Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani folosirea ierbicidului glifosat

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:30

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani, în loc de 15, perioada ce fusese propusă, folosirea ierbicidului glifosat și doar pentru uz profesional!

Acestea sunt prevederile rezoluției votate ieri în Parlamentul European.

Glifosat-ul este cel mai răspândit ierbicid, utilizat intens în agricultură de mai bine de 40 ani, dar suspectat că ar avea proprietăți cancerigene și de perturbare a funcțiilor endocrine.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis, anul trecut, un aviz în care glifosatul este considerat ca fiind puțin probabil să provoace cancer. În schimb, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat aceeași substanță drept posibil cancerigenă pentru om.

De altfel, în jurul acestor opinii diferite s-au concentrat și discuțiile în Parlament.

Președintele Comisiei de mediu, Giovanni LA VIA a spus, după dezbatere, că glifosatul a fost plasat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului pe o listă cu substanțe probabil cancerigene, pe care mai apar și cafeaua, carnea roșie sau sucul de aloe, de aceea mai e nevoie de studii:

Din acest motiv, Parlamentul a dorit scurtarea perioadei de autorizare de la 15 ani, propunerea Comisiei, la timpul necesar efectuării studiilor și, pe de altă parte, a cerut hotărât reducerea utilizării.  

Rezoluția votată ieri mai cere o evaluare independentă și publicarea tuturor dovezilor știițifice pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară le-a folosit pentru evaluarea glifosatului.

De asemenea, se cere interzicerea folosirii lui în parcuri, locuri de joacă și grădini publice, iar în agricultură, renunțarea la arderea prematură (procedeu prin care planta este eliminată înainte de recoltare pentru a accelera coacerea, o practică ce  crește expunerea oamenilor).

Prevederile votate de deputați nu sunt obligatorii, dar ar putea constitui un semnal pentru statele membre încă indecise în privința utilizării glifosfatului.

Parlamentul European a respins propunerea de interdicţie naţională asupra OMG-urilor

Publicat de Monica Slavici, 2 noiembrie 2015, 09:23

Motivul- iniţiativa legislativă ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granitele dintre statele care susţin şi cele care se opun OMG-urilor. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in Rubrica Euranet Plus de astăzi….

Parlamentul European a respins propunerea legislativă care ar fi permis fiecărui stat membru UE să restricționeze sau să interzică vânzarea sau utilizarea pe teritoriul său a unor alimente umane sau animale bazate pe organisme modificate genetic (OMG) aprobate de UE.
Deputatii sunt ingrijorati ca această lege ar putea fi inaplicabila sau că ar putea duce la reintroducerea unor verificari la granițele dintre statele care susțin și cele care se opun OMG-urilor.

Europarlamentarul Giovanni La Via, ale cărui recomandari de a respinge propunerea au fost aprobate cu 577de voturi a spus că decizia legislativului European este un semnal clar adresat Comisiei Europene.

“ Aceasta propunere ar putea să dea peste cap tot ceea ce s-a realizat cu piața unică si uniunea vamala. In ultimele luni, au fost exprimate serioase ingrijorări privind lipsa unui studiu de impact, privind compatibilitatea propunerii cu piața unică și aplicabilitatea ei in realitate. Nu a existat nicio evaluare a posibilelor consecințe sau a altor posibile optiuni”.

Raportorul Giovanni la Via crede că această propunere ar putea avea consecințe negative asupra agriculturii din UE, care este dependentă de suplimentele de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.

”Ar putea avea efecte negative indirecte și asupra importurilor. Și, în cele din urma, există îngrijorări ca această propunere nici nu ar putea fi aplicată de fapt pentru că nu există controale la granițele din UE” a mai spus Giovanni La Via.

Această propunere, care ar modifica legislația UE existentă pentru a le permite statelor membre să restricționeze sau să interzică utilizarea pe teritoriile lor a unor alimente bazate pe organisme modificate genetic aprobate de UE, a fost depusă de Comisie la 22 aprilie 2015.

Comisia a sugerat că această propunere ar trebui modelată pe o altă lege UE, privind OMG-urile destinate cultivării, care a intrat în vigoare în aprilie 2015. Aceasta le permite statelor membre să interzică cultivarea organismelor modificate genetic aprobate de UE pe teritoriul lor. Însă cultivarea acestor organisme are loc doar pe teritoriul unui stat membru, în timp ce comercializarea lor traversează granițele, ceea ce înseamnă că o interdicție națională de „comercializare și utilizare” ar putea fi dificil sau imposibil de aplicat fără a reintroduce verificări la graniță a importurilor.
Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentara Vytenis Andriukaitis a spus că propunerea nu va fi retrasă de Comisia Europeană, dar va fi discutată de Consiliul de Miniștrii.

Propunere legislativă privitoare la organismele modificate genetic- respinsă de Parlamentul European !

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2015, 09:28

Despre ce este vorba, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată de Andreea Drăguleasa, BFM.

Statele membre nu vor avea posibilitatea de a restricţiona sau interzice, individual, comercializarea alimentelor bazate pe organisme modificate genetic aprobate de Uniunea Europeană.

Asta deoarece ieri Parlamentul European a respins propunerea legislativă prin care Comisia Europeană dorea să modifice normele în vigoare.
Raportorul Giovanni La Via s-a declarat îngrijorat cu privire la efectele pe care le-ar putea avea o astfel de lege:
“ Reintroducerea controalelor la graniţe între statele membre ar anula ceea ce s-a realizat în privinţa uniunii vamale şia pieţei unice”
Raportorul Giovanni La Via a mai spus că propunerea ar avea consecinţe negative şi asupra zootehniei şi în general asupra agriculturii practicate în Uniunea Europeană, domenii în care sunt folosite suplimente de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.
În plus, legea ar aproape imposibil de aplicat nemaiexistând controale la graniţele din Uniunea Europeană.
Recomandarea raportorului de a respinge propunerea a fost urmată de 577 de europarlamentari care au votat pentru, s-au înregistrat, de asemenea, 75 voturi împotriva respingerii și 38 de abțineri.
Comisia Europeană a anunţat, prin intermediul comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis că nu va retrage propunerea legislativă , ci aceasta va fi discutată de Consiliul de Miniștri.

Uniunea Europeană intenționează să impună conceptul de economie circulară

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2015, 09:20

Uniunea Europeană intenționează sã impună cât mai rapid în legislația comunitară conceptul de ‘economie circulară’, adica deseuri zero.

In acest context, responsabilii pe probleme de mediu din România și Europa s-au reunit la București pentru a discuta despre îmbunatatirea managementului resurselor.

In Europa se vehiculeaza tot mai des conceptul de societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeuri zero, iar România trebuie să adere la aceste principii.

Aplicarea lor ar putea introduce în lanţul de producţie deşeuri în valoare de aproximativ 600 de miliarde de euro anual, doar la nivelul Uniunii Europene și în plus ar crea aproximativ 2 milioane de noi locuri de muncă

Conceptul de economie circulara presupune reciclarea aproape totala a materiilor prime prezente în produse și reducerea masivã a utilizãrii resurselor naturale.

Se vorbește despre o economie în care se reduce consumul de energie şi materii prime, se recuperează şi se reutilizează materiale sau produse existente, iar deşeurile sunt fie folosite ca resurse sau reciclate.

Noul concept nu vizează doar managementul deșeurilor, ci și gestionarea resurselor, au afirmat participantii la conferinta Green Report de la București.

Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via a precizat că instituția europeană a încheiat dezbaterea publică pe marginea legislației care va sta la baza Directivei europene privind economia circulară.

Nouă propunere se va afla în dezbarere timp de un an. După aceea va începe procesul legilativ.

Economia circularã presupune o nouã abordare a materialelor și a producției, o abordare care pune pe primul loc recuperarea, reciclarea, repararea și reutilizarea, a explicat La Via.

Și România trebuie sa învețe să recicleze deșeurile, este mesajul transmis de Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, care a reamintit că țara noatră se confruntă cu o rată mică a reciclării, dar și cu un nivel redus al cheltuielilor.

”În această fază, rata de reciclare a României este foarte, foarte redusă, de 3-4 %, ceea ce reprezintă un nivele foartye, foarte jos, , dacă ținem cont că în alte țări europene, reciclarea deșeurilor e de zece ori mai mare. Va trebui în consecință să creștem această rată, nu numai aici ci în întreaul spațiu comunitar și de aceea lucrăm la nivelul legislativului europena pentru a ajnge în 2030 să închide acest ciclu și să nu mai fim puși să îngropăm deșeurile sub pământ.”

Giovani La Via, Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European a cerut autorităților din România să colaboreze cu cele europene pentru a obține o legislație completă în domeniul economiei circulare care să garanteze rezultate mai bune.

Potrivit statisticilor, România se afla pe ultimele locuri din UE la eficienţa folosirii resurselor

Suntem de 7 ori mai ineficienţi la folosirea materiei prime decât media statelor europene şi de peste 300 de ori mai ineficienţi decât Danemarca în ceea ce priveşte consumul de apă.

România se afla pe locul 6 la nivel european in ceea ce priveste cantitatea de deseuri produsa anual pe cap de locuitor.

In tara noastra un cetatean produce 11 tone de gunoi pe an, potrivit studiului Eurostat.

In prezent, aproximativ 90 la suta din deșeurile menajere ajung la gropi de gunoi, irosindu-se astfel resurse valoroase și contribuind astfel la poluarea mediului.

Președintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via, a mai precizat cã la Conferința Internaționalã de Mediu, din decembrie, de la Paris, reprezentanții Uniunii vor încerca sã sensibilizeze comunitatea internaționalã sã urmeze exemplul european de protecție a mediului.

Parlamentul European s-a pronunțat în privința etichetarea cărnii

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2015, 07:27

Europarlamentarii consideră că este necesară menționarea țării de origine la etichetarea cărnii proaspete de vită și a cărnii utilizate ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna. După scandalul cărnii de cal și după alte cazuri de fraudare a alimentelor, încrederea consumatorilor a fost afectată, astfel încât Comisia Europeană va trebui să elaboreze un proiect legislativ privind etichetarea cărnii.

Carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, ar trebui să fie etichetată privind ţara de origine, la fel ca şi carnea proaspătă de vită. Comitetul speră că o astfel de reglementare ar putea „reconstrui încrederea consumatorilor în urma scandalului cărnii de cal, cât și alte cazuri de fraudă alimentară”.

Un sondaj realizat pe această temă arată că peste 90% din respondenţi au spus că originea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă, facilitând, astfel, alegerile informate, se arată într-un raport al Comisiei. Jyrki Katainen, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a explicat:

Datele semnificative privitoare la originea cărnii utilizată au devenit, în ultimii ani, o temă de preocupare tot mai mare a consumatorilor. Scopul principal a fost acela de a evalua într-.un mod obiectiv şi neutru toţi facorii relevanţi care contribuie la o dezbatere cu Euoparlamentul şi Consiliul. Raportul se bazează pe un studiu extern care include şi un sondaj al consumatorilor. Raportul se referă la toate tipurile de carne folosită în industria alimentară. Produsele pe bază de carne au fost considerate a fi de la cele mai simpe precum carnea măcinată şi asezonată cu mirodenii pînă la produse intens procesate precum sînt cele pentru pizza Bolognese. Lanţul de furnizori pentru astfel de produse poate fi extrem de complex şi de mare. Doresc să precizez, Comisia nu a decis asupra vreunei etape următoare. Raportul nu implică o poziţie apriori a Comisiei. Este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.

‘’Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni”, a spus președintele comisiei de mediu, Giovanni La Via care a adăugat: ”trebuie să ne asigurăm, totuși, că acest lucru nu va crea probleme suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în acest sector de activitate fiind multe astfel de companii”.

Jyrki KATAINEN, vice-preşedintele Comisiei Europene, a mai spus că s-a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicată mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ.

Votul eurodeputaţilor pentru legislaţia privind etichetarea cărnii pentru alimentele procesate a fost acordat ieri într-o ședință în plen. Rezoluția a fost aprobată cu 532 de voturi la 136 și 36 de abțineri. În text se cere Comisiei ca, în conformitate cu raportul său din 2013, să facă propuneri legislative pentru a introduce obligativitatea menționării țării de origine pentru carnea utilizată în alimentele procesate, pentru a crea mai multă transparență în lanțul alimentar, a informa mai bine consumatorii europeni și, astfel, a le recâștiga încrederea.

Felicia Ristea, Radio Timişoara