06, de către Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, la Geamia Hunchiar, din municipiul Constanța. De asemenea, slujbe religioase cu ocazia Ramazan Bayramului vor fi oficiate în toate geamiile. În prima zi de Bayram, dimineața, bărbații merg la geamiei pentru rugăciunea colectivă.
Copiii merg cu colindul din casă în casă pentru a ura Bayram fericit. Cei tineri sărută mâinile celor mai în vârstă, deoarece acest obicei arată politețe, respect din partea celor mai tineri, față de rudele sau prietenii mai în vârstă.
Tot în cele trei zile de sărbătoare, credincioșii musulmani merg în vizită la rude și prieteni, la masa vor servi, pe lângă produsele tradiționale, dulciuri, desigur nu vor lipsi baclavalele, de aici şi faptul ca Ramazan este cunoscută și sărbătoarea dulciurilor – Șeker Bayram.
Cu prilejul Ramazan Bayramului, Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf adresează credincioșilor musulmani tradiționala urare “RAMAZAN BAIRAMINIZ KAYRLI BOLSIN !“, “RAMAZAN BAYRAMINIZ HAYRLI VE MŰBAREK OLSUN !”, „UN BAİRAM FERİCİT !”, “EID AL FITIR MUBARAK !”
În contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, duminică, 7 octombrie 2018, de la ora 11.00, în curtea geamiei din Agigea, prof. Narciz Amza, de la Casa Corpului Didactic din Constanţa şi membră marcată a comunităţii, prin Comitetul de Reorganizare a UDTTMR a organizat o întâlnire prietenească, pentru a marca două zile importante din viața comunităţii: Sărbătoarea Așure și Ziua Educației. La întâlnire, alături de cadre didactice au participat etnicii tătari, iubitorii de cultură tătară şi nu numai, pentru a depăna amintiri legate despre dascălii tătari, şcolile, publicaţiile în limba tătară şi despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii „Aşure”.
A fost un moment plin de emoţie, mai ales că sala destinată evenimentului s-a umplut la maxim, tătari de la mai toate filialele ţinând să fie prezenţi la eveniment. Într-o atmosferă destinsă prof.Narciz Amza a deschis evenimentul, prin transmiterea unui mesaj despre importanţa educaţiei, ca valoare de bază a comunităţii tătare, punând accent pe dezvoltarea individului indiferent de etnia din care face parte.
În continuare prof.Elmaz Memedula fost inspector, a vorbit despre rolul limbii materne, dar şi despre Şcoala Tătară, Liceul Pedagogic Tătar deschis la Constanţa după reforma din 1941, şi a funcţionat până în anul 1960 şi care a preluat atribuţiile de pregătire a învăţătorilor de limba turcă şi tătară din Dobrogea. În anul 1957 a luau fiinţă, la Universitatea din Bucureşti, o secţie de limbă şi literatură turcă, respectiv cea de tătară, unde admiterea era organizată o dată la doi ani. În decursul a două decenii de existenţă, secţia a pregătit patru promoţii.
Despre mass-media în limba maternă Ghiulşen I. Ismail a relatat un istoric a celor 130 de ani de presă scisă în Dobrogea, dar şi despre emisiunile de radio, difuzate săptămânal o oră la postul public de Radio Constanţa. În prezent emisiunile de televiziune din viaţa şi cultura etniilor se difuzează pe toate canalele TVR. „Respectarea drepturilor minorităţilor în România se „citeşte” şi în existenţa unei prese în limba turcă. La iniţiativa autorităţilor române, între 1888-1984, s-a editat primul periodic în limba turcă, „Dobruca Gazetesi”, care avea şi pagini în limba română.” Aflată pentru prima dată în mijlocul comunităţii tătare, prof. Veronica Diana Hagi a subliniat rolul educaţiei interculturale, prin exemple practice, ce au dus la rezultate favorabile privind conştientizarea individului despre apartenenţa sa şi importanţa limbii materne şi influenţa sa în formarea tinerilor de azi şi a adulţilor de mâine. „Am raspuns astăzi cu drag invitației doamnei profesoare Narciz Amza de a vorbi despre importanța limbii materne și a educației interculturale. M-am simțit acasă în mijlocul comunității tătare. Dobrogea, o regiune minunata! Dobrogea, model de plurilingvism şi coabitare armonioasă între diferitele etnii!”, a conchis prof. Veronica Diana Hagi. Despre unul din cei mai longevivi învăţători de etnie tătară este Ziadin Gevat, despre activitatea şi viata dacălului a vorbit prof- Ghiulserin Sali.
Prof.univ.dr.ing. Ichinur Omer a făcut o trecere în revistă a personalităţilor tătare, care şi-au adus contribuţia în dezvoltarea comunităţii şi a actualilelor cadre didactice universitare de la intituţia academică din Constanţa.
În acelaşi context doamna Mustafa, educatoare la Grădinţa nr.58 Bilingvă română-turcă Zubeide hanim din Constanţa a subliniat eforturile despuse de cea care a pus bazele grădiniţei ed. Zulfie Seidali, primul director al grădiniţei şi persoana care a amenajat la Cobadin singura casă tradiţională tătărească.
În partea a doua a evenimentului hogea localităţii Agigea, Diner Vuap a subliniat importanţa Sărbătorii Aşure, iar prof. Revan Ali a explicat semnificaţia şi rolul primei luni din calendarul islamic, Muharrem, punctând istoricul „Aşure”.
Gazda evenimentului Nurten Gelal a invitat participantele la camera tătărească, amenajată cu diverse piese de artizanat specifice tătăreşti lucrate manual. Amenajarea camerei a fost mai mult o datorie pe care doamna Nurten a simţit că o are faţă de familia sa şi faţă de tradiţiile care se pierd.
În zilele noastre tătarii nu sunt doar un grup etnic, ci minoritate națională, pentru că ei au o istorie economică și socio-culturală de aproape opt secole aici, pentru că au fost și au rămas cetățeni loiali ai statului român, pentru că au contribuit la zidirea României moderne, la progresul ei, pentru că au promovat nu doar propriile valori și cultura proprie, ci și valorile românismului ale României, țara care le-a garantat drepturile și viața. Astfel, educaţia reprezintă una din valorile existenţiale ale etnicilor tătari. Celebrarea Zilei Educației în Agigea nu a fost aleasă întâmplător, deoarece, aici în anul 1887 ia ființă prima școală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învățământ religios musulman, iar în anul 1902 tot lângă Geamie se înființează o clasă de băieți, cu predare în limba română pentru populația românească.
La finalul acţiunii toţi invitatii au degustat din desertul Aşure şi preparatele specifice pregătite cu migală de gospodinele tătare, dar au descoperit şi poveşti legate de această sărbătoare şi mai ales despre principii solide, despre valori, despre oameni, despre dragoste de țară, pentru că ceea ce sărbătorim de fapt în acest an reprezintă recunoștința față de înaintașii noștri, care au reușit să transforme România și statul român în ceea ce este astăzi, o țară, liberă cu care să ne mândrim.
Credincioşii musulmani sărbătoresc trei zile de Ramazan Bayram, una din cele mai importante sărbători, după ce timp de 29 de zile musulmanii au fost în luna postului de Ramazan. Ea este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu tradiționala urare de sănătate şi îndestulare.
Este o sărbătoare a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui. Unul dintre cele mai importante sărbători din religia islamică, Ramazan Bayram-ul se sărbătoreşte la finalul unei luni de post, de primenire spirituală, timp în care Coranul a fost o lectură zilnică obligatorie şi în care au avut loc slujbe specifice lunii sfinte din calendarul islamic: Luna Ramazan.
În cele 29 de zile de post şi rugăciune turcii şi tătarii au postit de la răsăritul şi până la apusul soarelui. În prima zi de Bayram, dimineața, bărbații merg la geamiei pentru rugăciunea colectivă. Copiii merg cu colindul din casă în casă pentru a ura Bayram fericit. Cei tineri sărută mâinile celor mai în vârstă, deoarece acest obicei arată politețe, respect din partea celor mai tineri, față de rudele sau prietenii mai în vârstă.
Tot în cele trei zile de sărbătoare, credincioșii musulmani merg în vizită la rude și prieteni, la masa vor servi, pe lângă produsele tradiționale, dulciuri, desigur nu vor lipsi baclavalele, de aici si faptul ca Ramazan este cunoscută și sărbătoarea dulciurilor – Șeker Bayram.
Cu prilejul Ramazan Bayram-ului, Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf adresează credincioșilor musulmani tradiționala urare “RAMAZAN BAIRAMINIZ KAYRLI BOLSIN !“, “RAMAZAN BAYRAMINIZ HAYRLI VE MŰBAREK OLSUN !”, „UN BAİRAM FERİCİT !”, “EID AL FITIR MUBARAK !”
Cei aproape 100 de mii de musulmani din România sărbătoresc în această seară, alături de musulmanii din întreaga lume, un moment important în perioada Lunii Ramazan, noaptea de Kadîr sau Noaptea revelerarii Coranului!
Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kadır, celebrată anul acesta în noaptea de 10/11 iunie. Coranul, Carte a luminii şi înţelepciunii divine a început a fi coborâtă în noaptea de 26/27 de Kadır a lunii Ramazan, când Profetul Muhammed a avut prima revelaţie.
Tradiţia spune, de asemenea că tot în această noapte, dorinţele sunt îndeplinite. În noaptea de Kadır , Noaptea Puterii şi a Destinului s-a născut lumina İslamului, a început coborârea versetelor Sfântului Coran cel glorios, limpede şi nobil. Tot în noaptea de Kadir porțile Cerului se deschid și din care se revarsă peste tot seninatatea și încrederea, în care mâinile deschise, rugăciunile și implorările adresate către Allah sunt primite. Tocmai de aceea rugăciunile din Noaptea de Kadîr au o importanță aparte, iar în toate lăcașele de cult musulman vor avea loc slujbe.
Un obicei specific acestei nopți sfinte o constituie pregătirea unor preparate din aluat care sunt împarțite mai apoi semenilor, acestea sunt scovegi (Qıygașa și Ulqım). Scovergile se pregătesc din faina,apa, drojdie, ulei, sare. Laptele călduț sau apa, o linguriță de zahăr, puțină sare se amestecă cu drojdia. Treptat se pune făina și se face o cocă moale. După ce a crescut, se ia din aluat cocă de mărimea unui măr și cu ajutorul degetelor, fără să se folosească făină, se dă forma unei farfurii mai mici. Dacă e nevoie se mai lasă la crescut. Se prăjeşte în mult ulei încins pe ambele părți.
Un alt obicei care trebuie respectat este contribuția cu o anumită sumă de bani oferită pentru cauze caritabile, astfel încât și nevoiașii să se poată bucura de abundența sărbătorii.
Luna de post se va încheia cu Ramazan Bayram. Trei zile de sărbătoare celebrate în intervalul 15-17 iunie. Cu ocazia acestei nopți sfinte la toate lacașele de cult musulmae vor avea loc slujbe religioase.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
pă ani de cercetări arheologice detaliate, Göbeklitepe a oferit rezultate științifice solide care au permis reinterpretarea și reevaluarea revoluției neolitice și a condițiilor care au pregatit-o. La acest moment se consider că cea mai timpurie utilizare a locului datează de faza A a neoliticului pre-ceramic, 9600-7300 a.Chr., adică aproximativ cu 11600 de ani în urmă. Folosirea Göbeklitepe ca centru spiritual a continuat până în jur de 8000 a.Chr. când a fost abandonat și nereutilizat pentru alte scopuri. Toată această arhitectură monumental scoasă la suprafață de către cercetările arheologice a făcut din Göbeklitepe un loc unic și special. În acest context, s-a decis în registrarea sitului de la Göbeklitepe pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO încadrul celui de-al 42-lea Comitet al Patrimoniului Mondial din 2018.
istenţă, secţia a pregătit patru promoţii.
niversitare de la intituţia academică din Constanţa. 
