ALZIAR: Arta învinge prin artiști

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 octombrie 2020, 10:22

La Eforie a avut loc prima ediție a Taberei Naționale de Creație artistică intitulată ”Arta învinge prin artiști-Plain Air”. Manifestarea a fost organizată de Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din Romania (ALZIAR) în parteneriat cu Primaria Eforie.

Evenimentul remarcabil de la malul mării a reunit artiști de hand made și încondeiere ouă, gravori, artiști de sculptură mică, iconografi, fotografi, dansatori populari, muzicieni, pictori.

Scopul taberei a fost de a dezvolta competenţele artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin și maritim și lupta pentru desăvârșirea artelor în condiții de pandemie. Artiștii prezenți la eveniment au respectat toate regulile impuse de pandemie și au reușit prin forța imaginației, să creeze obiecte cu valoare artistică remarcabilă.

Diversitatea artistică oferită de ansamblurile folclorice participante a contribuit la îmbogățirea patrimoniului cultural local. Seară de seară ansamblurile folclorice au prezentat spectacole tradițonale românești, tătărești, turcești și bulgărești. Un moment aparte foarte apreciat a fost programul artistic susținut de membrii Ansamblului folcloric turco-tătar „Akdeniz” din Techirghiol, tinerii artiști au expus prin dans tradițiile autentice turcești și tătărești dobrogene.

Alături de dansatori prezența doamnelor Dr. Aysun Mologean și Prof. Narciz Amza nu a trecut neobservată, deoarece cele două membre ale comunității tătare au prezentat tradițiile culturale ale tătarilor din Dobrogea. Costumele superbe și pline de originalitate purtate de dansatori, unele fiind create chiar de aceștia, au contribuit de asemenea la reușita galei.

La finalul evenimentului Maria Carmen Șerbănescu, secretar general A.L.Z.I.A.R. în calitate de organizatoare a delclarat pentru cititorii noștrii următoarele: ’’Evenimentul la final s-a dovedit de un real succes. Consecventă menirii sale de a desfăşura programe de educaţie artistică, Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România – ALZIAR a organizat împreună cu Primaria orașului Eforie prima ediție a Taberei Internaționale de Creație Artistică cu tema : ,,Eforie – ARTA VA ÎNVINGE PRIN ARTIȘTI, Plain Air – Editia I”. Au participat pictori, muzicieni, dansatori populari, artiști de hand made și încondeiere ouă, gravori, artiști de sculptură mica, iconografi, fotografi, artiștii au realizat lucrări de artă sau au desfășurat programe artistice de calitate.

Scopul taberei a fost dezvoltarea competenţelor artistice, prin legătura directă cu natura, în speţă cu universul citadin și maritim și lupta pentru desăvărșirea artelor în condiții de pandemie. In cadrul taberei, s-a desfasurat un admirabil grupaj din creația vestimentară și accesorii hand made a artistelor: Simona Pascale din Galați; Alexandra Pirîianu din Moreni; Cristina Mihailă din Bucuresti. Expoziția s-a intitulat „INTERFERENTE ARTISTICE” și a cuprins o serie de modele de vestimentație feminine, pentru copii și accesorii hand made. Vernisajul a avut loc în foayerul Hotelului Crișana din Eforie Sud și vernisajul de metaloplastie a creatoarei Cristina Dinu, cel de cusături tradiționale (autor Despina Balteanu) și încondeiere ouă (12 încondeietoare au desfășurat workshopuri în holul Hotelului Crișana). Au avut loc și două lansări de carte: Cristina Dinu și Dorin Bălteanu. Lucrările de grafică și pictură rezultate la sfârșitul taberei, au fost vernisate într-un cadru oficial la Hotel Crisana în data de 8 septembrie 2020. Au participat 16 artisti : pictori, acuareliști și graficieni. La final ne-au încantat auzul melodiiile ardelenești ale rapsodului Cristian Fodor din Deva în pașii de dans ai Ansamblului turco-tatar ,, Akdeniz ’’din Techirghiol și ai Ansamblului de dansuri populare ,,Carpati’’ al Casei de Cultura Tudor Musatescu din Câmpulung, iar Primaria Eforie a înmânat diplome participanâior și a făcut invitația celor prezenți de a revenii în anul următor la cea de-a doua ediție a taberei.’’
Asociatia ALZIAR are în prezent 54 de membrii – 14 consilii județene și 40 de primarii municipii, orașe și comune istorice. Proiectele desfășurate de Asociație duce la creşterea prestigiului cultural şi la îmbogăţirea patrimoniului cultural al orașului și judetului, fiind şi o cale pentru iniţierea de noi colaborări la nivel naţional şi internaţional.

Ansamblul folcloric turco-tătar „Akdeniz” Techirghiol

Ansamblul „Akdeniz” a luat fiinţă din dorința de a împărtăși tuturor dragostea față de dansurile populare tătărești dobrogene și crimeene, turcești, dar și bulgărești.

Prin eforturile depuse de Sezer Ali, coordonatorul grupului, anul 2019, a constituit și anul debutului reuşind astfel să sintetizeze dansuri ce provin din diferite regiuni ale lumii turcice.

Ansamblul „Akdeniz” a participat la festivaluri și evenimente culturale și naţionale din județul Constanța. În prezent ansamblul este condus de Sezer Ali şi coordonat de doamna Dr. Aysun Mologean, ei reuşesc, pe lângă o firească mulţumire personală să adune  oamenii, cu construcţii sufleteşti identice, şi să le ofere noi sensuri cuvântului „frumos”.

FOTO: Aysun Mologean

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Medgidia la ceas aniversar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 3 septembrie 2020, 15:17

 La 2 septembrie 1856, Sultanul Abdul Mecid semnează firmanul prin care localitatea Karasu capătă numele de Medgidia.

Geamia Abdul Mecid este una din cele mai frumoase şi mai mari lăcaşe de cult  musulmane  din Dobrogea care în secolul trecut avea şi o şcoală mahomedană.

Distrus în timpul războiului Ruso-Turc din anii 1828-1829, oraşul Medgidia, atestat la începutul sec.al XV-lea, a fost reclădit după războiul Crimeei(1853-1856), din iniţiativa lui Said Paşa, guvernatorul otoman al Dobrogei, prin aşezarea, pe vatra vechiului Kara-su, a unui număr de 6000 de emigranţi tătari din Crimeea.

Noii veniţi, toţi de confesiune islamică, au beneficiat, prin firmanul Sultanului Abdul Mecid (1839-1861), datat 2 septembrie 1856, de o geamie ce a primit numele sultanului. Abdul Mecid este cel de-al 31-lea sultan al Imperiului Otoman, sultanul a readus la viață vechea așezare de pe Valea Karasu. Datorită contribuției sale de apune bazele orașului de pe vechea vatră a văii Karasu, Sultanul Abdul Mecid a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Medgidia, la 2 septembrie 2006.

Construcţia a fost executată din piatră de calcar, fasonată manual, şi din material lemnos, cedru, ce provine din Munţii Liban.

Geamia este cea mai veche clădire a oraşului şi a avut numele de Mecidiye, după numele sultanului. Pentru că în aceea perioadă nu era electricitate, iluminatul interior se făcea cu două lumănări foarte mari aduse special din Orientl apropiat. În prezent  sunt obiective decorative, celelate obiecte aflate în gemie semnifică flacăra, acestea au fost primite în dar de către Sultanul Abdul Mecid, obiectele sunt  inscripţionate  “Allah”. Minaretul geamiei Abdul Mecid, aflat în colţul din nord-vest, s-a construit tot din piatră de calcar, înalt de 25 m, cu scară interioară. Acoperişul păstrează specificul arhitecturii neoclasice otomane. Un text în limba şi scrierea turcă osmanlî, păstrat, la intrarea în geamie, deasupra uşii, evocă pe ctitorul gemiei şi emblema (muhru) İmperiului Otoman. İnteriorul neschimbat de la inaugurare, păstrează în original, toate detaliile(plafonul de lemn de cedru, coloanele de lemn, balconul şi balustrada din lemn, mimber-ul, mihrab-ul).“Mimber-ul ” reprezintă locul unde elevii vechiului semminar musulman făceau stagiul de practică.

În anul 1993, geamia a intrat în reparaţie capitală, unde  au fost consolidaţi stâlpii de susţinere împotriva cutremurelor.

Geamia Sultanul Abdul Mecid reprezintă monument istoric şi face parte din patrimoniul cultural al  României. La acest lăcaş de cult sunt trei imami care îşi exercită atribuţiile, doi sunt din partea Muftiatului Cultului Musulman din România şi un imam din partea Ministerului Cultelor din Turcia. La Medgidia (Karasu) erau şase geamii, din care cinci erau întreţinute de locuitori şi una întreţinută de stat. În prezent exista 2 lăcașe de cult musulmane (geamii).

Fotografii din arhiva presonală: Fotografiile reprezintă Geamia Abdul Mecid  din Medgidia construită în anul 1856.

Ghiulşen İsmail- İusuf

Radio România Constanța

Aşure, sărbătoarea bucuriei și a generozității marcată la Eforie Nord

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 august 2020, 22:42

În a 10-a zi din prima lună Muharrem a caledarului Islamic, musulmanii din întreaga lume sărbătoresc luna “Aşura”. În tradiţia musulmană denumirea Aşure are la origine cuvântul arab ”Așera„ care înseamnă zece. Anul acesta luna Așure a început la 28 august 2020, în cea de a zecea zi a lunii sfinte Muharrem, conform calendarului islamic. Prepararea desertului Aşure are vechi rădăcini, încă din perioada profetului Noe(Nuh). După potop, Arca a fost acostată la mal, iar cei care se aflau în arcă s-au dus în căutarea hranei. Până s-au întors ei cu hrană, Profetul Noe le-a pregătit o gustare făcută din cerealele rămase pe arcă( un pumn de grâu, un pumn de porumb, un pumn de fasole… etc. Această zi are multe conotații, printre care amintim de ziua a zecea a lunii Muharrem, când Hüsein a căzut erou la Kerbala, această  zi devenind astfel zi de doliu

În cultura religioasă musulmană se spune că, în această zi, Dumnezeu a creat Arhangelii şi Raiul, Cerul şi Pământul, a fost acceptată pocăinţa lui Adam, Moise a salvat poporul lui Israel din robia egipteană, Solomon a devenit rege şi s-a încheiat Potopul lui Noe. Conform tradiţiei profetului Mohammed (Allah să-l binecuvînteze şi să-l miluiască), în această zi, credincioşii ţin post, fac rugăciuni şi prepară acest produs pe care îl împart prietenilor, rudelor, vecinilor şi celor nevoiaşi.

Astfel, sămbâta pe 29 august 2020, la inițiativa doamnei prof. Narciz Amza, comunitatea tătară alături din Eforie Nord, s-au reunit în curtea geamiei pentru a marca această sărbătoare.

În cadrul evenimentului despre semnificaţia lunii “Aşure” a vorbit domnul Diner Murat, imamul geamiei din Eforie Nord.

Atmosfera de sărbătoare a fost susținută de prezența copiilor de etnie tătară participanți la cursurile de pictură pe apă ”Ebru” sub îndrumarea prof. Aimer Bolat, și la cursurile de matematică susținute de prof. Serfin Genali, cursuri care au debutat pe 23 August 2020, în cadrul școlii de vară. Ocazie cu care, o dată cu debutul sărbătorii Așure, a fost prezentat și vernisajul expoziției de pictura în fața unui public doritor de frumos și iubitor de educație.

La debutul evenimentului prof. Narciz Amza, de la Casa Corpului Didactic din Constanţa şi membră marcată a comunităţii, prin Comitetul de Reorganizare a UDTTMR a transmis următorul mesaj: ”Luna Așure reprezintă pentru comunitatea tătară din Eforie nord un prilej de întâlnire cu rudele și prietenii. Pentru mine și familia mea, este o ocazie extraordinară de a explica vecinilor și cunoscuților noștri semnificația acestui important eveniment din calendarul Islamic.”

La finalul acţiunii toţi invitatii au degustat din desertul Aşure şi preparatele specifice pregătite cu migală de gospodinele tătare, Sebia Nurla, Chiamiran Salim, Sema Memet și Camer Karakoci, dar au descoperit şi poveşti legate de această sărbătoare şi mai ales despre principii solide, despre valori, despre oameni, despre dragoste de țară, pentru că ceea ce sărbătorim de fapt în acest an reprezintă recunoștința față de înaintașii noștri, care au reușit să transforme România și statul român în ceea ce este astăzi, o țară, liberă cu care să ne mândrim.

Cei prezenți au respectat condițiile impuse de starea de alertă purtând mască, păstrănd distanțarea socială, folisind dezinfectant, iar temperatura fiecărui participant a fost măsurată la intrarea în curtea geamiei.

Reţeta de preparare a desertului Aşura:

Ingrediente:

1 kg. de arpacaş, 2 kg. zahăr, ½ kg. năut, ½ kg. fasole, ½ kg. stafide, 1 cană de smochine uscate(tăiate mărunt), 1 cană de caise uscate, ½ kg. prune uscate, porumb fiert, 3 mere tăiate mărunt, nuci (tăiate mărunt sau pisate).

Preparare:

Cu o seară înainte se fierbe arpacaşul, fasolea, năutul şi stafidele se lasa la înmuiat tot cu o seară înainte. Toate ingredintele fierete şi răcite se toarnă întrun vas mare şi se amestecă cu apa şi zahărul. înainte de servire se presară nucile pisate sau tăiate. Poftă bună!

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanta

Musulmanii sărbătoresc Kurban Bayram

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 iulie 2020, 15:24

 Timp de patru zile începând de vineri, 31 iulie, musulmanii sărbătoresc Kurban Bayram

Începând de vineri, 31 iulie 2020, timp de patru zile musulmanii din întreaga lume sărbătoresc Kurban Bayram (sărbătoarea sacrificiului). Cunoscut în tradiţia islamică şi ca sărbătoarea Sacrificiului, Kurban Bayramul este marcat în luna Zilhigge, ultima din calendarul islamic. Aceasta mare sărbătoare comemorează, anual, gestul religios al Profetului Ibrahim, care a vrut sa-şi sacrifice fiul ca semn al dragostei faţa de Allah.

Astfel că, ziua debutează la geamie cu tradiţionala slujbă specifică acestei sărbători la care participă numai bărbaţii.

Anul acesta, slujbă religioasă specifică acestei sărbători va fi organizată cu respectarea normelor de prevenție a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, astfel toți enoriașii trebuie să participe cu mască de protecție și să păstreze distanța socială de 2 m. Se vor ocupa locurile semnalate. Cei care au simptome de răceală sau gripă specifice virusului COVID-19 nu vor putea participa. Sunt rugați să nu vină. Intrarea se va face pe o ușă, ieșirea pe cealaltă, așa cum scrie pe ușă. La intrarea în locașul de cult enoriașilor li se va testa temperatura, vor folosi dezinfectați. Cei cu temperatura peste 37.3 C nu vor putea participa.

De Kurban Bayram potrivit tradiţiei islamice, credincioşii au obligaţia ca în această perioadă să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Sacrificiul constă în tăierea unui animal în zilele de sărbătoare a ofrandei, cu intenţia de respectare a cultului, pentru apropierea de Allah.

Carnea astfel obţinută de la animalul sacrificat se împarte în trei părţi, astfel: prima parte va fi consumată de familia sa; a doua parte este dăruită prietenilor şi cunoscuţilor, iar a treia parte se dă ca pomană persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.

Ziua continuă apoi, cu mersul la cimitir, unde musulmanii îşi cinstesc morţii, copiii merg din casă în casă cu colindul, în timp ce gospodinele prepară mâncărurile tradiţionale din animalul proaspăt sacrificat. Copiii umblă din casă în casă, urând „Un Bayram fericit!” şi sărutând mâna celor în vârstă, colindul fiindu-le răsplătit cu dulciuri, nelipsite fiind, şi de această dată, baclavalele pregătite de gospodinele tătăroaice.

O altă latură importantă şi unul din cei cinci stâlpi ai credinţei islamice o constituie pelerinajul la Mecca, denumită Hac sau Haj. Anual, în perioada premergătoare Kurban Bayramulului musulmanii din întreaga lume efectuează pelerinajul Hajj. Hajj, sau pelerinaj, cum este denumit în limba arabă, este o procesiune religioasă anuală a musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al Islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste. Conform perceptelor Islamului, orice musulman care are posibilitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă pelerinajul ritual la Mecca. Această tradiţie a apărut în anul al doilea al erei Islamului (623), marcată de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numită hijra(Hegira) – 622. La sfârşitul întregii procesiuni, pelerinii îşi rad părul din cap şi fiecare dintre ei sacrifică ritual un animal, de regulă o oaie sau o capră, după care urmează celebrarea sărbătorii Eid al-Adha (Sărbătoarea Kurban Bayram).  Anul acesta, conform agenției Mediafax, Marele pelerinaj de la Mecca, la care participă în mod tradițional în jur de două milioane de oameni, va fi limitat drastic. Este pentru prima dată în o sută de ani când Arabia Saudită a interzis pelerinajul de la Mecca pentru musulmanii din afara țării. Anul acesta pelerinajul va fi făcut doar de 1000 de persoane. Sunt admiși doar cei care au mai puțin de 65 de ani.

Cu acest prilej, Subsecretarul de Stat -D.R.I. Aledin Amet, a transmis un mesaj musulmanilor din România: ”Lumea musulmană sărbătorește, începând cu data de 31 iulie, timp de 4 zile, Kurban Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului. Şi pentru comunitățile tătară și turcă, tradiţiile religioase reprezintă o dimensiune importantă a păstrării propriei identităţi. Dacă dorim să existe, în ceea ce ne priveşte, o continuitate istorică, nu trebuie să fie neglijat un aspect atât de important. La sfârşitul lunii mai s-a sărbătorit Ramazan Bayram, celălalt eveniment religios major. Respectul pentru oamenii în vârstă, bucuria copiilor, revederea cu rudele, cu prietenii, omagiile aduse persoanelor decedate, toate aceste sentimente, toate aceste fapte definesc cele două sărbători. În cele 4 zile de Kurban Bayram, copiii merg să ureze celor în vârstă sărbători tihnite, tinerii îşi vizitează rudele, doamnele pregătesc preparate specifice. Este o bucurie generală. Este perioada când credincioşii trebuie să dea dovadă, mai mult ca oricând, de înţelepciune, bunătate, de stimă faţă de ceilalţi. Spiritul acestei sărbători religioase nu trebuie să dispară.  Din păcate, anul acesta, bucuria sărbătorii este umbrită, în toată lumea, de marea problemă sanitară existentă. Trebuie să respectăm regulile stabilite și să dăm dovadă de responsabilitate. Cu multă încredere în suflete, ne vom putea bucura deplin, în anii următori, de aceste sărbători.” UN BAYRAM FERICIT! KURBAN BAYRAM QAYIRLI BOLSIN! KURBAN BAYRAMINIZ MUBAREK OLSUN!

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Foto realizate de: Ghiulsen I.Ismail și Serhat Ismail, https://www.hurriyet.com.tr

Timp de o lună credincioşii musulmani se află în postul sfânt al lunii Ramazan

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 aprilie 2020, 05:00

 Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc intrarea în luna sfântă Ramazan (anul islamic 1441) în data de 24 aprilie 2020.  Această lună este considerată, luna pocăinței și sacrificiului, care celebrează perioada în care profetul Mahomed a primit revelația coranică.Timp de 30 de zile, musulmanii trebuie să postească din zori până după apusul soarelui.  Cu ocazia lunii Ramazan, Subsecretarul de Stat -D.R.I. Aledin Amet, a transmis un mesaj musulmanilor din România la începerea lunii postului Ramadan.

„ 24 aprIie a.c. reprezintă o dată importantă pentru lumea musulmană. În calendarul islamic este data când va începe luna postului, premergătoare sărbătorii Ramazan Bayram. Va fi o lună a purificării spirituale, perioadă în care credincioșii musulmani, prin post și rugăciuni, vor evidenția, încă o dată, așa cum se cuvine, o îndelungată tradiție religioasă. După încheierea postului, vor urma cele trei zile ale Marii Sărbători Ramazan Bayram (Șeker Bayram), începând cu data de 24 mai a.c..În România există,de sute de ani, o importantă comunitate de musulmani, formată, în general, din etnici tătari și turci. Le adresăm membrilor acestei comunități să aibă parte de un post ușor.”

Postul lunii Ramazan înseamnă abstinența de la mâncare, băutură, fumat și relații sexuale, în intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna postul, urmând a-l ține ulterior. În această lună, considerată a iertării și a milei, musulmanii nu trebuie să mintă, să jignească sau să blesteme.  Religia islamică stabilește postul ca un mijloc de purificare, un exercițiu de autocontrol și o dovadă de credință. În perioada Ramazanului, atât băieţii cât şi fetele ajunse la vârsta pubertăţii postesc câteva zile, numărul zilelor de post crescând pe măsura înaintăriilor în vârstă. Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, cel care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă, Coranul.

Tradiţia islamică spune că tot în această perioadă porţile paradisului sunt deschise, iar cele ale iadului se închid. Pentru a marca semnificaţia deosebită a acestei luni sfinte şi ritualurile religioase se desfăşoară într-o cadenţă aparte, slujbele din moschee, denumite „mukabelle”, începând în fiecare dimineaţă cu citirea Coranului, urmat de predici obligatorii ale imamilor, la care participă şi femeile, în locurile special amenajate de la etaj, ferite de ochii bărbaţilor.

Seara se săvârşesc alte slujbe speciale, „teraavih”, cu participarea exclusivă a bărbaţilor din comunitate. În toată perioada postului de Ramazan, geamiile şi moscheile de pretutindeni sunt deschise în fiecare noapte.

Specific perioadei de Ramazan este şi „Iftar-ul”, masa de seară care este servită zilnic, de obicei alături de familie şi prieteni, după apusul soarelui, pe parcursul a celor 30 de zile, musulmanii cu posibilitati materiale oferind, prin tradiţie, daruri şi alimente celor mai săraci membri ai comunităţii.

Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kadîr “Kadîr Gecesi”(noaptea revelării Coranului), celebrată anul acesta este în noaptea de 19/20 mai. În această noapte a fost revelat profetului Muhammed Cartea Sfântă, Coranul. Tradiţia spune, de asemenea că tot în această noapte, dorinţele sunt îndeplinite.

Cele 30 zile de post se încheie cu trei zile de Bayram, această sărbătoare este denumită popular sarbatoarea dulce “Şeker Bayram”(sărbătoarea dulciurilor), datorită meniurilor specifice bazate pe prăjituri cu miere şi sucuri de fructe. Pe parcursul celor trei zile, de pe mesele musulmanilor nu lipsesc preparatele culinare traditionale, la loc de cinste stand baclavalele şi sarailiile. Ramazan Bayram este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu tradiţionala urare de sănătate şi îndestulare “Ramazan Bayramınız kayırlı ve Mubarek bolsın.”

Din păcate, anul acesta având în vedere restricţiile impuse de autorităţi în contextul epidemiei de COVID-19, de distanţare socială şi izolare la domiciliu, enoriaşii musulmani îşi vor practica slujbele religioase la domiciliu.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

23 Aprilie – Ziua Suveranităţii Naţionale şi a Copilului din Turcia

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 aprilie 2020, 14:30

Ziua de 23 aprilie are o semnificaţie deosebită, deoarece la 21 aprilie 1920 Mustafa Kemal  Atatürk a anunțat deschiderea oficială a Adunării Naționale a Turciei. După 9 ani, primul preşedinte al Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk a dedicat această zi plină de semnificaţie copiilor, în semn de respect pentru generaţiile tinere care reprezintă viitorul unei naţiuni. Pentru prima oară în lume, în anul 1929, copiilor le-a fost dedicată o zi anume pentru a fi sărbătorită la nivel naţional.

La începutul lui noiembrie 1914, Turcia a intrat în război de partea Puterilor Centrale. Mustafa Kemal se remarcă prin curaj și eroism în timpul Primului Război Mondial, salvează Constantinopolul și Dardanelele de ocupația străină semănând victorie la Gallipoli în aprilie 1915. În urma acestei bătălii popularitatea lui Atatürk crește și este considerat salvatorul turcilor. Tot el este cel care recucerește provinciile pierdute de turci în Caucaz. Totuși, bătăliile câștigate nu sunt suficiente pentru a salva imperiul otoman, care va fi desființat prin armistițiul de la Mudros din 30 octombrie 1918. În aceste condiții Atatürk organizează lupta de eliberare națională de sub ocupația puterilor intervenționiste în inima Anatoliei. Clauzele tratatului de la Sévres din 1920, au revoltat și mai mult poporul turc, care s-a alăturat mișcării de eliberare. Victoriile obținute împotriva grecilor la Inönü și pe râul Sakarya din 1921, iar apoi eliberarea Izmirului în 1922, au convins puterile occidentale s ă se retragădin Istanbul și săsemneze tratatul de pace de la Lausanne în 24 iulie 1923, care marchează granițele actuale ale statului turc. În urma victoriei de la Sakarya lui Atatürk i se atribuie titlul de Gazi, „Învingător”. Gaziul a transformat turcii din învinși în învingători. În 1923 a fost înființat Partidul Popular, viitorul Partid Popular-Republican, iar la 29 octombrie în același an a fost proclamată republica. Mustafa Kemal a fost ales președinte iar Ismet-pașa prim-ministru. După obţinerea păcii şi independenţei, Ataturk a proclamat republica (1923) şi a pornit o serie de reforme la o scară uimitoare. Cel mai delicat şi important aspect a fost abolirea califatului, care a transformat Turcia într-un stat secular. Pentru prima dată copiii au putut să studieze în şcoli în care programa nu era dictată de clerici, femeile au primit dreptul la vot, chiar înaintea femeilor din unele ţări occidentale, au fost oficializate căsătorii civile. Turcii au fost convinşi, iar în unele cazuri forţaţi, să renunţe la portul tradiţional oriental în favoarea hainelor europeneşti.

În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920. Începând cu anul 1929, această zi este sărbătorită ca şi Sărbătoarea Suveranităţii Naționale. UNESCO a acceptat această zi  a copilului în anul 1979.

Radiodifuziunea turcă a dat startul Festivalului Internaţional dedicat zilei de 23 aprilie. Cu acest scop, sărbătoarea copiilor turci a devenit sărbătoare internaţională.

Anul aceasta datorită stopării pandemiei de Covid-19, şi având în vedere restricţiile impuse de autorităţi, nu vor mai fi organizate evenimente cultural-educative dedicate acestei zile. Pentru a marca importanţa acestei sărbători, copii din Turcia în ziua de 23 aprilie, la ora.21.00, vor intona la balcoane Imnul Naţional al Republicii Turcia.

Mustafa Kemal Atatürk s-a născut la 19 mai 1881, Salonic, Imperiul Otoman – decedat la 10 noiembrie 1938, Istambul, Turcia, lider naţionalist turc, preşedinte fondator al republicii Turcia.

Bibliografie:

Lord Kinross, Atatürk- Bir Milletin yeniden doğuşuö Yayın evi, Ankara, 1954. (Atatürk-Renaşterea unei naţiuni)

Macavei Anamaria, Pop Roxana Dorina. Turcia și eroul său: Mustafa Kemal Atatürk. Evoluții, Imaginea în istorie. Tipologii în societatea de ieri și de azi, Argonaut, Cluj-Napoca, 2014.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Musulmanii au sărbătorit noaptea purificării sufletelor Berat Kandili

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 aprilie 2020, 12:40

În noaptea de marţi spre miercuri (7-8 aprilie 2020), musulmani din întreaga lume celebrează, potrivit calendarului islamic (anul 1441), „Berat Kandili”.

Aceasta este a 15-a noapte a lunii Șaban, reprezentând noaptea iertării păcatelor, orice musulman scăpând de păcate prin rugăciune. În această noapte sufletele credincioşilor se purifică de pacăte, apropiindu-se de Alah.

Noaptea „Berat” reprezintă în plus şi vestitorul apropierii lunii Ramazan, cea mai sfânta lună a calendarului islamic. Musulmanii trebuie să uite de egoism, de dușmănie,de minciună. Trebuie să se înţeleagă bine și să îsi ajute frații de religie.

Potrivit Surei 53, versetul 62, Allah a spus: ”Nu este nimeni care să ceară să fie iertat, ca să-l iert? Nu este nimeni care să vrea mijloace de subzistență, ca să i le dau? Nu este nimeni bolnav și în necaz, ca să-l însănătoșesc și să-i alung necazurile? Nimeni nu are alte dorințe ca să i le îndeplinesc?”.

            Rugăciunile din această noapte întăresc unitatea familiei şi a comunităţii, aduc pacea şi liniştea interioară, sufletească. În loc de ură şi ranchiună sădeşte dragostea, iubirea şi toleranţa. Noaptea sfântă de Berat este potrivit tradiţiei o noapte în care se face balanţa bine-rău, drept-nedrept, adevăr-minciună, prin intermediul îngerilor ce contabilizează tot ce se întâmplă în existenţa noastră, iar Allah Preaînaltul va decide,  (ne) va stabili soarta în funcţie de realizările / nerealizările de peste an. Sporul şi intensitatea rugăciunilor de peste noapte, rostirea/chemarea numelui lui Allah ne vor spori posibilităţile de rodnicie, belşug, abundenţă.

Noaptea de Berat, se distinge de nopţile obişnuite prin măreţia, grandoarea, tăria, buna ştiinţă, prin bravură, primire cordială şi frumuseţea ei. Toate aceste caracteristici o particularizează, o fac specială pentru drept credincioşii musulmani. Noaptea de Berat, se distinge de nopţile obişnuite prin măreţia, grandoarea, tăria, buna ştiinţă, prin bravură, primire cordială şi frumuseţea ei. Toate aceste caracteristici o particularizează, o fac specială pentru dreptcredincioşii musulmani.

Anul acesta în urma extinderii rapide a COVID-19 pe teritoriul României, Muftiatul Cultului Musulman din România a luat hotărârea ca, începând cu data de 13 martie a.c., să se suspende temporar desfășurarea rugăciunii specifice zilei de vineri la toate lăcașurile de cult din țara noastră”, a anunțat miercuri (18 martie 2020) Iusuf Muurat, șeful Cultului Musulman din România. Acesta îndeamnă toți musulmanii să respecte deciziile luate pe plan local și național pentru prevenirea extinderii infectării cu coronavirus: “Dorința noastră este de a preveni extinderea COVID-19 în rândul enoriașilor noștri, având în vedere că sunt și persoane de vârsta a treia care participă la aceste slujbe. De asemenea, astfel venim în sprijinul autorităților centrale și locale, făcând apel încă o dată la enoriași să respecte și să se conformeze cu deciziile care se iau atât pe plan local, cât și național”, a mai precizat sursa citată.

Din această situaţie musulmanii au celebrat acasă această noapte sfântă.

Ghiulşen Ismail-Iusuf,

Radio România Constanţa

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost marcată de etniile din Dobrogea prin activitatea intitulată ”Spațiul dobrogean – port, grai și credințe„

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 martie 2020, 14:40 / actualizat: 23 martie 2020, 15:48

  La inițiativa CCD Constanța, reprezentată de profesor metodist Narciz Amza în cadrul proiectului județean CCD “Pe urmele costumului tradițional din România” a fost sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne.

Au participat elevi, cadre didactice, părinți, directori de unități școlare care au derulat proiecte în parteneriat cu CCD, alături de români au mai fost prezenți reprezentanți ai comunităților etnice, Alis Simion de la comunitatea armeană, Birsen Geafar și Cristi Buzu de la etnia albaneză, Mioara Gospodin de la comunitatea aromână, prof. Eleni Guriotis de la comunitatea greacă, Iboliya Negoiță din partea comunității maghiare, prof. Serin Turkoglu a reprezentat etnia turcă, Magda Baciu Iacob de la etnia rușilor lipoveni, iar etnia tătară a fost reprezentată de  prof. Enise Menagi și Zerin Bari.

Vocile etnicilor tătari, armeni și eleni s-au făcut auzite subliniind caracterul pământului dobrogean, acela de mozaic etnic și cultural. Fiecare reprezentant al etnicilor au scris pe flip-chart cuvintele “mamă” și “pâine” în limba maternă.

Dintre momentele evenimentului amintim: prezentarea costumelor tradiționale ale etniilor din Dobrogea de către un grup de elevi de la Liceul I. Cotovu din Hârșova, de reprezentanții etniilor prezente, costumul popular tătăresc a fost prezentat de doamnele prof. Narciz Amza și Zerin Bari, recitarea din lirica tătară a aparținut micuților Ibadula, pregătiți de prof. Enise Menagi.

La finalul acțiunii inițiatoarea proiectului prof. Narciz Amza a concluzionat astfel: ” A fost o întâlnire plină de emoție în care am vorbit despre limba maternă, costumul tradițional și religie ca repere ale identității etnice”.

Ziua Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000.

În România pentru prima dată în istoria comunității tătare a fost legiferată Ziua limbii tătare, care an de an este sărbătorită pe 5 mai.

Sărbătoarea limbii tătare -scurt istoric:

             În urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. În data de 5 mai 1985, cinci profesori, redactori ai revistei “Renkler”, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Cu prilejul acestei sărbători sunt organizate manifestări cultural – artistice menite să readucă în atenţia etnicilor tătari și nu numai importanţa păstrării limbii materne.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Manifestări dedicate Sărbătorii Etniei Tătare din România

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 decembrie 2019, 10:39 / actualizat: 10 decembrie 2019, 12:06

Asociația Culturală Mehmet Niyazi din Medgidia organizează o serie de evenimente culturale cu prilejul Zilei Etniei Tătare din România și a decernării premiului dedicat poetului, profesorului și gazetarului ”Mehmet Niyazi”. Astfel, vineri, 13 decembrie, începând cu ora 10.00, programul manifestărilor va debuta cu o slujbă religioasă la mormântul lui Mehmet Niyazi, aflat la cimitirul central din Medgidia, urmat de o depunere de coroane la bustul poetului din parcul aflat în zona Poșta. Manifestările vor continua începând cu ora 16.00, la sala de spectacole a Casei de Cultură ”Lucian Grigorescu” din Medgidia. Programul va debuta cu vizionarea unui film documentar ”Kirimoglu:Lupta unui popor”, realizat de regizorul de origine tătară Zafer Karatay și Neșe Sarisoy Karatay. În film este prezentată viața lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu, liderul poporului tătar crimeean. Filmul documentar „Kirimoglu: Lupta unui popor” urmăreşte lupta tânărului tătar transformat într-un personaj de legendă al luptei pentru drepturile civile confiscate de un regim nedrept, ce dă semne din ce în ce mai clare că ar putea să revină la viaţă. Proiecţia peliculei se va desfăşura în prezenţa regizorului tătar Zafer Karatay. Părinții lui Zafer Karatay au venit din Crimeea şi s-au stabilit la Karatay (Nisipari), este în prezent o importantă personalitate a tătarilor din Turcia, fiind regizor şi producător la televiziunile din Turcia.

Un alt moment important al manifestării este decernarea premiului ”Mehmet Niyazi” pentru anul 2019.

Anul acesta premiul va fi oferit domnului Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu (cunoscut și sub numele de Mustafa Abduldzhemil Dzhemilev), liderul tătarilor din Crimeea şi fost deputat în Parlamentul Ucrainei care anul acesta în luna noiembrie a împlinit frumoasa vârstă de 76 de ani.  Şi-a petrecut viața ca activist pentru libertatea conaţionalilor săi din Crimeea. A fost, președintele Adunării Naționale a Tătarilor Crimeeni ( Mejlisului) și a fost recunoscut drept liderul moral și politic al mișcării naționale tătare din Crimeea, a militat pe tot parcursul vieții pentru binele poporului şi a naţiunii tătare. El s-a confruntat cu diverse necazuri în timpul luptei sale de-a lungul vieții; exil, închisoare și multe altele. Premiul care poartă numele poetului național tătar Mehmet Niyazi a fost instituit oficial prin Legea nr. 366/2007, la inițiativa deputatului de atunci al UDTTMR, Aledin Amet. Potrivit legii, premiul se decernează la data de 30 noiembrie, dată la care se presupune că ar fi murit Mehmet Niyazi, și se acordă „pentru cultivarea și promovarea valorilor literaturii, artei și culturii tătare din România”.

În vederea păstrării obiceiurilor specifice acestei sărbători programul artistic va continua cu participarea artiştilor consacraţi din Crimeea (patria mamă a tătarilor). Soliștii Dilaver Osman și Elzara Batalova vor interpreta melodii din bogatul folclor tătar crimeean, iar rapsodul local Lutfi Ablachim va delecta publicul cu vechi cântece tătărești dobrogene, alături de ansamblurile folclorice din Turcia și Crimeea.

La aceste evenimentele culturale din Medgidia vor participa în calitate de invitați liderul mondial al tătarilor crimeeni, Mustafa Abdulcemil Kırımoğlu, alături de delegați din Crimeea și liderii Organizațiilor culturale tătărești din Turcia.

Mehmet Niyazi s-a născut în anul 1878 în satul Aşcilar (Vânători) de lângă Mangalia, într-o familie de tătari crimeeni. Tatăl Ismail şi mama Azize au venit din Crimeea. Părinții, deşi ţărani săraci, erau ştiutori de carte. În 1889 Ismail îşi vinde bruma de avere şi, cu întreaga familie, emigrează în Turcia, stabilindu-se în Istanbul. În afară de limba turcă, îşi însuşeşte limbile araba, persană şi franceză, devine profesor și ocupă funcția de director la Seminarul Musulman din Medgidia. În 1904 tatăl sau trece în nefiinţă, iar în acelaşi an Niyazi se hotărăște să se reîntoarcă în România, în Dobrogea natală cu gândul de a contribui la culturalizarea şi educarea poporului său. Se stabileşte în Constanta şi depune eforturi în a explica importanţa culturii în viaţa unui popor. Între 1 aprilie 1915 şi 1 februarie 1916 editează revista „Mektep ve Ayle” (Şcoala şi familia). În aceasta revista publica editoriale şi articole din domeniul pedagogiei, articole cu tematica sociala, versuri. În toată această perioadă scrie versuri. Astfel prin intermediul versurilor lui, tătarii din România, Turcia şi din întreaga lume nu au uitat nici când Crimeea – Patria mamă. Debutul editorial a avut loc în 1911 prin apariţia volumului „Ithafat” (Dedicaţii). Cartea conține versuri şi conferinţe. Acest volum cuprinde şi o poezie dedicată Reginei Elisabeta a României, fotografia reginei şi al poetului se află în acest volum. În anul 1913 publică volumul de poezii „Sagîş” (Dor). După moartea lui în anul 1935 volumul „Sagiş” (Dor) a apărut la editura ” Emel”, în 1935, care cuprinde versuri (15 poeme) scrise într-o tătara elevata. A mai publicat versuri în ziarele din Turcia „Tinere Condeie”, în anul 1911 şi în revista „Col” în 1919 publică versuri. La nici 53 de ani poetul încetează din viață în ziua de 29 noiembrie 1931, la Medgidia, cutremurându-i de durere pe prietenii lui şi pe cei care l-au admirat. Este înmormântat la cimitirul din Medgidia. La înmormântarea lui au luat parte mii de oameni veniţi din toate colțurile Dobrogei.

Ziua etniei tătare din România este sărbătorită la 13 decembrie, fiind instituită prin Legea nr. 453/2006. Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, iniţiat de către deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR), Amet Aledin, şi de deputatul PNL, Emilian Valentin Frâncu, a fost adoptat de Senat la 13 septembrie 2006 şi de Camera Deputaţilor, la 14 noiembrie 2006, legea fiind promulgată la 4 decembrie 2006. Semnificaţia acestei zile este strâns legată de istoria Tătarilor Crimeeni. În data de 13 decembrie 1917 şi-a început lucrările Congresul Naţional al Tătarilor Crimeeni. În timpul acestuia s-a aprobat Constituţia şi s-a proclamat Republica Populară Crimeea.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Musulmanii celebrează Kurban Bayram

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 august 2019, 19:01

În perioada 11-14 august, anul acesta musulmanii din întreaga lume marchează sărbătoarea Kurban Bayram cunoscută ca sărbătoare a sacrificiului.

În vederea păstrării obiceiurilor specifice acestei sărbători, în judeţul Constanţa vor fi organizate spectacole de către Kadir House, cu participarea artiştilor consacraţi din Crimeea (patria mamă a tătarilor).

Iniţiatorul spectacolului festiv domnul Sunay Kadir a invitat cinci instrumentişti şi doi solişti de muzică tătarească. „Organizăm periodic întâlniri cu artişti consacraţi din Crimeea în vederea păstrării legăturilor culturale cu patria mamă. Artiştii Afize Kassara, Seitabla Memetov şi Vetan Band vor evolua într-un spectacol festiv de excepţie în localităţile unde numărul etnicilor tătari este mai mare, Constanţa, Valu lui Traian şi Techirghiol,” a declarat Sunay Kadir, iniţiatorul spectacolului.

 Despre Kurban Bayram

Cunoscut în tradiţia islamică şi ca sărbătoarea Sacrificiului, Kurban Bayram este marcat în luna Zilhigge, ultima din calendarul islamic.

Sărbătoarea Kurban Bayram comemoreazã, în fiecare an religios İslamic, gestul lui İbrahim Profetul care a avut tãria sufleteascã de a-şi sacrifica propriul fiu, pe İsmail, pentru a-şi dovedi credinţa şi adoraţia în Allah, Cel Milostiv şi İertător. Ajuns la bătrâneţe, de teamă că nu va mai avea cine să continue şirul profetic, Profetul İbrahim (Avram), Patriarhul tuturor celor trei religii monoteiste s-a rugat lui Allah sã-I dăruiască un fiu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Dar, într-una din zile, İbrahim a avut un vis, în care i s-a cerut a-şi arăta credinţa şi supunerea faţă de Allah. Dragostea şi ocrotirea paternă a fost pusã în balanţă cu tăria credinţei. Şi, dovada credinţei era acceptul de a-şi sacrifice unicul, adoratul său fiu İsmail. Grea încercare.

Dar minune! În faţa sincerităţii şi tăriei credinţei lui İbraim şi İsmail, Allah a trimis pentru jertfă prin îngerul Gebrail (Gavril)- cel prin care s-a transmis şi Sfântul Coran – un berbec. De atunci, a sacrifica un animal, de regulă un berbec, face parte din credinţa islamică şi este o obligaţie tradiţionalã a musulmanului independent financiar, avut. Această tradiţie a apãrut în anul al doilea al erei İslamului (623), marcată de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numită Hegira– 622. Pelerinii oferă ofranda lor în Valea Mina, pe timpul efectuãrii Marelui Pelerinaj (Hajj), pelerinaj la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în alte locuri sfinte de rezonanţã pentru cultul İslamic. Ei refac în aceastã lună sfântă drumul iniţiatic, religios al Profetului Mohammad.

Pelerinajul la Mecca

O altă latură importantă şi unul din cei cinci stâlpi ai credinţei islamice o constituie pelerinajul la Mecca, denumită Hac sau Haj. Anual, în perioada peremergătoare Kurban Bayramului musulmanii din întreaga lume efectueaza pelerinajul Hajj.

Hajj, sau pelerinaj, cum este denumit în limba arabă, este o procesiune religioasă anuală a musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al Islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste. Conform perceptelor Islamului, orice musulman care are posibilitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă pelerinajul ritual la Mecca, sau mai bine spus, la Al-Ka’ba, o construţie aproape cubică , despre care tradiţia islamică spune că a fost construită de Adam şi reconstruită mai târziu de către Abraham împreună cu fiul său, Ismail. Aceastã tradiţie a apărut în anul al doilea al erei İslamului (623), marcatã de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numitî Hegira – 622. Pelerinii oferă ofranda lor în Valea Mina, pe timpul efectuãrii Marelui Pelerinaj (Hajj), pelerinaj la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în alte locuri sfinte de rezonanţă pentru cultul İslamic. Ei refac în aceastã lună sfântă drumul iniţiatic, religios al Profetului Mohammad. La sfârşitul întregii procesiuni, pelerinii îşi rad părul din cap şi fiecare dintre ei sacrifică ritual un animal, de regulă o oaie sau o capră, după care urmează celebrarea sărbătorii Eid al-Adha (Sărbătoarea Kurban Bayram).

Obiceiuri și tradiţii de Kurban Bayram

În prima zi de Bayram, bărbaţii merg la geamie pentru a participa la slujba specifică de bayram, apoi merg la cimitir unde comemorează rudele decedate şi fac rugăciuni colective în casele celor decedaţi peste an. Întorşi acasă, credincioşii au obligaţia ca în această perioadă să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Sacrificiul constă în tăierea unui animal în zilele de sărbătoare a ofrandei, cu intenţia de respectare a cultului, pentru apropierea de Allah. E o cerinţă pentru fiecare musulman care are o avere, e liber, are domiciliul stabil. Sacrificarea se face pentru însăşi persoana respectivă. Odată cu primele picături de sânge care se scurg din kurban-ul făcut cu voia lui Allah şi cu o intenţie curată, se declară iertare păcatelor credinciosului care respectă acest ritual.

Timpul pentru sacrificare poate fi prima, a doua sau a treia zi a Sărbătorii Kurban Bayram. Cel mai bine este, ca sacrificiul să se facă în prima zi de sărbătoare. Animalul care urmează a să fie sacrificat este aşezat culcat legat de picioare si orientat spre Kaaba, dupa care se rosteşte rugăciunea. Cel mai bine este ca animalul de sacrificat să fie tăiat personal. Dacă persoana în cauză nu este în stare să aducă la îndeplinire sacrificiul, trebuie să facă în aşa fel încăt să împuternicescă un musulman, care să aducă la îndeplinire ritualul. Carnea astfel obţinută de la animalul sacrificat se împarte în trei părţi, astfel: prima parte va fi consumată de familia sa; a doua parte este dăruită prietenilor şi cunoscuţilor, iar a treia parte se dă ca pomană persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.

Apoi începe veselia şi distracţia. Se fac vizite la părinţi şi rude mai în vârstă, la prieteni. Se fac urări de sănătate şi de împliniri. Copii merg cu colindul din casă în casă şi primesc cadouri, dulciuri, bani, adoraţia şi iubirea părinţilor, bunicilor, rudelor.

Sunt patru zile de bucurie, de armonie, de veselie şi destindere, de frăţietate, de solidaritate, de întârire spiritualã a familiei şi comunităţii. Tot cu prilejul acestei sărbători, musulmanii trebuie să se împace, se fie uniţi şi să se gândească la cei săraci, la cei flămânzi, la cei care au nevoie de ajutor.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

 “Luceafărul” a fost recitat în toate “limbile” Dobrogei de Ziua Culturii Naţionale

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 25 ianuarie 2019, 10:23 / actualizat: 25 ianuarie 2019, 11:25

Anul acesta, proiectul “Experiențe dobrogene” prin activitatea culturală intitulată sugestiv “Dobrogea lui Eminescu”, a adus un omagiu marelui poet naţional. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor etniilor dobrogene, la cafeneaua orientală “Jade” din Constanţa.

Recitarea poemului “Luceafărul” de către reprezentanți ai etniilor dobrogene, creatori de experiențe dobrogene alături de inițiatorii și organizatorii acestora, Stănică Enache, președinte Inomar Cluster, Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art, Cami Oprea, blogger constănțean și gazda evenimentului, Enise Ali.

La evenimentul “Dobrogea lui Eminescu” au participat reprezentanți ai comunităților de aromâni, tătari, turci, ruşi-lipoveni, bulgari, germani, ceangăi, greci, armeni, găgăuzi și romi, iar fiecare dintre ei au recitat în limba maternă  celebra poezie “Luceafărul”. „O experiență dobrogeană și un eveniment național totodată se transformă, astăzi, la Constanţa, într-o întâlnire de suflet a diversității în unitate, care, dincolo de efervescența creată de opera şi de viaţa geniului, aduce liniște și înțelegere omului obișnuit. «Luceafarul», recitat în toate «limbile» Dobrogei, dincolo de argumentele filosofice și detaliile literare, are menirea de a crea o atmosferă elocventă dar relaxantă chiar și prin clipele de tăcere, punctată de istoria și tradițiile oamenilor și pământului dobrogean”,sunt argumentele organizatorilor reprezentaţi de Laura Stroe, preşedintele asociaţiei Wild Art, despre această după amiază dedicată geniului literaturii româneşti

În prezenţa iubitorilor de poezie eminesciană în limba română, Luceafărul a fost recitat de Lili Sumănaru, în limba tătară de Ailis Molamet și Enise Ali, în dialectul aromân de Mirabela Burrichter, în limba bulgară de Ivelina Vaykova, în limba rusă de Valentina Koker, în limba turcă de Ilker Koker, în limba găgăuză de Ica Gușanu, în limba ceangăilor de la Oituz şi a germanilor au recitat un grup de copii coordonați de Elisabeta Scripcaru, în limba italiană Ioana Ința, în limba greacă de Elena Guriotis şi în limba romani de Costache Ciprian. Iar în completarea tabloului multietnic pe lângă degustarea de produse specifice patiseriei tătăreşti, a contribuit şi degustarea inedită a brânzei de capră de la gospodăria și stâna de capre a Picurarului de la Stejaru.

Mesajul Laurei Stroe despre eveniment a fost următorul: “Acest prim eveniment din acest an a fost dedicat lui Eminescu şi etniilor din Dobrogea. Aici în Dobrogea, Eminescu semnifică mult mai mult, în afara faptului că este citit în limba română, este citit și în limbile etniilor din acest tărâm al multiculturalităţii. Proiectul “Experinţe dobrogene” pe lângă povești, bloguri, oameni şi produse, azi debutează cu un  eveniment inedit, care ne oferă o șansa să ne întâlnim cu toții, noi suntem aici 13 etnii, cu cu toate că statisticile spun că sunt 17 -18 etnii în Dobrogea.Tătari, turci,  lipoveni, ucraineni, italieni, germani, ceangâi, greci, romi şi aromâni, suntem toți aici în acest loc, aici este Dobrogea cu istoria, cultura și tradiții sale, în aceasta mică cafenea orientală.”

Primitoare şi mereu cu zâmbetul pe buze gazdă a evenimentului Enise Ali, proprietara cafenelei tătăreşti Jade, în deschidere afirma că, “Dobrogea este un tărâm de dragoste, de poezie, pentru că, aici în Dobrogea generație de generație au trăit întotdeauna în pace și armonie.”

Încă o dată diveristatea culturală a minorităţilor naţionale a fost exprimată prin acest eveniment inedit. Dobrogea, frumoasă și captivantă, a fost şi este un ținut activ, care lasă mereu loc schimbării și diversității şi reprezintă o Experiență de neuitat pentru oricine!

Ghiulşen Ismail Iusuf

Radio România Constanţa

Dublă lansare de carte la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 ianuarie 2019, 09:10 / actualizat: 23 ianuarie 2019, 10:12

Dublul eveniment editorial organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM)„Gavrilă Simion“ din Tulcea, aduce în atenţia cititorilor două volume extrem de interesante.

            Volumele lansate la Constanţa sunt „Raporturi între românii – turcii și tătarii din România. Dinspre sfârșitul secolului al VIII-lea până la începutul secolului al XXI-lea“, un volum bine documentat, scris de Lavinia-Dacia Gheorghe și regretatul său tată, profesorul Gheorghe Dumitrașcu, apărut la editura Imperium, Constanța şi „Dobrogea și Marea Unire la Centenar“ semnat tot de muzeograful Lavinia-Dacia Gheorghe, alături de buna ei prietenă, Ligia Dima – director al Bibliotecii Județene „Panait Cerna”, din Tulcea, sunt  un omagiu adus memoriei lui Gheorghe Dumitraşcu, reputat istoric din Constanța, profesor, cercetător ştiinţific şi om politic cu o activitate susținută în perioada 1990-2000. Anul acesta pe 17 ianuarie s-au împlinit doi ani, de la trecerea sa în nefiinţă.

Cartea „Raporturi între românii – turcii și tătarii din România. Dinspre sfârșitul secolului al VIII-lea până la începutul secolului al XXI-lea“, este dedicat comunităţii de tătări şi turci, cetăţeni români şi europeni ai României comune. “Este o carte scrisă de mine și de tata, începută în 1999, la București, ne-a ajutat și mama la început  până când a plecat și ea dintre noi, și apoi am continuat-o, am terminat-o în 2014, a apărut tâziu, a fost editată târziu și publicată și mai târziu, adică astăzi, 17 ianuarie 2019. Este un omagiu și o mulțumire pentru cei mai loiali etnici ai României. Niciodată nu este prea târziu să ne apreciem valorile, dar dacă facem acest lucru cât timp ele mai sunt în viață, este cu atât mai înalțător”, este de părere istoriograful Lavinia Dumitrașcu. În cele 446 de pagini ale cărţii sunt cuprinse articole, memorii, anchete şi chestionare, documente inedite şi / sau rare, recesâminte, statistici, contribuţii şi sugestii bibliografice.

Cel de-al doilea volum  lansat la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța se intitulează „Dobrogea și Marea Unire la Centenar“ și este coordonat tot de muzeograful Lavinia Dumitrașcu, alături de Ligia Dima – director al Bibliotecii Județene „Panait Cerna”, din Tulcea. Cartea este rezultatul unei sesiuni de comunicări științifice naționale, care a avut loc la sfârșitul  anului trecut, la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea.

Despre primul volum apărut cu sprijinul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, la Editura Imperium din Constanța au vorbit directorul MINAC, dr. Sorin Colesniuc, dr. Amet Aledin de la Departamentul pentru Relații Interetnice, prof. Serin Turkoglu de la Uniunea Democrată Turcă din România, generalul Nezir Gelaledin (este primul general turc al României şi a ocupat funcţii importante în Ministerul Afacerilor Interne,  la MapN sau în Ministerul Justiţiei), istoricul constănţean Stoica Lascu, scriitoarea Ghiuner Acmolla, iar al doilea volum a fost  prezentat de Ligia Dima, co-autor.

În loc de introducere, în deschiderea volumului „Raporturi între românii – turcii și tătarii din România. Dinspre sfârșitul secolului al VIII-lea până la începutul secolului al XXI-lea“, autorii motivează apariţia lucrării astfel:„Născuţi, crescuţi şi trăiţi, până spre sfârşitul nostru, în conglomeratul etnic dobrogean, în care românii, turcii şi tătarii au constituit esenţa demografică şi de comportament moral, suntem datori înainte de toate, părinţilor şi prietenilor noştri, turci şi tătari din toată Dobrogea şi de oriunde, dar, în primul rând celor de la Nisipari, Tulcea, Medgidia, Valu lui Traian, Valea Seacă şi Constanţa.”   Această carte prezintă identitatea turcilor şi tătarilor cu toate componentele ei culturale, precum tradiţiile, obiceiurile, cultura scrisă şi cea religioasă. Poveştile spuse de etnicii turci şi tătari, memoriile şi jurnalele acestora constituie o sursă vie a valorilor culturale ale celor două etnii. Interesante sunt toate capitolele care se referă la Musulmanii din România şi lumea întreagă, unde este prezentată problema crimeeană, despre constituirea uniunii după1989. Anul 1989 a însemnat pentru România şi pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, anul marii schimbări, dar a fost de o însemnătate aparte şi pentru toate minorităţile naţionale din România. Instituţiile identitare turceşti şi tătăreşti, cât şi presa în limbile turcă şi tătară sunt abordate pe larg. Autorii au identificat şi personalităţile aparţinând celor două etnii şi au punctat contribuţiile lor în ceea ce priveşte punerea în valoare a etniilor din care fac parte. În ultimul capitol intitulat sugestiv „De aici plecăm”, capitol unde sunt însumate câteva bibliografii de provenienţe diverse şi din timpuri diverse, aşa cum precizează autorii la începutul capitolului. Iar la finalul lucrării cu titlul „Cuvânt de sfârşit şi început”, autorii mărturisesc că acest volum „...e mai mult un instrument de lucru decât o istorie a comunităţilor”.

Despre  istoricul Gheorghe Dumitrașcu

Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitrașcu s-a născut la 25 septembrie 1939, în satul Nisipari, comuna Castelu. Gheorghe Dumitrașcu a urmat școala primară în sat, între anii 1953-1956, cursurile Liceului teoretic Nicolae Bălcescu din Medgidia. Apoi, în perioada 1956-1961, Facultatea de istorie a Universității București. A fost cercetător științific la Institutul de istorie al Academiei, filiala Cluj, asistent și lector universitar la Institutul pedagogic din Constanța, profesor la Colegiul Mircea cel Bătrân,  muzeograf principal la Muzeul de istorie națională și arheologie Constanța. Doctorat în istorie în 1976, la Facultatea de istorie a Universității din București cu tema „Locul Partidului Țărănist Radical în istoria României, 1932-1938”(ziarul local Ziua de Constanţa din 25 sept.2017). A semnat peste 800 de articole de specialitate.  A fost unul din iniţiatorii învăţământului în limba turcă în judeţul Constanţa, imediat după 1989, şi introducerii unei secţii la nivel superior la Universitatea „Ovidius” din Constanţa; preşedinte şi vicepreşedinte al Grupului Parlamentar Român de Prietenie cu Parlamentul Turciei; participant activ la viaţa politică românească, iniţiator de legi. Istoricul Gheorghe Dumitraşcu afirma despre Dobrogea în cotidianul Adevărul din 2009, asfel: „În Dobrogea vorbim despre un model. Ce se întâmplă în Dobrogea nu se întâmplă nicăieri în ţară.”

Despre Lavinia Dumitraşcu

Lavinia Dumitraşcu este doctor în istorie, cu o bogată activitate la catedră, în prezentmuzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Provine dintr-o familie de cadre didactice, mama învăţătoare, iar tatăl profesor. A moștenit pasiunea  de a scotoci în documentele de arhivă și de a dezgropa, din praful uitării, informații din trecutul Dobrogei, de la tatăl său, istoricul Gheorghe Dumitrașcu.  Și exact asta este menirea sa, ne spune muzeograful  Lavinia Dumitrașcu, specialistul de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie  din Constanța (MINAC), (interviu la Radio Constanţa din 16 martie 2018).

Despre satul din stepa dobrogeană-Nisipari(Caratai)

Un sat mic „din stepa dobrogeană” păstrează şi astăzi urmele multiculturalităţii ce face din Dobrogea un ţinut aparte. „Străzile principale urmează albia pârâului Caratai”, se arată în monografia „Nisipari – un sat din stepa dobrogeană” semnată de Jenica şi Bogdan Dumitrel Sava. Nisipariul are origini tătăreşti, este o veche aşezare în apropierea comunei Castelu din judeţul Constanţa. Tătarii sunt vechii locuitori ai acestiu sat. Acum mai bine de 150 de ani satul  număra peste 500 de familii de tătari unde existau şi 3 geamii. Din păcate în localitate a mai rămas doar o singură geamie construită în anul 1854. În trecut localitatea Caratai era renumită şi pentru cele 9 feluri de botka (pilaf) şi era cunoscută sub denumirea de „Dokiz botkali Karatai”(Caratai- satul cu cele 9 feluri de pilaf). O alta legendă în privinţa denumirii acestei localităţi datează din perioada emigrării tătarilor din Crimeea, tot atunci a venit în sat şi un tătar bătrân cu doi măgari negri la căruţă (Cara-negru, Tai-mânz) de unde şi denumirea de Karatai-Caratai.”

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Meşteşuguri tradiţionale tătăreşti la Zilele Dobrogei

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 noiembrie 2018, 09:20 / actualizat: 23 noiembrie 2018, 10:26

Meşteşuguri tradiţionale tătăreşti, readuse la viaţă  în cadrul evenimentului dedicat Zilelor Dobrogei

Ziua Dobrogei se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 14 noiembrie, fiind instituită prin Legea 230/2015. Este ziua în care provincia a revenit la România, acum 140 de ani. La împlinirea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țara-mamă, atât în Constanța, cât și în Tulcea, au loc o serie de evenimente ce marchează această sărbătoare.

            Evenimentul „Zilele Dobrogei” s-a desfăşurat la Pavilionul Expozițional şi a fost organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanta, ȋn parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța, Consiliul Județean Constanţa, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea şi al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta-Dunării.

Manifestarea a reunit meşteşugari români şi etnici tătari, ruşi-lipoveni, turci, aromâni din toate colţurile Dobrogei. În cadrul evenimentului, au fost promovate întreaga ofertă a destinației prin meșteșuguri, vinuri, gastronomie și turism.

Vizitând standurile am semnalat și meșteri artizani, care decorează materiale oferite de natură prin pictare, obținând obiecte decorative diverse. Este vorba despre meşterul de etnie tătară, Geanbai Nedin, care ilustrează cu motivele  orientale vegetale și geometrice moștenire a străbuinilor săi din Crimeea.

La standul dedicat meşterilor artizani tulceni, un loc aparte era destinat tărtăcuțelor pictate, tăviţelor din lemn, măsuţelor pictate cu motive orientale de meşterul popular tătăr Geambai Nedin din Tulcea.

Ornamentele specifice artei orientale precum: laleaua, ochiul turcesc, simbolurile vegetale sunt pictate cu dibăcie de Nedin pe obictele din lemn şi pe tărtăcuţe.

În picturile sale descoperim foarte multe detalii, ceea ce crează intuitiv un fel de semnătură personală. Laleaua este pictată pe orice obiect creat de meşterul popular. Laleaua are o simbolistică aparte în arta orientală turcească. Astfel, în timpul imperiului otoman cuvântul pentru lalea avea aceleași litere ca pentru scrierea cuvântului Allah, de unde și explicația folosirii ei ca simbol al divinității și ca floare din Grădina Paradisului. Turcii au fost cei care au adus lalele în Europa la jumătatea secolului al XVI lea.

Culoarea albastră este predominantă în lucrările meşterului, deoarece, albastrul (turcoazul) este simbolul vechilor turci.

Un alt simbol din lucrările maestrului este „ochiul”, denumirea turcească dată acestei amulete protejează o persoană împotriva „ochiului rău” adică a deochiului. În credinţa poporului turc, „ochiul” te protejeaza de toate energiile negative, îţi protejează casa, biroul şi pe cei iubiţi.

Străbunii lui Nedin au venit din Crimeea şi s-au aşezat în sudul Dobrogei, în satul Şiriu, denumire care e derivată din „sevriu”, adică „frumos”. Din partea tatălui au venit după războiul ruso – turc din 1853 – 1856; strămoşii dinspre mamă sunt tot din Crimeea. Geanbai Nedin este membru marcant al Filialei Tulcea a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Despre meşteşug şi mai ales cum a început să confecţioneze aceste minuni artistice meşterul ne poveşteşte astfel: „Soacra mea avea cătrune la baltă. Una, două. Una, două, trei. S-au făcut din ce în ce mai multe. Soţia m-a sfătuit să nu fac oricum treaba asta, ci cu modele specific tătăreşti. Le-am căutat amândoi pe internet: ne-am uitat după costume populare, am cercetat cărţi. La început am mers pe arabescuri, pe partea otomană, după care ne-am gândit să exploatăm latura tătară. Eu dezvolt elementul brut. Cât despre cătrună: o semeni în primăvară, ea creşte; după ce cade prima brumă se adună şi o ţii până-n primăvară să se usuce. Dacă o lucrezi mai devreme, se face ca pielea de elefant. Am căutat împreună culorile tradiţionale, iar uşor – uşor am început să lucrez aşa cum am simţit”.

După ce tratează tărtăcuţa cu oxid de zinc, o colorează cu vopsea acrilică şi începe să-i dea o formă utilă, obiecte pe care omul să le folosească (o veioză, un element decorativ, boluri pentru ţinut chei sau bomboane, coşuri pentru ouă de Paşti, amulete, instrumente muzicale precum o mandolină sau chiar tobiţă).

Meşterul Geanbai pentru a promova meşteşugul tradiţional tătăresc, partcipă la târguri şi expoziţii ori de câte ori are ocazia.

Pentru a putea cunoaște și înțelege viața, munca unui meșteșugar este nevoie să-i cunoaștem istoria neamului, a comunității din care provine și/sau a celei pentru care lucrează. Meșterul dobrogean, ca de altfel, orice meșter a dobândit o îndeletnicire de la un alt meșter care a știut să transforme, cu unelte simple, resursele locale în obiecte utile întregii comunități. Atunci când comunitatea a evoluat, a evoluat și meșteșugul. Procesul este continuu, iar azi asistăm la mutațiile necesare adaptării unei lumi care se globalizează și la schimbări culturale și sociale ce se produc în toate societățile și în cele rurale, oricât de coservatoare ar fi ele. Făcute să răspundă nevoilor fundamentale ale omului, meșteșugurile tradiționale sunt, în general, aceleași pe tot globul, folosind unelte și materiale similare.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Bibliografie : Titov, Iuliana şi Chiselev Alexandru, Meşteşuguri tradiţionale din Delta Dunării. Raport de cercetare, Inst. de cercetări eco-muzeale Tulcea, Bucureşti, 2015.

Manifestări prilejuite de Comemorarea făuritorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatűrk

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 noiembrie 2018, 08:05 / actualizat: 12 noiembrie 2018, 9:06

   Pe 10 noiembrie 2018 s-au împlinit 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a făuritorului statului turc modern, Mustafa Kemal Atatürk, prilej cu care la busturile   făuritorului statului turc modern K.Atatürk de la Bucureşti, Constanţa, Medgidia şi Tulcea au fost depuse coroane de flori de către oficialităţile locale.

La Bucureşti în prezenţa Excelenţei Sale Osman Koray Ertaș, ambasadorul Republicii Turcia în România, a reprezentanţilor Oamenilor de afaceri Turci din România, a instituţiilor partenere a fost organizat un ceremonial de depunere de coroane la bustulul lui M.K.Atatürk amplasat în faţa Teatrului Odeon. După depunerea de coroane a urmat o masă rotundă unde a fost evocat personalitatea marelui om de stat M.K. Atatűrk.

Ceremonia de comemorare a Marelui Lider Turc Mustafa Kemal Atatürk a continuat la Medgidia, unde s-au depus coroane de flori la bustul lui Mustafa Kemal Atatürk și flori la bustul poetului Mehmet Niyazi (poet naţional tătar), unde au participat oficialităţi şi reprezentanţi din partea comunităţii tătare.

La sediul central al UDTTMR din Constanţa s-a desfăşurat ceremonia de comemorare în prezenţa consulului general al Republicii Turcia la Constanța, Sulhi Turan, a consulului general adjunct Hasan Akdoğan, a viceconsullilor: Sabiha Kacamak şi Mehmet Balli, a ataşaţilor pentru servicii de religie şi servicii comerciale: Arif Cevlek şi Kadir Yazihan, iar din partea gazdelor au fost prezenţi: Gelil Eserghep, președintele UDTTMR, Iusuf Muurat, muftiul cultului musulman din România şi membri ai comunității tătare, iar la masa rotundă organizată la sediul uniunii dr.Metin Omer a vorbit despre personalitatea lui Kemal Atatürk.

Uniunea Democrată Turcă din România-filiala Tulcea nu a trecut neobservată.

La monumentul primului preşedinte al Turciei Moderne a fost ţinut un moment de reculegere urmat de depunerea de coroane și flori. „Era ora 9.00 și din fiecare colț al orașului zgribuliți de ceața cere-ți pătrundea în oase, dar cu emoția reîntâlnirii, fie ea și spirituală, cu cel care ne-a adus mândria de a fi turc, ne îndreptăm spre monumentul lui M.K.Atatürk . Adunați, fără să ne spunem nimic, dar fiecare cu același gând, așteptam ora 9.05. Fiecare își privea ceasul ca nu cumva să întârziem. La ora 9.05 fix într-o tăcere profundă ne-am aliniat si ca la un semn am adus un pios omagiu și reculegere şi o rugăciune în gând, Lui, celui care a fost părintele Turciei moderne. Apoi, la ora 11.00 la Biblioteca Panait Cernea, în partea a doua a prezentării de carte ”Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor” să omagiem „Personalitatea lui Mustafa Kemal Ataturk în relațiile româno turce”, o lucrare prezentată de subsemnata, care s-aîncheiat astfel: DE CE ÎL IUBESC PE ATATÜRK. Dacă voi fi întrebată de ce îl iubesc pe Atatürk voi răspunde fără șovăire: Îl iubesc pentru că nu a fost totalitar ca un fascist și nici cu sufletul întunecat ca un communist. Îl iubesc pentru că nu s-a înnecat în ignoranță și a scos națiunea turcă din întuneric la lumina învățăturii. Îl iubesc pentru că niciodată nu a vândut țara și nici nu s-a vândut străinilor Îl iubesc pentru că alături de tovarășii săi de luptă au eliberat țara de dușmani, cu toate greutățile prin care trecea poporul. Caut să înțeleg mai bine valoarea acelor zile și mai ales cât de valoroasă este pacea, libertatea și independența. Ce ne rămâne? Rămâne doar atât; să-i urmăm principiile, să ne iubim, să fim uniți ca patria, fie ea România sau Turcia să fie unită și indezirabilă, folosind dictonul lui Atatürk: <Pace în ţară, Pace în lume >. Îl iubesc pentru că a văzut marea familie a lumii turce și a militat pentru unitatea ei. Deviza noastră și implicit a voastră a tinerilor să milităm pentru pace. Când am tradus < Marea Cuvântare a lui M.K.Atatürk (Nutuk)>, l-am înțeles mult mai bine. Doar citind această lucrare maraton veți putea înțelege mai bine personalitatea acestui mare lider, om de stat, diplomat și militar M.K.Atatürk , lupta de eliberare și înfiițarea Republicii Turcia. Îmi aplec fruntea cu pioșenie în fața acestui mare OM, tovarășilor săi de luptă și tuturor celor căzuți la datorie. Allah să-i binecuvânteze”, a conchis cu emoţie în glas Gülten Abdula-Nazare președinte al filialei Galați a Uniunii Democrate Turce din România.

Câteva cuvinte despre Atatürk -Părintele turcilor

La 30 octombrie 1918 Turcia a capitulat. Jumătate din fostul Imperiu Otoman era pierdut, restul se afla sub stăpânirea învingătorilor. Armistițiul încheiat atunci la bordul crucișătorului Agamenon a predat de fapt Turcia puterilor Antantei care au ocupat-o. Țara era la limita catastrofei, era sărăcită de pe urma războiului, înglodată în datorii, avea mari probleme politice și naționale. Faptul acesta a nemulțumit poporul turc și l-a ridicat la luptă împotriva ocupanților și a politicii dusă de guvern. Mustafa Kemal a devenit generalul, iar centrul mișcării Anatolia. Scopul urmărit era crearea unui stat turc național, un stat independent. Mișcarea de eliberare națională a fost numită kemalistă, după numele conducătorului ei. Într-un deceniu și jumătate el a dat turcilor o altă viață, corespunzătoare stadiului în care lumea evoluase.  (historia.ro)

Atatürk a fost un militar cu reuşite strălucite pe câmpul de luptă, un reformator implicat în toate aspectele vieţii, cu o moştenire care trăieşte până în zilele noastre. Atatürk a avut la dispoziţie doar 15 ani de putere politică pentru a transforma un imperiu decadent, atacat de aproape toţi vecinii săi şi aliaţii acestora, într-o ţară modernă. Primul preşedinte al Turciei a primit la naştere un nume predestinat: Mustafa (Alesul). Celelalte două nume i-au fost adăugate ulterior de cei care l-au cunoscut. În şcoala militară, a primit numele de Kemal (Perfecţiune). Iar când a impus turcilor să adopte nume de familie, în locul numelor din relaţiile tribale anterioare, şi-a luat un nume pe care contemporanii i-l dăduseră deja: Atatürk (Părintele turcilor).

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 octombrie 2018, 07:00 / actualizat: 28 octombrie 2018, 8:06

Simpozion dedicat celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale româno-turce

Profesori universitari și cercetători s-au adunat la Galaţi pentru a-și împărtăși cercetările privind relațiile dintre țara noastră și Turcia. Astfel, în perioada 12-15 octombrie 2018 la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galaţi sub egida Centenarului Marii Uniri a României a avut loc o serie de manifestări ştiinţifice dedicate celor 140 de ani de relaţii diplomatice şi culturale dintre România şi Turcia. Organizatori au fost Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR)-Filiala Galaţi, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi Centrul de cercetare, educaţie şi cultură turcă „Dunărea de Jos”, în colaborare cu Facultatea de istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” şi Centrul de studii folclorice din Ankara.

La această manifestare de talie internaţională au participat Excelenţa Sa Osman Koray Ertaș, ambasadorul Republicii Turcia în România, reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Consiliului Judeţean Galaţi, ai Prefecturii Galaţi ai Primăriei şi ai UDTR Constanţa. Gazda şi sufletul simpozionului a fost Gülten Abdula-Nazare preşedinta filialei gălăţene a Uniunii Democrate Turce (UDT) din România, care a contribuit de-a lungul a celor 28 de ani de activitate din 1990 şi până în prezent la dezvoltarea culturii dintre cele două popoare.

Primirea oaspeţilor s-a făcut conform tradiţiei româneşti cu pâine şi sare, programul folcloric românesc fiind oferit de ansamblul „Doina Covurluiului”, aparţinând Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi completat de o suită de dansuri şi cântece turceşti prezentate de copiii formaţiei din Hârşova din cadrul UDTR.

Simpozionul a fost deschis de către ambasadorul Republicii Turcia în România, Excelența Sa Koray Ertaş, care a susţinut alocuţiunea în limba română şi s-a referit la relaţiile diplomatice fructuoase dintre cele două ţări prietene. „Sunt bucuros să mă aflu astăzi în Galați, la un eveniment deosebit dedicat aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Turcia. E o bucurie dublă deoarece tot astăzi, la Istanbul, are loc un simpozion pe aceeași temă, organizat de Institutul Cultural Român și Universitatea „Mimar Sinan”.Înainte să încep, vreau să o felicit pe doamna Gülten Abdula-Nazare, președinte al filialei Galați a Uniunii Democrate Turce din România, pentru organizarea acestui simpozion. Mulțumesc gazdei noastre, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” pentru căldura cu care am fost primit și salut aici prezența reprezentanților autorităților române, distinși academicieni și membri ai comunității turco-tătare. Relațiile Turciei cu România au cunoscut o dezvoltare continuă pe parcursul celor 140 de ani de istorie pe care o sărbătorim anul acesta. După apropierea accelerată din perioada anilor 90, relațiile noastre bilaterale au atins un nivel semnificativ, astfel că în anul au fost ridicate la rang de parteneriat strategic. Țările noastre au o relație multi-dimensională și multilaterală. Avem colaborări strânse în numeroase domenii, în special în economie, apărare, cultură, securitate, turism, dar și multe contacte între cetățenii noștri.Co-etnicii turco-tătari, ca elemente vii ale istoriei noastre comune, reprezintă un pod durabil de prietenie. Avem o apreciere deosebită pentru politica României în dreptul compatrioților noștri. O astfel de abordare încrezătoare, inclusivă și tolerantă ar trebui să fie un model pentru alte țări din regiune. Felicit pe această cale și România pentru aniversarea centenarului Marii Uniri. Trăiască prietenia noastră!” Deoarece, Excelenţa sa se află la finalul misiunii în ţara noastră, corul „Mehtap”al UDTR i-au făcut o surpriză muzicală ambasadorului, oferindu-i un moment alcătuit dintr-o suită de cântece populare turceşti.

În continuare Güven Güngör, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD România) a făcut o trecere în revistă despre schimburile economice dintre România şi Turcia exprimându-şi satisfacția pentru faptul că Turcia reprezintă primul partener comercial extra-comunitar al României, iar în 2017 volumul schimburilor bilaterale a depășit, în premieră, pragul de 5 miliarde euro. Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România şi-a prezentat cartea trilingvă „Descoperă România”. Fiind un împătimit al călătoriilor a publicat cartea, în care povesteşte în trei limbi – turcă, română și engleză locurile care l-au impresionat în România. Volumul conține 10 capitole în care bancherul prezintă obiective turistice din România: Bucovina, Delta Dunării, Transfăgărășan, Viscri, Salina Turda, Sighetul Marmației, Băile Felix, Porțile de Fier, Sighișoara, Transalpina.

În partea a doua a simpozionului temele dezbătute au fost următoarele: Relații diplomatice între România și Turcia-Diplomați de prestigiu N.Titulescu şi Hamdullah Suphi Tanriover; Relații culturale între România și Turcia în domediile: artă, cultură, muzică,literatură, mass-media.Tratate de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Turcia-Schimburi comerciale dintre Romania și Turcia, Structura și situația actuală a investițiilor, comerțului și domeniului bancar dintre cele două țări şi Comunitatea Turcă factor importanţă în dezvoltarea și menținerea relațiilor dintre cele două țări.

Istoricul, dr.Nagy Pienaru, de la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, Bucureşti, a prezentat lucrarea „140 de ani de relaţii diplomatice româno-turce. Etapele principale”, şi a subliniat activitatea prodigioasă a diplomațiilor momentului Nicolae Titulescu și Hamdullah Suphi Tanriover, Prof.dr. Irfan Ünver Nastrattınoğlu, Centrul de studii şi cercetări folclorice din Ankara a povestit din experienţa sa de peste 25 de ani din calitatea sa de organizator a unor simpozioane ştiinţifice în România şi cum au contribuit aceste manifestări ştiinţifice la dezvoltarea relațiilor dintre România Turcia, apoi Conf.univ.dr. Ünal Şenel de la Universitatea „Katip Çelebi” din Izmir, împreună cu soţia sa doamna Aynur au prezentat un studiu privind „Contribuţia adusă de Gülten Abdula Nazare la consolidarea relațiilor culturale româno-turce”. Prof.dr. Semra Çevik de la Universitatea din Ardahan a evocat contribuţia pictoriţei de origine română Eren Eyuboglu (1913-1988) la dezvoltarea artei în Turcia, dar şi în Europa. Dr. Arthur Tuluș, a scos în evidenţă „Personalitatea lui N.Titulescu în diplomația balcanică”, scriitorul şi jurnalistul Stefpan Bulgar din Komrat a vorbit despre „Găgăuzii din Basarabia în contextul relaţiilor româno–turce în perioada 1931-1940. Istorie şi personalităţi”, Colonelul în rezervă Remus Macovei este primul autor care a dus o muncă de cercetare despre „Soldații Musulmani în Armata Română” şi care mai apoi cercetările sale au prins contur, finalizându-se cu un volum. Prof. Dr. Turan Gökçe, Decanul Facultății de științe sociale și umaniste a Universităţii „Katip Çelebi” din Izmir, a scos în evidenţă invăţăturile lui Sarı Saltuk Baba, primul musulman care a călcat pe aceste meleaguri. „Sarı Saltuk împreună cu 700 de ostaşi din Horasan, au fost trimişi în Anatolia de către Ahmet Yesevi pentru a-l ajuta pe Hacı Bektaş, iar acesta îl trimite în Dobrogea pentru răspândirea religiei islamice. Prezenţa turcilor la Babadag este atestată documentar în anul 1262 când exista o colonie de circa 10.000-12.000 de turci, conduşi de dervişul Baba Sari Saltuk. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fie construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sari Saltuk, considerat a fi singurul sfânt turc de pe meleaguri dobrogene.” Drd. Ghiulşen İsmail-Iusuf, Universitatea din Craiova a realizat un studiu despre „Mass-media în limba turcă în România din trecut până în prezent”, Laura Panaitescu, expert etnofolcloric a prezentat „Motive comune în chilimurile turcești și românești”, Doctor în geografie Iordana Socobeanu, a transmis un emoţionant mesaj de la cele 28 de etnii ale Dobrogei, regiune model pentru Uniunea Europeană în particular, pentru întreaga lume, în general. Poetă, traducătoare şi medic Hayat Memiş cu priceperea sa în arta comunicării, a facilitat înţelegerea cât mai eficientă a partcipanţilor la simpozion, traducând în limba română textele lucrărilor susţinute în limba turcă.

Doamna Gülten Abdula-Nazare cu emoţii în glas a dat citire mesajului transmis de scriitoarea şi jurnalista Erem Melike Roman care și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul traducerilor din și în limba turcă, dedicând decenii de aleasă sensibilitate și riguroasă selecție celor mai importanți reprezentanți ai literaturii din Turcia, pe care o relevă publicului din România în toată fascinanta sa splendoare. Erem Melike Roman este autoarea volumului intitulat „Pe drumul prieteniei” (Bucureşti, Editura Balcanii şi Europa, 2016), reunește atât amintiri, ci și connsemnări ale unor momente memorabile din istoria relațiilor româno-turce a ultimelor decenii. Rolul pe care îl are Erem Melike Roman în edificarea și consolidarea continuă a punților de legătură între cele două importante culturi balcanice este unul unic, cu reverberații dincolo de literatură, direct în memoria afectivă a publicului larg din cele două țări. Și asta pentru că autoarea, ani buni redactor principal la secțiunea de limba turcă a Radio România, a acordat o atenţie deosebită şi traducerilor din limba română în limba turcă a unor creaţii reprezentative din lirica şi proza românească.

Relațiile culturale dintre România și Turcia au deopotrivă o bogată tradiție și încă multe comori de dezvăluit. În septembrie 1878, România şi Turcia au stabilit relaţii diplomatice şi au procedat la schimbul de reprezentanţi diplomatici. România a trimis la Istanbul, ca ministru extraordinar şi plenipotenţiar, pe Dimitrie Brătianu, iar Turcia l-a numit, cu acelaşi rang, la Bucureşti, pe Süleyman Bey. Au fost înfiinţate consulate otomane la Iaşi, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Giurgiu, Tr.Severin, Brăila, Galaţi, iar consulatele române din Imperiul otoman au funcţionat la Salonic, Adana, Izmir, Monastir, Ianina. Astfel, manifestarea ştiinţifică a scos în lumină pagini importante din istoria comună a celor două ţări România şi respectiv Turcia.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Organizaţia de Femei a UDTTMR a sărbătorit Aşure

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 octombrie 2018, 08:49

În a 10-a zi din prima lună Muharrem a caledarului Islamic, musulmanii sărbătoresc luna “Aşura”. Astfel, Organizația de Femei a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco–Musulmani din România a marcat la sediul uniunii, sâmbătă, 07 octombrie, sărbătoarea Așure.

Alături de membrele Organizaţiei de Femei din Constanţa a UDTTMR au participat şi membre de la organizaţiile: Medgidia, Topraisar, Valu lui Traian şi Tătaru.

În cadrul evenimentului despre semnificaţia lunii “Aşure” au vorbit Turchean Bari, președinta Organizației de Femei a UDTTMR, Ela Ziadin, președinta Organizației de Femei a UDTTMR filiala Constanța, Serpedin P., iar Nida Ablez a dat citire unor versuri semnate de poeta Neriman Ibraim, dedicate aceleiași sărbători, Așure.

Tradiţia musulmană spune că denumirea Aşure are la origine cuvântul arab “Aşera” care înseamnă zece. În cultura religioasă musulmană se spune că, în această zi, Dumnezeu a creat Arhangelii şi Raiul, Cerul şi Pămîntul, a fost acceptată pocăinţa lui Adam, Moise a salvat poporul lui Israel din robia egipteană, Solomon a devenit rege şi s-a încheiat Potopul lui Noe. Conform tradiţiei profetului Mohammed (Allah să-l binecuvînteze şi să-l miluiască), în această zi, credincioşii ţin post, fac rugăciuni şi prepară acest produs pe care îl împart prietenilor, rudelor, vecinilor şi celor nevoiaşi.

Organizaţia de femei a UDTTMR coordonată de Turchean Bari, prin generozitatea membrelor care au contribuit la buna desfăşurare a acţiunii, a oferit o masă tradiţională la sediul central din Constanţa. Pe lângă preparatele tradiţionale pregătite de doamne cu ocazia unor evenimente speciale, desertul “Aşure” a fost preparat şi servit conform tradiţiei.

Ghiulşen Ismail-Iusuf,

Radio România Constanţa

Musulmanii celebrează anul nou islamic

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2018, 07:54

 Anul acesta începutul anului islamic a coincis cu ziua de 11 Septembrie, fiind o dată importantă pentru musulmani reprezintă prima zi din luna Muharrem.

Anul islamic lunar având 354 de zile în loc de 365 ale anului solar, apare un decalaj de aproximativ de 10-11 zile. Prin urmare începutul calendarului religios sau al anului religios islamic(Hicri Takvim) este marcat de migraţia Profetului Muhammed de la Mecca la Medina, migraţie cunoscută sub numele de Hijra. Emigrarea Profetului Muhammed împreună cu adepţii care l-au urmat, reprezintă de fapt părărsirea oraşului Mecca unde se aflau foarte puţini adepţi şi stabilirea în oraşul Medina unde exista o comunitate islamică mai numeroasă. Emigrarea a fost o călătorie sfântă ce a întărit credinţa celor ce au participat la ea. De aceea, după 17 ani adică în anul 637 în timpul Califatului lui Omar s-a hotărât, ca anul migraţiei Profetului de la Mecca la Medina (622) să fie considerat începutul calendarului islamic, iar prima zi a lunii Muharrem să semnifice începutul anului islamic.

Un alt eveniment istoric din luna Muharrem reprezintă martirizarea nepotului profetului Muhammed, Hz. Huseyin, în oraşul Kerbala. De aceea a 10-a zi a lunii Muharrem este o zi cu o însemnătate şi valoare spirituală atât de importantă deoarece are şi multe alte conotaţii.

După sursele vremii sărbătoarea Aşura are semnificaţii precum: In această zi au fost iertate păcatele Profetului Adam(Adem); Este ziua în care s-a născut Profetul Moise(Musa); Tot în această zi a fost iertat Profetul David(Daud); Se spune că în această zi Profetul Muhammed a călătorit de la Meca la Medina In Istoria religiei islamice ziua de Aşura mai are şi o conotaţie politică. În ziua de Aşure a anului 680 a fost martirizat Hussein, în oraşul irakian Kerbala. Pentru şiiţii-credincioşi musulmani ce consideră că se trag din Ali, ginerele Profetului- aceasta este o zi de doliu. Asasinarea lui Huseyin a dus la începutul marii schisme a İslamului, între şiiţi şi suniţi.

O altă semnificaţie a sărbătorii este Mitul potopului lui Noe care este prezent şi în Coran. Împreună cu cei din Arcă au ajuns pe muntele Ararat (muntele se află în Anatolia, Turcia de azi). Cei care erau pe Arcă au plecat în căutarea hranei, iar Noe a rămas şi a făcut o mâncare din resturile care se găseau pe Arcă, grâu, porumb, fasole, etc. Acest fapt reprezintă începuturile Aşura, deoarece acest desert s-a preparat pentru prima dată pe Arca lui Noe. Aşhure este cunoscută şi sub forma de “Budinca lui Noe”. În zilele noastre musulmanii în acestă zi ţin post, fac rugăciuni,  femeile pregătind Aşure şorbası(desertul -ciorbă de aşure) alcătuită din cel puţin 9 feluri de cereale, fructe, arpacaş şi zahăr. După care acest desert este împărţit la prietnilor, rudelor, vecinilor.

Anul acesta sărbătoarea Aşura va fi marcată la data de 20 septembrie.

Reţeta de preparare a desertului Aşura:

Ingrediente:

1 kg. de arpacaş, 2 kg. zahăr, ½ kg. năut, ½ kg. fasole, ½ kg. stafide, 1 cană de orez, 1 cană de smochine uscate(tăiate mărunt), 1 cană de caise uscate, ½ kg. prune uscate, porumb fiert, 3 mere tăiate mărunt, nuci (tăiate mărunt sau pisate).

Preparare:

Cu o seară înainte se fierbe arpacaşul, fasolea, năutul şi stafidele se lasa la înmuiat tot cu o seară înainte. Toate ingredintele fierete şi răcite se toarnă întrun vas mare şi se amestecă cu apa şi zahărul. înainte de servire se presară nucile pisate sau tăiate. Poftă bună!

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Un eveniment editorial: lansarea volumelor “Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea ”şi „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 septembrie 2018, 10:29

Miercuri, 12 septembrie 2018, ora 13⁰⁰, în sala de conferinţe a Muzeului de Istorie şi Arheologie din Constanţa, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale organizează evenimentul de lansare a volumelor: „Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea ”şi „Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea”.   Cele două volume, Istorie şi identitate la turcii din Dobrogea (autori: Adriana Cupcea şi Kozák Gyula) şi Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea (autori: Metin Omer și Adriana Cupcea) au fost realizate la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi oferă o analiză structurată a celor două comunităţi – turcă şi tătară – din Dobrogea.

Manifestarea are ca scop promovarea celor două volume în rândul mediului academic local, în rândul comunităţilor turcă şi tătară, precum şi în rândul publicului local, oferindu-i acestuia din urmă elemente esenţiale în ceea ce priveşte contribuţiile istorice, culturale şi lingvistice ale celor două comunităţi etnice la dezvoltarea culturii locale şi naţionale.

Despre cele două volume de referinţă am stat de vorbă cu autorii: Dr.Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale şi Dr.Metin Omer, de la Universitatea Heccetepe din Ankara /Turcia. „Cele două volume fac parte dintr-un proiect mai larg lansat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, care are ca scop o serie de studii monografice referitoare la minoritățile etnice din România, cu accent pe comunitățile mici. Până în acest moment au fost publicate trei volume, la editura institutului, ca rezultat al acestui proiect, toate trei fiind inlcuse într-o colecție specială, intitulată Colecția Minorități. Un volum dedicat italienilor și cele două volume dedicate turcilor și tătarilor. Volumele sunt rezultatul unui efort comun, nu doar instituținal, fiind implicați în acest proiect numeroși specialiști, care de-a lungul carierei lor au abordat subiecte legate de comunitățile turcă și tătară. În cadrul acestui volum ne-am propus  o analiză structurată a comunităţilor turcă și tătară din Dobrogea, din mai multe perspective. Am dorit să abordăm istoria, instituţiile sociale, și elementele identitare care definesc spaţiul simbolic şi social al acestor comunităţi, abordare care vine în completarea literaturii existente pe această temă. Volumele fac parte dintr-o tendință recentă a studiilor despre turcii și tătarii din România, aceea a abordărilor interdisciplinare referitoare la evoluţia post-1990 a comunității, o tendință care a început să apară după 2000. Dacă până atunci predominau abordările istorice, pozitiviste, axate din punct de vedere cronologic asupra perioadei interbelice, după 2000  au început să apară abordările asupra perioadei comuniste, alături de abordari de imagologie etnică, antropologice, sociologice, referitoare la evoluţia post-1990.Intenția acestui volum a fost completarea acestei tendințe recente a studiilor despre turcii și tătarii din România, oferind o radiografie structurată a celor două comunități, în cadrul unei serii dedicate minorităților naționale din România, apărută la Editura ISPMN. Studiile (7 la tatari, 9 la turci) din fiecare volum, urmează o structură similară, incluzând, alături de evoluția factuală, diacronică a comunității, și subiecte legate de identitatea etnică, religioasă și socială a comunității tătare. Reunind analiza acestor elemente am încercat să oferim într-un volum unitar o analiză cât mai completă asupra trecutului și a situației actuale a comunității tătare din regiunea Dobrogei. Încercând să fim în concordanţă, în acest demers, cu sensibilităţile şi aşteptările comunităţii, am încercat să lucrăm în cea mai mare parte cu specialişti din comunitate pentru a oferi o perspectivă din interior (privirea din interior). Faptul că nu am reușit decât parțial acest lucru, alături de tipurile de obstacole întâmpinate în acest demers, subliniază de la început principalele probleme ale celor două comunități. Una dintre aceste probleme este lipsa unor specialiștilor în diferite domenii ca etnografia sau lingvistica spre exemplu. Acest lucru este în mare parte o consecință a desființării desființării învățământului în limba turcă în 1965-1966 și a celui în limba tătară la începutul anilor 70. Prin urmare specialiștii de etnie turcă și tătară formați în perioada comunistă, istorici, filologi, nu au reușit sau pur și simplu nu au avut posibilitatea să își formeze discipoli. Prin urmare ne-am confruntat cu lipsa ori indisponibilitatea, din diferite motive, a specialiștilor turci și tătari, din cadrul celor două comunități, care să acopere anumite categorii de subiecte, referindu-ne aici în special la partea de tradiții și viață cotidiană, care constituie carențele  acestor volume.  Pe parcurs, constatând că nu putem acoperi subiectele propuse apelând exclusiv la specialişti din cadrul comunităţii, am reunit în cadrul volumului cercetători care au abordat la un moment dat comunitatea turcă din Dobrogea. Ei sunt istorici, sociologi, antropologi și au abordat subiectul din perspectiva formației lor, fir că sunt sau nu din comunitate. Am avut plăcerea și onoarea de a colabora cu doamna Silvana Rachieru, lector universitar la Universitatea din București, director al Centrului de Studii Turce, a fost lectorul volumului nostru Istorie și Identitate la turcii din Dobrogea. Ca specialist în studii otomane, unul dintre puținii din România, a scris o introducere detaliată și analitică a volumului nostru pentru care suntem foarte recunoscători. De asemenea alături de mine au contribuit la realizarea volumrlor, Kozak Gyula, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, sociolog specializat pe relațiile interculturale, cu care am coordonat împreună volumul dedicat minorității turce și, de asemenea, Metin Omer, membru al comunității tătare, care foarte recent a devenit doctor în istorie la Universitatea Haccettepe din Ankara, cu o teză despre emigrarea interbelică a musulmanilor din Dobrogea și cu care am coordonat volumul Un destin la Marea Neagră. Tatarii din Dobrogea. Suntem foarte recunoscători autorilor care au acceptat colaborarea în acest proiect editorial. Ei sunt cercetători, în cea mai mare parte din România, dar și din Turcia: Mustafa Ali Mehmet a fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, Miktat Gârlan – cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, Neriman Hasan- lector la Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, Metin Omer, coordonator al volumului „Destinul la Marea Neagră”,  Universitatea Haccetepe, Turcia, dar și membru al comunității tătare, Filiz Tutku Aydin de la Universitatea de Științe Sociale din Ankara, Sînziana Preda și Melinda Dincă de la Universitatea de Vest din Timișoara, Laurențiu Tănase de la Universitatea din București. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că aceste volume nu ar fi existat fără sprijinul celor două comunități, atât de la nivel oficial, a celor două uniuni, dar și a membrilor comunității. Prin urmare, cu siguranță volumele se datorează într-o mare parte și deschiderii a turcilor și tătarilor din Dobrogea, fără de care munca noastră ar fi fost imposibilă. Le mulțumim!”, a subliniat Dr.Adriana Cupcea.

Despre  volumul “Un destin la Marea Neagră. Tătarii din Dobrogea” autorul Dr.Metin Omer, a vorbit astfel: “Este un volum de studii pe care l-am coordonat împreună cu Dr. Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Volumul reunește studii ale unor cercetători care s-au preocupat de mai multe aspecte ale istoriei tătarilor. Astfel, pentru a reda o imagine cât mai completă a evoluțiilor care au marcat comunitatea tătară, am invitat în volum specialiști care să prezinte istoricul, problemele identitare, stadiul limbii materne, organizarea cultului musulman, aspecte privind societatea tătară. Pentru a avea succes în acest demers, am colaborat cu autori din zone diferite, având specializări variate: Filiz Tutku Aydın, doctor al Universității din Toronto, în prezent cadru didactic la Ankara Sosyal Bilimler Üniversitesi (Universitatea de Științe Sociale din Ankara), având origini tătare crimeene, dar legată de Dobrogea prin intermediul bunicii ei, emigrată în Turcia din această regiune, în 1940, a urmărit în două studii evoluția identității naționale la tătarii din Dobrogea în perioadele comunistă și postcomunistă; Sînziana Preda și Melinda Dincă, sociologi în cadrul Universitatății de Vest din Timișoara, au abordat problemele cu care se confruntă limba tătară și au analizat evoluția identității sociale a tătarilor din Dobrogea; Laurențiu Tănase, lector universitar dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București, a punctat principalele aspecte legate de evoluția instituțională a cultului musulman, punând accent pe predarea religiei islamice; Adriana Cupcea a analizat rolul Turciei ca stat protector în Balcani și comunitatea musulmană din Dobrogea, iar eu am încercat să schițez principalele aspecte ale istoriei tătarilor, punând accent pe perioada 1878-1940. Volumul astfel format se adresează atât specialiștilor, cât și nespecialiștilor dar mai ales membrilor comunității tătare. Specialiștii, pornind de la studiile reunite în această lucrare pot descoperi noi subiecte de abordat, iar nespecialiștii pot vedea cartea ca pe un ghid util în a descoperi principalele aspecte ce privesc istoria tătarilor din Dobrogea. În ceea ce privește comunitatea tătară, volumul este un instrument care poate răspunde unor întrebări dar, în același timp, să ridice altele” a conchis Dr. Metin Omer.

Diverse ca tematică, studiile volumului, elaborate pe baza unor cercetări aprofundate, a unor surse și metodologii diverse, tratează probleme pragmatice într-o abordare academică, interdisciplinară, dar accesibilă mai multor categorii de public, îndeplinind astfel nu doar un rol științific, ci și un rol social. Volumul este o invitație adresată tătarilor înspre o introspecție asupra trecutului, prezentului și viitorului comunității, o invitație către publicul larg spre cunoașterea unei comunități entice prea puțin știute în societatea românească, dar și o chemare adresată cercetătorilor înspre aprofundarea studiilor cu privire la tătarii din România. Volumul Istorie și identitate la turcii din Dobrogea, prin abordarea din diversele perspective ale constructului identitar – etnic, religios, civic, lingvistic, social, dar și istoric și naţional – oferă o perspectivă la zi asupra unei comunităţi dinamice, aflate în plină perioadă de modificări simbolice. În contextul general de interes faţă de Islam, lucrarea aduce un plus de informaţie referitor la manifestări ale acestei culturi în România.

Ghiulşen Ismail Iusuf

Radio România Constanţa

 Tepreş – sărbătoarea câmpenească tătărească la Murfatlar

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 09:12

Duminică, 15 iulie 2018, la Pădurea Fântâniţa, UDTTMR în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Murfatlar au organizat Tepreş – Sărbătoare Câmpenească, menită a pune în valoare tradiția vechilor tepreșuri.

Programul zilei a cuprins: dansuri tradiţionale tătăreşti cu participarea ansamblurilor folclorice, competiţia de lupte Kureş şi degustarea preparatelor pregătite de iscusitele gospodine tătare. Kureşul, sportul tradiţional al tătarilor prin care luptătorii îşi pun în valoare însuşirile fizice şi psihice este o demonstraţie de cinste, dreptate, curaj şi dibăcie. Caracteristica de bază este întrecerea dreaptă, în caz contrar luptătorul care apelează la şiretlicuri lezând sentimentul de cinste, şi anul acesta căştigătorii au fost răsplătiţi cu trofee precum batalul, pentru locul I, „steagul” pentru cei de pe locul al II-lea şi premii în bani.

Nimeni nu se supără dacă marele premiu, batalul sau „steagul” (format dintr-un set de nouă obiecte: cămaşă, prosop, ciorapi, batiste, basma etc), revine ca trofeu unui luptător român sau din altă etnie care este dotat fizic, şi-a însuşit tainele acestui sport, şi, în plus, are voinţa de a învinge.

Tătăroaicele de la organizaţiile locale ale UDTTMR au intrat într-o competiţie delicioasă gătind pe loc Şuberecul. Participanţii au putut degusta pe lângă şuberek (plăcinta cu carne tocată, ceapă şi mentă) şi alte preparate cu brânză sau delicioasele baclavale.

Astfel în sunete de davulă(tobă) şi zurna(instrument de suflat specific), veselia, voia bună şi distracţia, a continut până la lăsarea întunericului.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Târgul Meşterilor Populari aparţinând etniilor și expoziția ”Multiculturalitate dobrogeană”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 iunie 2018, 08:12

Muzeul de Artă din Populară a organizat în perioada 19-21 mai 2018, Târgul Meşterilor Populari din Dobrogea, prima manifestare de acest gen aparţinând etniilor din această zonă etnografică.

Potrivit directorului instituţiei, Maria Magiru, evenimentul pe platoul din faţa instituţiei, au participat cu obiecte tradiționale meşteri români, ruşi lipoveni, bulgari, greci, turci, tătari şi armeni. Aproximativ 20 de meşteri populari mesagerii principalelor meşteşuguri ale etniilor din Dobrogea, au pus în valoare portul, tradițiile și obiceiurile care-i reprezintă prin: țesături, costume populare, împletituri din papură, ceramică, broderie manuală, rogojini, podoabe din mărgele.

„Este primul târg pe care-l organizăm cu participarea tuturor etniilor din Dobrogea alături, sigur, de românii dobrogeni. Referindu-mă la etnii sunt prezenţi aici meşteri turci, tătari, ruşi-lipoveni, bulgari, armeni. Anul acesta, cu ocazia Zilei Constanţei, când în cadrul muzeului am deschis expoziţia «Multiculturalitate dobrogeană», ne-am gândit că ar fi un eveniment deosebit organizarea acestui târg al meşterilor populari din Dobrogea şi sunt sigură că de aici, în perioada următoare, mulţi vor pleca şi la târgurile organizate de reprezentanţii Muzeului Naţional al Satului din Bucureşti, care se plângeau de-a lungul anilor că Dobrogea le lipsea din cadrul manifestărilor lor”, a subliniat directorul muzeului, Maria Magiru.

Meşteşugurile tătăreşti au fost reprezentate de tulcenii Reian Adilsah (broderii), Geambai Nedin (tărtăcuţe pictate). Despre aceste obiecte tradiționale Reian Adilșah ne-a spus: „Prima ediție a târgului a fost organizat frumos!… scopul a fost de promovare a valorilor culturale ale etniilor. Obiectele tradiționale expuse de noi au fost costumele populare lucrate manual, papuci de casă tip târlici, prosoape cu motive tradiționale, diverse obiecte confecționate din material lemnos cu motive tătărești realizate de Geanbai Naidin.„

O altă doamnă păstrătoare a tradiției turco-tătare Epsen Memet din Constanța a completat tabloul obiectelor de artizanat (broderii şi podoabe din mărgele) turco-tătare. Aceasta purta o rochie tradițională unde principalul element de decor de era laleaua de inspirație otomană. Despre participarea la târg și despre obiectele specifice Epsen Memet a relatat următoarele: „De când mă ştiu am fost pasionată de handmade. Una din mătuşi m-a învăţat să croşetez, atunci era la modă macrameul, alta m-a învăţat să cos şi să tricotez. Pasiunea pentru mărgele a început cu o provocare. În momentul în care s-a creat grupul Şezătoare Constanţa(actualmente Cusături dobrogene) am fost printre primele care au răspuns prezent, iar de aici a început totul. Vedeam fetele cum se mândreau cu moștenirea lor, multe lucruri frumoase, ii, ștergare, etc. Așa că am început să caut și eu. Văzusem ceva în trecut, dar nu știam de unde să le mai găsesc. Noroc cu mama mea! Le păstrase, iar pe 1 decemebrie 2015 le-am scos pentru prima data în lume, creând un colț tătăresc în cadrul șezătorii. O altă provocare a fost participarea mea la acest târg. Iar în momentul de față am început să aranjez standul spunând o poveste a familiei și etniei mele și acela de a împodobi un „koșe„ un colț cu obiecte lucrare manual cu ștergare, prosoape, batiste colorate cu margini din dantelă, cămăși din in și multe podoabe precum, brățări și coliere din mărgele. M-am bucurat nespus de mult, atunci când oamenii veneau și le povesteam despre zestrea bunicii, despre modul cum își împodobeau tătăroaicele camerele, despre „sunnet„(momentul circumciziei la băieți) și patul împodobit pentru micul padișah cu șemberuri (batice înflorate cu margini croșatate cu dantelă), mendiluri (batiste brodate), șevreuri(ștergare),etc.„ a conchis Epsen Memet.

Totodată constănţenii au avut ocazia să admire şi costume populare originale, specifice românilor şi etniilor prezente de sute de ani în ținutul dintre Dunăre şi Mare, prezentate în expoziţia cu caracter temporar „Multiculturalitate dobrogeană”, dedicată tot Zilei Constanţei şi a Zilei Internaţionale a Muzeelor.

Ghiulșen Ismail-Iusuf

Radio România Constanța

Meryem Mambet -membră fondatoare a Asociației Agiacai Saladin apare în cartea Forța Civică a Femeilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 iunie 2018, 08:01

Meryem Mambet – membră fondatoare a Asociației Agiacai Saladin și singura de orgine tătară este alături de cele 100 de femei de succes coautoare a volumului Forța Civică a Femeilor, un proiect sprijinit de Daniela Palade Teodorescu, editor șef revista Cariere și coordonat de Andreea Paul. În această a treia carte dedicată femeilor contemporane din România, Andreea Paul s-a lăsat inspirată de „realitățile românești emoționante care au transformat răul în bine și greul în ușor prin implicare civică” și a reușit să adune poveștile a nu mai puțin de 100 de coautoare. Este, așa cum declară coordonatoarea volumului, o carte-manifest, care adună la un loc 100 de povești ale femeilor din România care, prin implicare civică, schimbă în bine această țară, făcând-o mai suportabilă și chiar mai frumoasă.

Volumul Forța civică a femeilor a fost lansat în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest din București și care a avut loc anul acesta între 30 mai și 3 iunie. Fiecare poveste a acestor femei este un exemplu de succes obținut prin eforturi susținute și dorința fermă de a realiza ceva pentru ele, pentru cei apropiați lor și, mai presus de orice, pentru comunitate. Aceste doamne activează în domenii variate și susțin proiecte dintre cele mai diverse, dar la baza tuturor mărturiilor stau acel ea și noțiuni de curaj, pasiune, generozitate, iubire, putere.

Una din aceste doamne de succes este și Meryem Mambet, care prin activitatea ei susținută este o prezență activă în comunitatea locală, prin acțiunile cu caracter social și cultural pe care le organizează. În această carte povestea ei debutează cu titlul „Poți să alegi să mergi cu valul sau poți să creezi valul.” Prezentă la evenimentul de lansare a cărții Meryem M. a transmis următorul mesaj: „Mulțumiri celor care au venit să mă susțină, le mulțumesc tuturor celor care m-au inspirat să mă implic în viața socială și civică…dedic cartea tuturor celor care speră că progresul și civilizația merită o șansă pe aceste meleaguri. Sunt doar 101 de povești…din multe povești nescrise, din țara aceasta, a unor femei care doresc să facă bine și să ajute pe cei din jur. Într-o țară civilizată…femeia este activă și prosperă„ Meryem Mambet -Co-președinta Asociației Agiacai Saladin.

Despre Asociația Agiacai Saladin

În memoria părintelui său în anul 2012 fiica Meryem Mambet a înfiinţat la Constanța alături de prietena ei Lector.univ.Dr. Denis Ibadula, Asociaţia Agiacai Saladin. Care încă de la înființare a întreprins o serie de acţiuni menite a reuni membri ai comunităţii în jurul valorilor spirituale, culturale şi morale reale, autentice, dar și recunoașterea meritelor elevilor cu rezultate de top din gimnaziu, care participă la concursuri însemnate. Astfel citatul preferat al domnului Agiacai <Educaţia este modalitatea prin care poţi schimba multe lucruri>este readus în atenţie de fiica Meryem, prin aceste acţiuni de promovare şi recunoaştere a tinerilor meritoşi. Tatăl doamnei Meryem Mambet, Saladin Agiacai a fost lider al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, fondator al Asociaţiei Patronale Mamaia şi membru în Congresul Mondial al Tătarilor. A susţinut şi promovat întodeauna tinerii meritoşi, sprijinindu-i prin burse de studii, a iniţiat Campania “Un euro pentru Crimeea”, păstrând astfel o legătură strânsă cu tătarii din Crimeea(Ucraina), în acelaşi timp a construit o punte de legătură cu tătarii din întreaga lume. Saladin Agiacai era înzestrat cu un suflet nobil, iubea oamenii şi aprecia întodeauna lucrul bine fãcut, toată viaţa s-a dedicat idealurilor sale.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Ziua limbii tătare sărbătorită în spiritul Anului Centenarului Marii Uniri

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 mai 2018, 08:55

            La inițiativa CCD Constanța, reprezentată de profesor metodist Narciz Amza în cadrul Centrului de Documentare şi Informare al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Tuzla și în spiritul marcării Centenarului și a diversității multiculturale a fost sărbătorită Limba Tătară.

Au participat elevi, cadre didactice, părinți, primarul comunei, reprezentantul DRI, membri ai comunității tătare din Tuzla și Constanța, reprezentanți ai comunității armene și elene. Vocile etnicilor tătari, armeni și eleni s-au făcut auzite subliniind caracterul pământului dobrogean, acela de mozaic etnic și cultural.

Dintre momentele evenimentului amintim: prezentarea localității Tuzla de către directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1, prof. Radu-Emil Buzan, rememorarea evenimentelor ce au marcat istoria neamului nostru de către prof. de istorie, Crăciun Vasilica, recital de cântece și poezii în interpretarea elevilor școlii de etnie tătară coordonate de prof. Gemil Meral și Nedret Abduraman, simboluri ale comunității armene – dr. Arsen Calpaccian de către Alice Semedichian Platon, emblema a comunității elene – Demostene Tranulis (căruia îi datorăm construcția Teatrului Fantasio) înfățișat de Marilena Papazoglu Fiacescu și, nu în ultimul rând, domnul Aidun Curt-Mola, reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, care cu emoție în glas a realizat un portret al domnului Etem Curt-Mola (Baș Muftiu), bunicul său. De asemenea, din rândurile invitaților nu au lipsit: membrii Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Nr.1, Tuzla, preot paroh Fîrte Robert și profesor Mihai Ioana, profesor Comșa Luminița, reprezentant al Consiliul Profesoral, custodele Centrului pt. Tineret ”Ion Creangă” Tuzla, doamna Damian-Pascal Maria și fostul director al școlii, prof. Marcoșanu Afrodita.

Activitatea a fost moderată de către prof. Narciz Amza și directorul adjunct al Școlii Tuzla, prof. Mihaela Fulea. În discursul susținut în fața participanților la eveniment prof. Narciz Amza a declarat: „De când s-a legiferat în Parlamentul României, Ziua Limbii Tătare a fost sărbătorită cu mult drag de tătari. Este un moment important din istoria recentă a etniei noastre, una din multele minorități ale curcubeului dobrogean.„

Sărbătoarea limbii tătare -scurt istoric:

            În urma unui demers parlamentar, al fostului deputat tătar Aledin Amet, în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 256/2010 privind instituirea Zilei limbii tătare. Data de 5 mai a devenit, aşadar, în mod oficial, o sărbătoare, promovându-se, şi în acest fel, reperele spirituale ale comunităţii tătare din România. În data de 5 mai 1985, cinci profesori, redactori ai revistei “Renkler”, au pus bazele unui alfabet în care s-au publicat din acel moment revistele în limba tătară din România. 5 mai, este deci, ziua în care s-a născut limba tătară cu caractere dobrogene. Limba maternă înseamnă, indiscutabil, un mod consistent de a asigura continuitatea, inclusiv în domeniul creaţiei. Cu prilejul acestei sărbători sunt organizate manifestări cultural – artistice menite să readucă în atenţia etnicilor tătari și nu numai importanţa păstrării limbii materne.

Ghiulșen Ismail Iusuf

Radio România Constanța

Etnicii tătari comemorează genocidul din 18 mai 1944

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2018, 12:36

18 Mai 1944 reprezintă pentru tătarii crimeeni din întreaga lume cel mai întunecat moment al istoriei. La 18 mai, etnia tătară comemorează un eveniment tragic al istoriei sale, cunoscut sub numele de “Sűrgűn”, deportarea tătarilor crimeeni de către autorităţile sovietice sub comanda lui Stalin.

La 18 Mai 1944, într-o singurã noapte, aghiotanţii dictatorului de tristã amintire I.V.Stalin, au pus în aplicare un plan diabolic: trimiterea în surghiun a întregii populaţii tãtare, au fost îmbarcaţi în vagoane de marfă şi uşile acestora sigilate. Nu au fost iertate nici femeile, nu au fost iertaţi nici copiii, nici bătrânii. Această călătorie a morţii a durat 10-12 zile şi a dus la masacrarea a jumătate din cei surghiuniţi. Majoritatea celor rămaşi în viaţă a fost transferată în Uzbekistan, într-o zonă deşertică.

Abia după 14 noiembrie 1986, Tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. Au revenit în Crimeea o parte din ei..După Revoluţia din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la un astfel de marş la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situaţiei politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014.

Din dorinţa de a comemora victimele Surghiunului din 18 mai 1944, in dorinta de a pastra vie memoria înaintaşilor care au pierit în acele tragice evenimente comunitatile de tatari din Romania şi din diaspora organizează evenimente commemorative, marşuri şi slujbe religioase la toate lacaşele de cult musulmane.

Marele romancier tătar Cengiz Dağci care imediat după deportare s-a întors în satul său natal şi a văzut că aici numai este nimeni alcineva decât vechiul său prieten Alim, în romanul său „O topraklar Bizim edi” povesteşte prin intermediul lui Alim despre o ceată de tineri partizani tătari următoarele: „Cu două zile înainte au venit ruşii în sat. Pe bunicul Ceavit şi pe Kaytaz i-au spânzurat de pomul aflat lângă geamie. 50 de oameni printre care şi Hasan ağa au fost aliniaţi lângă peretele geamiei şi au fost împuşcaţi. Au omorât şi pe alţii, dar eu nu i-am văzut pe aceştia. Au i-au strâns pe cei de la sate, în câmp. Eu eram lângă Birol ağa, el mi-a şoptit la ureche, <Fugi Alim. Fugi în munţi caută-l şi găseştel pe Selim şi povesteşte-i ceea ce ai văzut, spune-i să rămână în munţi, şi tu o să rămâi acolo şi să nu te mai întorci în sat. Acest sat nu mai este al nostru.>”

Pentru mulţi dintre tătarii deportaţi durerile provocate au fost ultimele. Aceştia au murit pe drum, sau în locurile unde au fost deportaţi, în câteva luni. Unii au murit în lagărele de concentrare din Ural, iar cei care au supravieţuit, au fost trimişi în lagărele de muncă din provincia Taşkent.

Ei au fost deportaţi sub pretextul că în timpul celui de al II-lea război mondial au colaborat cu nemţii. În realitate faşciştii lui Hitler cât şi bolşevicii lui Stalin le-au făcut mult rău crimeenilor. Adevărata cauză a deportării tătarilor din Crimeea a fost epurarea etnică, care se încearcă şi astăzi.

Istoria trebuie să consemneze adevărul despre acest tragic eveniment pentru posteritate.

Ghiulşen İsmail-İusuf

Radio Romania Constanta

 Musulmanii au intrat în Postul lunii Ramazan

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2018, 12:17

Începând cu data de 16 mai 2018, anul islamic 1439, Musulmanii au intrat în Postul lunii Ramazan. Mesajul preşedintelui Iohannis transmis musulmanilor din România la începerea lunii postului Ramadan.

„Adresez salutul meu călduros membrilor comunităţii musulmane din România, cetăţeni români de etnie turcă şi tătară care celebrează, în luna Ramadan, revelaţia Coranului.
Vă invit să vă regăsiţi în respectul, toleranţa, filantropia şi solidaritatea faţă de semeni. În România, dialogul interconfesional şi interetnic este pilonul solid al unei convieţuiri armonioase, garanţia unui viitor mai bun, în prosperitate şi bună înţelegere. Fie ca perioada Ramadanului, consacrată postului şi rugăciunii, să vă aducă pace şi bucuria comuniunii spirituale, în familie şi în societate, reînnoindu-vă încrederea în puterea deplină a credinţei, pentru binele comun.”

Semnificatia şi importanta lunii Ramazan

Luna Ramazan este considerată luna pocăinței și sacrificiului, care celebrează perioada în care profetul Mahomed a primit revelația coranică. Timp de aproximativ 29 de zile, musulmanii trebuie să postească din zori până după apusul soarelui. Postul înseamnă abstinența de la mâncare, băutură, fumat și relații sexuale, în intervalul menționat. Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna postul, urmând a-l ține ulterior.

Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, cel care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă, Coranul.Tradiţia islamică spune că tot în această perioadă porţile paradisului sunt deschise, iar cele ale iadului se închid. Pentru a marca semnificaţia deosebită a acestei luni sfinte şi ritualurile religioase se desfăşoară într-o cadenţă aparte, slujbele din moschee, denumite mukabelle, începând în fiecare dimineaţă cu citirea Coranului, urmat de predici obligatorii ale imamilor, la care participă şi femeile, în locurile special amenajate de la etaj, ferite de ochii bărbaţilor. Seara se săvârşesc alte slujbe speciale, teraavih, cu participarea exclusivă a bărbaţilor din comunitate.In comunitatile numeroase de musulmani copii, seara de seara vestesc bucuria Lunii Ramazan, umbland din casa in casa cu colindul intitulat SehRamazan.

Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Qadır, anul acesta este celebrată în noaptea de 11/12 iunie. Cartea noastră sfântă, Coranul, Carte a luminii şi înţelepciunii divine a început a fi coborâtă în noaptea de 26/27de Qadır keşesĭ a lunii Ramazan, când Profetul Muhammed a avut prima revelaţie. Tradiţia spune, de asemenea că tot în această noapte, dorinţele sunt îndeplinite. În noaptea de Qadır , Noaptea Puterii şi a Destinului, a Predestinării şi Grandorii, s-a născut lumina İslamului, a început coborârea versetelor Sfântului Coran cel glorios, limpede şi nobil.

Musulmanii se obligă să facă milostenie în mod regulat, sub forma Zakat-ului (unul din cei cinci stâlpi ai Islamului) sau Sadaqa (donația voluntară). În timpul Ramadanului, răsplata divină pentru cei care fac acte de caritate este considerată a fi mai mare. În consecință, mulți musulmani oferă mai mult în timpul acestei luni. Musulmanii trebuie să contribuie, de asemenea, cu o anumită sumă de caritate, astfel încât cei săraci ar putea sărbători, de asemenea, sfârșitul postului.

Credincioşii musulmani vor sărbătorii în perioada 15-17 iunie 2018, cele trei zile de Ramazan Bayram, una din cele mai importante sărbători , după ce timp de 29 de zile musulmanii au fost în luna postului de Ramazan.

Sărbătoarea de Bayram este denumită popular sărbătoarea dulce Şeker Bayramı, datorită meniurilor specifice bazate pe prăjituri cu miere şi sucuri de fructe. Ea este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întămpinată cu traditionala urare de sănătate şi îndestulare. Pe parcursul celor trei zile, de pe mesele musulmanilor nu lipsesc preparatele culinare traditionale, la loc de cinste stand baclavalele şi sarailiile. În prima zi de Bayram, dimineața, bărbații merg la geamiei prntru rugăciunea colectivă. Copii merg cu colindul din casă în casă pentru a ura Bayram fericit. Cu ocazia lunii postului de Ramazan, Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, dorește ca această Lună Sfântă Ramazan să umple sufletele cu adorarea lui Allah, să ne întoarcă către Creator și să ne fie acceptată căința de păcate! Fie ca Postul să nu ne fie în zadar și să fie primit de către Allah!

VAN’DA RAMAZAN AYI NEDENİYLE DÜZENLENEN MUKABELE PROGRAMLARINA BAYANLAR YOĞUN İLGİ GÖSTERİYOR. (İHA/VAN-İHA

Ghiulşen Ismail-Iusuf

6 Mai – ziua când Turcii şi Tătarii săbătoresc Qıdırlez(Hıdırlez) Bayrami

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 mai 2018, 11:05

Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. Sărbătoarea marchează începutul anului agricol, trecerea la anotimpul cald şi implică practicarea unor gesturi ritualice: rostogolirea pe iarbă – ca toate relele să se ducă pe duşmani; săritul peste foc – să se cureţe totul de ce este rău; lăsatul hainelor afară pentru ca cei doi sfinţi în timpul nopţii (de 5 spre 6 mai) să le biciuiască şi posesorul hainelor să fie scăpat de rele; cunoasterea ursitului şi a viitorului de către tinerele fete.

Astfel că, există obiceiul ca în ziua de Qıdırlez(Hıdırlez) să se consume mâncare albă: iaurt, brânză, ouă, carne albă de miel sau pasăre. În această zi de 6 mai se merge la mormintele apropiaților. Acestea se curăță, se împodobesc cu flori, apoi se fac rugăciuni, pomeni, se ajută cei nevoiași. Se sacrifică miei și se prepară ciorbă din carne de miel (Sorpa), precum și preparate din aluat: qalaqay(turtă), qobete(plăcintă cu carne), qurabyie(corăbioare) și altele.

Calacaiul (turta) se prepară în straturi, cu brânza sau cu jumări de oaie, tare ca piatra sau uleioasă. Acest produs tradițional se prepara de către gospodine în zilele de Qıdırlez (6mai), Tepreș (serbare câmpenească), Nawrez(21martie), conform tradiției rostogolirea turtei între picioarele copiilor, așezarea la temelia casei şi la prima brazdă indică dacă anul în curs va fi unul roditor sau secetos. Astfel dacă turta odată rostogolită cade pe partea din față, se spune că acel an va fi îmbelșugat.

Sărbătoarea care aducea în prim plan riturile de fertilitate, implica şi miturile moşilor şi ale strămoşilor, prin pomenirea străbunilor (comemorarea acestora la cimitir).

După legendă, cei doi fraţi gemeni Hızır şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Qıdırlez- Hıdırlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. Cei doi profeţi Hîdîr şi Ilias se întîlnesc în fiecare an pe 6 mai, pe pămînt ca să vestească musulmanilor primăvara.

Turtă tradițională (Calacai-qalaqay) se prepara un aluat din ou, ulei, iaurt, drojdie, sare și făina. Se frământă o cocă potrivit de moale. Aluatul se întinde și se unge cu ulei deasupra. Se așază una peste alta, se rulează şi se pun în tavă cu capetele în jos. Se apasă cu mâna și se lasă să-și mai mărească volumul. Se mai apasă până se umple tava cu coca crescută. Pe deasupra se unge cu un gălbenuș de ou. Cu o furculiță și cuțit se ornează motive orientale. Se coace în cuptorul încins.

Ghiulşen Ismail Iusuf

Radio România Constanţa

Constanta: Târgul de binefacere –„Să dăruim împreună” a ajuns la cea de-a XI-a ediţie

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 8 mai 2018, 10:55 / actualizat: 17 mai 2018, 9:45

Anul acesta Târgului de binefacere –„Să dăruim împreună” a ajuns la cea de-a XI-a ediţie, organizatorii târgului umanitar au fost Instituţia Prefectului – Județului Constanţa în parteneriat cu Consulatele Generale ale Republicii Turcia şi Federaţiei Ruse la Constanţa şi cu reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Acţiunea a avut loc sâmbătă, 28 aprilie 2018, în incinta centru comercial Vivo din Constanţa. În cadrul târgului fiecare partener şi-a amenajat un stand pentru ţara pe care o reprezintă, Instituţia Prefectului realizând standul pentru România. La aceste standuri au fost prezentate şi comercializate obiecte, suveniruri originale şi produse alimentare tradiţionale, au fost derulate spoturi cu obiceiuri şi tradiţii ale etniilor, însoţite de momente artistice specifice cu participarea ansamblurilor etniilor din Dobrogea.

Cu standuri de prezentare şi vânzare au participat: Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Comunitatea Elenă „Elpis” Constanţa, Uniunea Armenilor din România – filiala Constanţa, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa alături de Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” şi Turkish Airlines Constanţa, Comunitatea Rulilor – Lipoveni din România – filiala Constanţa prezenţi la stand împreună cu reprezentanţii Consulatului Federaţiei Ruse la Constanţa.

Momentele artistice au fost susţinute de ansamblurile folclorice ale etniilor prezente la eveniment. „CanRenkler” (UDTTMR), „Fidanlar” (UDTR), „Elpis” (Comunitatea Elenă), „Muguraşii Cumpenei” (Primăria Comunei Cumpăna) şi solista Georgiana Chiriţă (CRLR – fil. Constanța). Alături de ansamblurile minorităților etnice din Constanţa, anul acesta a participat, în premieră, şi Ansamblul de dansuri armâneşti „Iholu”.

Conform comunicatului de presa transmis de Institutia Prefectului Judeţului Constanţa, evenimentul este organizat din anul 2006, iar de-a lungul timpului fondurile colectate au fost oferite persoanelor cu  dizabilităţi, secţiilor de Pediatrie şi Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Centrului de Primire a Copiilor în Regim de Urgenţă Constanţa, Centrului de Plasament „Delfinul” din Agigea, Centrului de Plasament „Antonio”, Centrului pentru Educaţie Incluzivă “Delfinul” urmând ca în acest an fondurile colectate să fie direcţionate către elevii din Centrul pentru Educație Incluzivă „Maria Montessori” din Constanţa.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Radio România Constanţa

Lumea musulmană celebreaza intrarea în cele trei luni sfinte

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 martie 2018, 21:48

În luna martie avem două mari sărbători înscrise în  calendarul anului islamic 1439: Regaib Qandili şi începutul celor trei luni sfinte: Regep, Şaban şi  Ramazan lunile 7,8 şi 9 ale calendarului islamic.

Astfel, începând cu data de 19 martie 2018, musulmanii din lumea întreaga au intrat în cele trei luni sfinte “Recep, Şaban şi Ramazan”. Aceste luni sfinte preced luna Ramazanului (luna postului), luna curăţirii spirituale. Iar în data de 22 martie a fost celebrată noaptea de “Regaib Qandili”, în calendarul religios islamic “Regaib Qandili” are semnificaţia de binefacere şi recompensă, de practică virtuoasă. Termenul “Regaib” în dicţionar înseamnă donaţie, dar, un dar important şi bogat.

“Regaib”  este vestitorul “Miraç-ului”, al ascensiunii spirituale, al călătoriei nocturne, al înălţării spere al 7-lea cer, eveniment ce se întâmplă în a 27-noapte a lunii Recep în acest an islamic, pe 13 aprilie. “Miraç” în limba arabă, limbă a religiei islamice, are sens de treaptă, de înălţare, de ascesnsiune. “Miraç”  este călătoria nocturnă a Profetului Mahomed, înălţarea în ceruri şi primirea lui de către Allah. Miracolul Miracolului a survenit în a 27-a noapte a lunii Recep, înainte cu un an de la fuga-exil, emigrarea de la (hicret) a Profetului de la Mecca la Medina, 16 iulie 622 an ce marchează debutul erei islamice.

În cele trei luni sfinte “Üç Aylar”, trăirea sentimentelor religioase este mai accentuată. Alături de slujbele religioase obligatorii, enoriaşii citesc din cartea sfântă Coran.

După noaptea de  Miraç urmează noaptea Berat Kandili – noaptea Iertării păcatelor (30 aprilie) şi Qadir gecesi – noaptea  revelării Coranului (10 iunie), când Allah îşi revarsă milostivirea şi binecuvîntarea asupra credincioşilor.  Tradiţia spune, de asemenea că tot în această noapte dorinţele sunt îndeplinite.

Aici, pe aceste meleaguri în nopţile sfinte sunt oficiate slujbe speciale în toate lăcaşurile de cult musulmane.

Tot anul acesta pe 16 mai începe luna Ramazan (luna postului), iar după noaptea revelării Coranului (10/11 iunie),  în perioada 16, 17, 18, iunie se sărbătoreşte “Ramazan Bayram”.

Ghiulşen Ismail Iusuf

Radio Romania Constanta

Sărbătoarea Nawrezului la popoarele turcice a fost marcată de tătarii din Dobrogea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 26 martie 2018, 19:45

            Este deja tradiție ca tătarii din Constanța să întâmpine primăvara cu o întâlnire familială, de suflet, printr-o acțiune dedicată zilei de 21 martie, sărbătoarea Nawrezului la popoarele turcice. Evenimentul a avut loc duminică în data de 18 martie, la Palatul Copiilor din Constanța, organizatoarele acțiunii au fost doamnele prof. Narciz Amza metodist la (Casa Corpului Didactic), lector univ. dr. Denis Ibadula, (Directorul laboratorului de cercetari matematice romano-turc „Grigore Moisil” al Universității Ovidius Constanţa), ec. Mery Mambet, (co-președinte al Asociației Agiacai Saladin), prof. Aymer Bolat (RecReativ), ed. Sachir Bunian (Gradinita Valeni, Constanţa), dr. Aysun Molagean.

Manifestarea s-a desfășurat pe două secțiuni: una dedicată copiilor și celalaltă dedicată părinților, bunicilor și tuturor invitaților. Spectacolul a debutat cu momentul artistic pregătit de grupa ”Fluturașii” de la Grădinița din Văleni, coordonați de  ed.Bunian Șachir.

Despre semnificația și importanța sărbătorii a vorbit prof. Ecrem Gafar. De la eveniment nu putea lipsit nici arta culinară, astfel, despre bogăția gastronomiei tătărești a relatat Carmen Paraschivescu, psiholog și blogger culinar. Aceasta a vorbit despre arta culinară tătărească din perspectiva unei autentice dobrogence, despre urmele pe care le lasă în noi iarna, în drumul său spre primăvară și care sunt reperele unei alimentații sănătoase în acest anotimp. În prezentarea intitulată „Garda Culinară iubește mîncarea tătărească”, autoarea a mai precizat: „După cum le-am spus și lor, nu am vrut să vând șuberecuri la tătari, așa că am vorbit despre persoanele care m-au inspirat de-a lungul timpului să gătesc tătărește, mulțumind femeilor tătăroaice care au păstrat cu greu această identitatea cultural-gastromică a etniei lor, și care, cu multă discreție, au făcut-o cunoscută și au impus-o în peisajul dobrogean mai mult decît altele. Există localuri tătărești, nu doar cu preparate tradiționale, ci și cu decoruri specifice, care recreează atmosfera de locuință tătărească, patiserii, brutării, unde oricine se poate bucura de preparate tătărești. La sărbători, indiferent ale cărei etnii, o mamă sau o bunică tătăroaică trimite celebra ”tavă rotundă” de unde apar niște minuni de preparate pe care le savurează toată lumea.„

Momentul liric a fost susținut de Norepșan Gemambet din Mangalia, aceasta a recitat din creație proprie „Nawrez Kunu„(Ziua de Nawrez), o poezie care evocă timpurile colindelor de primăvară, grâu încolțit și crengile împodobite cu flori de primăvară, iar pentru prezent face apel și la unitate.

În paralel a avut loc și Atelierele Primăverii-ateliere de creație, unde copiii au confecționat flori și au împodobit copacul de Nawrez, sub îndrumarea doamnelor prof.Aimer Bolat, dr.Aysun Molagean și a subsemnatei. Pentru efortul lor copiii au fost răsplătiți cu daruri din partea doamnei Mery Mambet și dulciuri din partea domnului Feuzi Ismail. Un loc aparte în cadrul spectacolului l-a constituit evoluția copiilor pe scenă, care alături de creanga de Nawrez împodobită cu flori de primăvară și obiecte tradiționale de artizanat, au vestit venirea primăverii prin rostirea colindul specific „Nawrez„. Momentul muzical de la finalul spectacolului a fost susținut de prof.Leila Kerim Wilson. Imaginile au fost surprinse de ochiul magic al lui Mozen.

Cei prezenţi au fost invitaţi să povestească amintiri legate de această sărbătoare, astfel s-a creat o atmosferă familială în care toată lumea a degustat din delicioasele preparate specifice tătărești.

În leagătură cu desfășurarea evenimentului, coordonatoarele proiectului prof.Narciz Amza și lector univ.dr.Denis Ibadula au declarat următoarele: „Primăvara este anotimpul care seamănă cel mai bine cu un copil: prospețime, lumină, candoare, zâmbet , strălucire. Și cum poți sărbători mai bine primăvara, dacă nu cu copiii? A fost o atmosferă plină de emoție la vederea acestor copii mândri că sunt tătari. Ca la orice eveniment de asemenea amploare,  a fost necesar un efort de echipă. Mulțumesc, Denis Ibadula, Mery Mambet, Aysun Molagean„- a conchis doamna Narciz Amza. 

             Mesajul transmis de lector univ.dr.Denis Ibadula, Directorul laboratorului de cercetari matematice romano-turc „Grigore Moisil” al Universității Ovidius Constanţa a fost: „La 21 martie noi, tatarii dobrogeni, sărbătorim nawrez sau nevruz-ul, sărbătoare care marchează începutul primăverii astronomice. Prin chiar etimologia cuvintelor care intră în alcătuirea denumirii sale, Nawrez este simbolul unui nou început, al renașterii, al reînnoirii, al începutului unui nou ciclu. Este o sărbătoare a lumii turcice veche de peste 5000 de ani, sărbătoare care în zilele noastre se mai practică doar în cadrul unor festivitati organizate. Multumim numerosilor copii și părinților acestora care au răspuns cu toții prezent invitatiei noastre, a doamnelor din comunitatea tătară. Noi ne dorim să menținem vii în sânul comunității noastre aceste sărbători, la care participă alături de tătari, și celelalte nationalități, așa cum suntem noi obișnuiți aici, în Dobrogea.„

Despre implicarea copiilor la astfel de evenimente tradiționale, doamna ec. Mery Mambet, co-președinte al Asociației Agiacai Saladin a vorbit astfel:„Mă bucur să particip la evenimentele în care copiii din comunitatea noastră se întâlnesc ți fac diferite activități ca să marcheze un obicei sau o tradiție. Este un prilej să se întâlnească copiii, dar și mamele lor, părinții. Bucuria copiilor este și bucuria noastră, a adulților. Trebuie să avem grijă de copii, să facem din nevoile lor o prioritate, deoarece ei reprezintă viitorul.„

Scurt istoric al Nawrezului

Ziua de 21 Martie marchează începutul primăverii, retrezirea naturii la viaţă. Cuvăntul “Nevruz, Nawrez”, vine din persană şi semnifică” nou”. Fiecare popor are tradiţii şi obiceiuri pe care le păstrează. Echinocţiul de primăvară este pentru lumea turcică cea mai importantă sărbătoare preislamică etnofolclorică, marcând noul an solar. Este sărbătoarea primăverii dar şi o sărbătoare populară unde sunt se readuc în atenţie diverse obiceiuri precum: colindul, tradiţie care se păstrează şi astăzi la Tătarii din Dobrogea şi care este reînviat de copii şi tineri; Săritul peste foc, dar şi vopsitul ouălor şi grâul încolţit, toate acestea sunt obiceiuri ce ţin de sărbătorirea Nevruzului. Vopsitul oului în diverse culori are o semnificatie aparte roşul semnifică focul, căldura, albastrul-apa, cerul, galben-aerul,soarele, verdele semnifica natura. În Dobrogea copiii împreuna cu tinerii, formează  grupuri de 3-8, împodobesc o creangă înmugurită cu ghiocei si colindă pe la casele oamenilor spunând versuri specifice “Nawrez”. După ce îi colindă pe gazde, tinerii le oferă acestora ghiocei din ramura împodobită. Astfel vestesc venirea primaverii. Gazdele le ofera colindătorilor, bani, ouă iar cu batiste brodate și prosoape specifice împodobesc ramura. Tinerii colindatori la finalul zilei îşi împart darurile primite. In ideea de a rămăne vesnic tinere, fetele în acesta zi îşi împodobesc părul cu ghiocei. Sărbătoarea Nawrez este celebrată în toate localităţile din Dorbrogea, acolo unde trăiesc comunităţi de etnici tătari şi turci. De altfel sărbătoarea este prezentă în fiecare an şi la turcii și tătarii din: Anatolia, Azerbaidjan, Kazahstan, Tatarstan, Turkistanul de Est, Tűrkmenistan, Crimeea şi zona Balcanică. Mesajul sărbătorii este acela de a fi împreună, de a fi uniţi și solidari.

Ghiulșen Ismail-Iusuf

Radio România Constanța

Evenimentul „Identitate Culturală în Dobrogea” a reunit personalități reprezentative dobrogene, tradiții și obiceiuri, cultură și spiritualitate

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 noiembrie 2017, 07:50 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 9:21

Evenimentul „Identitate Culturală în Dobrogea” a fost organizat de Asociația Culturală Wild Art cu reprezentanții asociației, Dr. Laura Stroe, Prof. Univ. Dr. Marian Cojoc, Dan Ferariu și Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea şi susţinut de Constanța Culturală.

Acţiunea culturală desfăşurată la Galeria de Artă „Virgil Coman“ a reunit personalități reprezentative dobrogene, tradiții și obiceiuri, cultură și spiritualitate. Oficiile de gazde au fost făcute de reprezentanții asociației „Wild Art“, dr. Laura Stroe, prof. univ. dr. Marian Cojoc și ing. Dan Ferariu, alături de președintele Inomar Cluster, Stănică Enache. În discursul de debut, vicepreşedintele asociaţiei „Wild Art“, prof. univ. dr. Marian Cojoc a precizat următoarele: „Acţiunea de azi se înscrie în multicultariltatea acestui spaţiu. Setoasa noastră atitudine pentru identitate, care să corespundă până la urmă aspiraţiilor proprii, a făcut de a lungul anilor prin promovarea culturii etniilor să continue şi astăzi prin această proiecţie cultural identitară.”

În prezenţa invitaţiilor şi a unui numeros public iubitor de cultură, evenimentul a debutat cu un spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale susţinut de Ansamblul de dansuri „Dobrogeanca”, de la Centrul Cultural Elena Roizen din Ovidiu, coordonat de Elena Dordea, Ansamblul de dansuri „Iholu” și interpreta Cristiana Roșca din partea Comunităţii Armâne din România, Filiala Constanța, coordonat de Mirela Goga, Ansamblul de dansuri „Canlar” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Filiala Cobadin, coordonat de Ailis Molamet și elevii Școlii Gimnaziale „Iuliu Valaori” din Nisipari coordonați de Sandu Gabriel Andrei.

Pe simezele Galeriei de Artă Virgil Coman au fost prezente lucrări de pictură și fotografii reprezentând personalități dobrogene, momente culturale și documente. Materialele reprezentând personalităţi tătare care şi-au adus contribuţia în promovarea valorilor culturale ale etniei, au fost realizate de Președintele Asociației Agiacai Saladin, Meryem Mambet, alături de Dr.Melek Fetisleam, Gulșen Ismail Iusuf, Asociația Culturală Mehmet Niyazi, Erol Murad şi Sunai Cadîr.

Despre importanţa evenimentului Președintele Asociației Agiacai Saladin, Meryem Mambet a precizat : „Evenimentul organizat de Wild Art la Galeriile Virgil Coman a demonstrat că Dobrogea înseamnă armonie şi unitate când vine vorba de muzica şi dansurile specifice comunităţilor reprezentative acestor meleaguri dobrogene: români, aromâni şi tatari. Este o oportunitate de a promova şi arăta personalitaţile reprezentative trecute şi prezente ale comunitătii noastre. Cunoscându-ne istoria prezentă şi trecută preţuim şi apreciem ce avem, respectăm aceste meleaguri şi oamenii ei.”

Personalităţile tătare trecute şi prezente ilustrate pe simezele Galeriei de artă sunt: Poetul, pedagogul şi ziaristul Mehmet Niyazi, scriitorul şi militantul pentru drepturile tătarilor Necip Hagi Fazâl, cercetător în domeniul fizicii plasmei la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din București, profesor universitar la facultățile de fizică ale universităților București și Constanța, Geavit Musa, realizatorul de emisiuni radio, jurnalistul şi autorul de dicţionare, Altay Kerim, istoricul de renume mondial prof.univ.dr.Kemal Karpat, Directorul Laboratorului „Grigore Moisil” de cercetare matematică româno-turc din cadrul UOC, membru în Societatea de Matematică Americană şi co-preşedintele Asociației Agiacai Saladin, lect.univ.dr.Denis Ibadula, promotorul turismului românesc şi fostul preşedintele UDTTMR, Agiacai Saladin, poetul şi etnograful, prof.univ.dr.Nevzat Yusuf Sarigöl, poetul, jurnalistul şi pedagogul Yaşar Memedemin, şi nu în ultimul rând tenorul şi compozitorul Sebat Husein.

Existenţa proiectului Wild Art s-a bazat pe un concept original, pe noi forme de colaborare între creator şi privitor, pe competiţie culturală, pe noţiunea de identitate în care arta este utilizată ca un instrument eficient pentru reflectarea acesteia. Obiectivele asociaţiei sunt de sensibilizare a societaţii contemporane, locale şi nu numai faţă de actul artistic, dar şi „Educarea” publicului, capabil să descifreze şi să asimileze actul cultural.

Regretatul istoric şi șef al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, dr. Virgil Coman a fost coautor şi coordonator a numeroase volume dedicate Dobrogei, un om al „cetăţii” care avea darul de ai unii pe toţi. În memoria lui a fost inaugurată în pasajul pietonal de lângă magazinul Tomis pe 22 septembrie 2017, „Galeria de Artă” ce îi poartă numele. „Galeria de Artă Virgil Coman” reprezintă un preambul al viitoarelor acțiuni culturale care vor avea loc într-un spațiu inedit și special creat pentru forme diverse de exprimare artistică, expoziții de artă, lansări de carte, lecturi publice, recitaluri, etc.

Expoziția multiculturală va rămâne deschisă până pe 3 decembrie 2017.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

Universitatea Ovidius găzduieşte pentru al patrulea an consecutiv cursul „Istoria și civilizația tătarilor”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 octombrie 2017, 05:00

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco–Musulmani din România și Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” organizează pentru al patrulea an consecutiv în anul universitar 2016 – 2017 cursul „Istoria și civilizația tătarilor”.
Cursul este susținut de Metin Omer, doctorand la Universitatea „Hacettepe” din Ankara (Turcia).

Proiectul de cunoaştere a istoriei tătarilor se derulează în baza unui protocol de colaborare între Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România.
Anul acesta ceremonia de deschidere a avut loc miercuri, 18 octombrie la Universitatea Ovidius în prezenta cursanţilor, a participanţilor din anul anterior.

Cursul festiv a fost deschis de Conf. Univ. Dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, care a punctat importanța derulării acestui proiect atât pentru comunitatea tătară, dar și pentru mediul universitar constănțean.
Tot în cadrul ceremoniei de deschidere a cursului, a avut loc şi încredinţarea diplomelor absolvenţilor cursului din anul anterior. Diplomele de absolvire au fost înmânate de către drd. Metin Omer, titularul cursului.
În discursul său, drd. Metin Omer a mulțumit participanților la curs pentru interesul manifestat, Facultății de Istorie și Științe Politice, implicit Universității „Ovidius”, decanului Emanuel Plopeanu, pentru asigurarea cadrului propice desfăşurării cursului, “…este un proiect care poate la momentul la care el a fost iniţiat, puţini I-au intuit importanţa şi rostul. Cursul este deschis tuturor, nu numai studenţilor şi masteranzilor, şi este predat în limba română. Scopul nostru este acela de a ne consolida comunitatea pe de o parte, în jurul unor astfel de proiecte, reuşind totodată să ne cunoaştem mai bine propriile valori, dar şi să ne face cunoscuţi, să promovăm aceste valori în rândul populaţiei majoritare şi a celorlalte comunităţi entice. Este un exerciţiu de respect şi solidaritate pe care îl propun prin acest curs, fapt pentru care vreau să le transmit cursanţilor şi prin intermediul dumneavoastră că, deşi eu am propus nişte teme de dezbatere pentru acest an, sunt deschis oricăror alte dezbateri şi teme pe care ei le vor propune. În ceea ce priveşte temele propuse de mine, acestea acoperă istoria tătarilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, explică evenimentele importante şi prezintă biografii ale unor personalităţi sau descrieri ale unor locuri representative”, a precizat drd. Metin Omer, titularul cursului.

Ca si în anii precedenti, cursul este destinat membrilor comunitatii, studenților și masteranzilor de la Universitatea „Ovidius”, indiferent de specializare, dar si tuturor celor care, indiferent de pregătire sau vârstă doresc să afle principalele repere ale istoriei tătarilor.

Ghiulşen Ismail-Iusuf,
Radio România Constanţa

Ediţia a IV-a a Galei Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa!

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 14:30

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, prin comisia de învâţământ a organizat în data de 9 mai 2016, la sala de festivităţi „Remus Opreanu” a Prefecturii, a  patra ediţie a Galei „Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa!”.

În  cadrul manifestării au fost premiaţi 150 de olimpici de etnie tătară şi turcă din judeţul Constanţa care au obţinut rezultate de excepţie la olimpiadele şcolare naţionale, faza judeţeană, în anul şcolar 2015 – 2016. Odată cu trecerea anilor această gală s-a dovedit a fi un succes. Numărul copiilor foarte buni la învățătură, cu rezultate deosebite la concursuri județene și naționale, a crescut aproape de 150. Deși pentru unii elevi școala nu este semnificativă, pentru sute de copii de etnie turco-tătară, a învăța este prioritate.

An de an UDTTMR premiază aceşti elevi cu diplome, în semn de recunoaștere a muncii și rezultatelor obținute, dar și cu un loc în tabere programate în perioada vacanței de vară. Astfel, acțunile Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani, reprezintă un adevărat stimulent care să îi motiveze pe elevi să se autodepășească și să devină din ce în ce mai bine pregătiți.

În deschiderea  acţiunii, Preşedintele UDTTMR, ing.Gelil Eserghep, a declarat :” În acest an, numărul premianţilor de etnie turco-tătară a crescut. Mă bucur că tinerii noştri sprijiniţi de familiile lor au obţinut aceste rezultate, meritul nostru al uniunii este minor în acest sens. Noi nu facem decât să luăm act de munca voastră, a copiilor şi a celor care sunt în spatele lor”. a declarat preşedintele UDTTMR, în continuare Preşedintele UDTTMR a făcut şi un apel către toţi copiii pentru a se alătura activităţilor uniunii, dar să participe şi la cursurile de limba tătară din cadrul şcolii comunitare şi să vină la orele de pregătire a formaţiei de dansuri.

Ghiulşen Ismail-Iusuf

Cursul de „İstoria și civilizația tătarilor” la final

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iunie 2016, 12:37

Material realizat de Ghiulşen İsmail-İusuf
Realizator emisiuni min. tătară la Studioul Teritorial de Radio Constanţa
Email: ismailghiulsen@yahoo.com

Cursul „İstoria și civilizația tătarilor” care se desfăşoară în fiecare săptămână  la Universitatea Ovidius din Constanţa a debutat în luna  octombrie 2014, este un proiect demarat de Uniunea Democrată a Tătarilor Tuco-Musulmani din România în parteneriat cu Facultatea de İstorie şi Ştiinţe Politice şi se bucură de succes atât în rândul participanţilor din comunitatea tătară cât şi a participanţilor români. Cursul este susţinut de Drd.Metin Omer, de la Universitatea Hacettepe din Ankara.

La data de 9 iunie,  a avut loc festivitatea de decernare a diplomelor absolvenților cursului „Istoria și civilizația tătarilor”ediţia a II-a. Aproximativ 30 de cursanți și-au încheiat anul de studiu într-un cadru festiv, alături de titularul de curs, drd. Metin Omer, și în prezența președintelui UDTTMR, Gelil Eserghep, și a decanului FISP, Conf. Univ. Dr. Emanuel Plopeanu.

Cu acest prilej, reprezentanții celor două instituții partenere, UDTTMR și FISP, au anunțat că începând din anul 2016 – 2017, cursul „Istoria și civilizația tătarilor” va fi încadrat în categoria cursurilor facultative la Facultatea de Istorie și Științe Politice. Cursul va putea fi, astfel, urmat de studenții facultăților Universității „Ovidius”, parcurgerea acestuia urmând a fi consemnată în suplimentul de diplomă, la absolvire.

İstoria are un rol foarte important în dezvoltarea unui popor, deoarece ea constituie premiza principală care accelerează progresul economic. Baza vieţii unei societăţii este regăsită în paginile istoriei. Ea dă dovada de o experienţaă nemaipomenită şi de dezvoltarea multilaterală a strămoşilor. Se spune că fară trecut nu poate exista nici viitor, deci trebuie să acordam atenţie acelui testament scris care s-a format de-a lungul anilor şi pe care noi îl continuăm. İstoria este o carte a vieţii, a înţelepciunii pe care dacă o recitim ne îmbogăţim bagajul intelectual cu o experienţă deosebită. Nu trebuie să ignoram trecutul, deoarece el ne deschide ochii pentru a lumina drumul spre viitor.