ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.
Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.
La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, în parteneriat cu Opera Română Craiova şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova, organizează marţi, 20 iulie 2021, de la ora 18:00, Festivalul de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii”, ediţia a IX-a, la Teatrul de vară din Parcul „Nicolae Romanescu”.
Ansambluri din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi vor prezenta obiceiuri de vară din lumea satului, ca: Sânzienele sau Drăgaica, Paparudele, Muma Ploii. Participă ansamblurile folclorice „Liliacul” din Baia de Aramă – Mehedinţi, „Roua” din Cloşani – Padeş – Gorj, „Doina Mischiului” din Mischii – Dolj, „Hora Desnăţuiului” al Casei de Cultură „Adrian Păunescu” din comuna Bârca – Dolj, „Trandafirul” al Casei de Cultură din oraşul Dăbuleni – Dolj, „Muguraşul” din Şimnicu de Sus – Dolj.
Accesul la eveniment este gratuit şi se va face, în limita locurilor disponibile, respectând distanţarea fizică şi în conformitate cu normele de protecţie a sănătăţii populaţiei, în contextul epidemiei cu noul coronavirus.
ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.
În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.
La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.
Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.
Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.
Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.
Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.
Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.
Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.
ANM a emis o avertizare nowcasting Cod portocaliu de ninsoare abundentă, valabilă la altitudini înalte din două judeţe situate în Transilvania.
Conform meteorologilor, până la ora 17:30, în zona de munte a judeţelor Braşov şi Sibiu, la peste 1.800 de metri altitudine, va ninge abundent, cu depunere de strat consistent de zăpadă de peste 30 – 40 cm. Totodată, vizibilitatea va fi redusă sub 100 de metri.
În zonele avertizate s-au depus, în ultimele şase ore, 40 – 60 cm de zăpadă.
De asemenea, până la ora 20:00, va fi Cod galben de viscol în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi, unde la înălţimi de peste 1.800 de metri vântul va sufla la rafală în general cu 70 – 80 km/h, chiar peste 90 km/h viscolind ninsoarea, spulberând zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii şi depăşiri ale Cotelor de atenţie, valabilă până duminică dimineaţa în bazine hidrografice din 14 judeţe.
Conform prognozei de specialitate, în intervalul 26 septembrie, ora 6:00 – 27 septembrie, ora 10:00, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur (judeţele: Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Someş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Târnava Mare – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sighişoara (judeţele: Mureş, Sibiu şi Alba), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad) şi Timiş – bazin superior amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş).
Fenomene hidrologice similare sunt prognozate şi pe Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Răcari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Feldioara – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş), Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa), Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ) şi Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău).
INHGA menţionează faptul că atenţionarea emisă vizează, în principal, fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Maramureş, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea şi Argeş.
Un bărbatul din Gorj a fost depistat pozitiv cu virusul COVID-19 și a ajuns la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti. Va rămâne izolat complet de restul pacienţilor.
Acesta a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care a vizitat recent România.
Transportul s-a desfăşurat în condiţii normale şi nu a reprezentat niciun pericol pentru pacient, personalul medical sau alte persoane, potrivit unei informări oficiale.
„Bărbatul care a contractat virusul a fost transportat cu o autospecială SMURD de la ISU Dolj, dotată corespunzător şi având condiţii de izolare totală a pacientului. De asemenea, pe timpul transportului, pacientul a fost asistat, pe lângă personalul medical, de un echipaj specializat în intervenţii de tip CBRN (situaţii de contaminare chimică, biologică, radiologică sau nucleară)”, precizează sursa citată.
Medicii au stabilit deja o schemă de tratament, iar starea lui este bună, neavând simptome specifice.
A fost extinsă ancheta epidemiologică pentru a identifica şi testa persoanele cu care cetăţeanul român purtător al virusului a intrat în contact.
În prezent, la Institutul ”Matei Balş” sunt în lucru 17 probe biologice.
„Până în acest moment, pe teritoriul României a fost confirmat un singur caz de infectare cu virusul COVID-19 (coronavirus), astfel că nu se poate vorbi de o epidemie. Bărbatul care a contractat virusul a fost transportat la Bucureşti, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof. Dr. Matei Balş’, este în stare bună şi nu prezintă simptome specifice. Pacientul este total izolat de restul persoanelor din spital şi se află în monitorizare, clinic şi biologic”, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.
Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, în prezent, 99 de persoane se află în carantină, iar 5.667 sunt monitorizate la domiciliu.
Asociația My Transilvania a introdus în România conceptul slow food, iar pentru a promova acest concept organizează întâlniri culinare în satele din județ, în scop turistic. Produse locale făcute din ingrediente cât mai naturale, aceasta este oferta micilor producători din cele 13 comunități slow food care există acum în România. Mișcarea Slow Food a fost inițiată în anii 80 în Italia, de câțiva activiști, ca o reacție împotriva globalizării și a exploziei fast food, iar în ultimii ani s-a extins în peste 160 de țări.
Susținătorii slow food militează pentru o hrană sănătoasă provenită de la micii producători din zona în care trăim, explică Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania, care de 12 ani organizează brunch-uri în satele din sudul Transilvaniei. “Slow Food înseamnă mâncare good, clean and fair for all – bun, curat, echitabil pentru pentru toată lumea – și se referă întotdeauna la produse sezoniere proaspete şi cu gust, parte a culturii locale, care să nu afecteze mediul, binele animalelor şi sănătatea oamenilor, la preţuri accesibile pentru tine şi condiţii echitabile de plată pentru producător”
Slow Food combină plăcerea de a mânca bine şi sănătos cu interesul pentru comunitate şi mediu.
De fapt, partea culinară e un pretext pentru a face cunoștință cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, de petrecere a timpului liber, produse. Astfel s-a născut un nou tip de turism, Slow Travel, cu mare priză la cei care doresc să descopere în tihnă locuri mai puțin bătătorite de turiști.
“Se promovează ideea călătoriei și a mâncării locale. Dacă noi identificăm într-o regiune trei, patru producători locali poți veni acolo și să te plimbi printre ei și să mănânci întotdeauna produse locale. De exemplu, poți să faci un traseu Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în zona rurală te duci și vizitezi mici producători locali cu scopul de a mânca la ei și a susține astfel mișcarea slow food. Asta însemnă slow travel. Și mai înseamnă ceva – să îți aloci foarte mult timp pentru fiecare sat în parte, să vizitezi una, maximumum două destinații pe zi,” a mai precizat Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania.
foto Mihaela Ionita / Bucuresti FM
Din luna aprilie, Asociația My Transilvania reia organizarea brunch-urilor la sfârșit de săptămână în câte un sat din județele Sibiu, Brașov și Mureș, dar și la sud de Carpați la Oltenia și Muntenia Brunch (în județele Ilfov, Dolj, Gorj, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Prahova și Vâlcea).
Un brunch este o combinație dintre mic dejun și prânz. Asta înseamnă că începe în jurul orei 11.00, pe masă sunt feluri calde de mâncare, de tipul celor care se servesc la prânz (ciorbă, tocaniță, mâncare, fripturi etc) și feluri reci (brânză, salată de vinete, fasole bătuta), dar și deserturi (plăcinte, orez cu lapte) și fructe.
În concepția asociației, “Brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care avem parte de gastronomie locala – rețetele satului preparate de câțiva bucătari/câteva bucătărese din comunitate, cu ingrediente locale, adesea luate din gradini – dar și de demonstrații de meștesuguri, dansuri, concerte susținute de artiști locali.
ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI“ 2017
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
23 decembrie 2017, 10:40 / actualizat: 23 decembrie 2017, 11:45
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj a organizat în perioada 18-19 decembrie 2017 ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI”la Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri“ Craiova.
Publicul s-a bucurat, ca în fiecare an, de datini și obiceiuri scenarizate, aduse în scenă de grupuri, ansambluri și soliști vocali, din diverse colțuri ale țării, care promovează tradițiile specifice Crăciunului și Anului Nou.
Cu această ocazie a fost prezentată și o expoziție cu fotografii care ilustrează particularitățile și frumusețea datinilor de iarnă din județul Dolj, din arhiva C.J.C.P.C.T Dolj, precum și de o secvență de viață tradițională sub genericul „Dolju-n bucate“ de post.
În prima zi a manifestării folclorice pe scena Teatrului pentru copii și tineret ”Colibri” au evoluat mai multe grupuri și ansambluri din diferite zone etnofolclorice din țară: Grupul folcloric „GORJEANCA“, Târgu Jiu, Gorj, Ansamblul folcloric „LILIACUL“, Baia de Aramă, Mehedinţi, Octetul „LERU-I, LER“, Craiova, Dolj, Grupul „SOMEȘENII“, Cluj-Napoca, Cluj, Grupul vocal bărbătesc „BURNASUL” Alexandria, Teleorman, Grupul folcloric „BRATIA“, Vlădești, Argeș, Grupul vocal „DORURI SIBIENE“, Sibiu.
În cea de-a doua zi, alte ansambluri folclorice și soliști consacrați au făcut bucuria spectatorilor și au reamintit datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou:Ansamblul folcloric „HORA DESNĂŢUIULUI“, Bârca, Dolj, Ansamblul „TRANDAFIRUL“ al Casei de Cultură Dăbuleni, Dolj, Ansamblul Folcloric „DOR CĂLĂTOR“, Craiova, Dolj
Ansamblul de datini și obiceiuri populare „ROUA“, Cloşani-Padeş, Gorj.
Grupul vocal „STELUȚE DUNĂRENE”, Calafat, Dolj, Grupul de colindători „RAPSOZII DESNĂŢUIULUI“, Giurgița, Dolj, Ansamblul „FLORI DÂMBOVIŢENE“, Târgovişte, Dâmbovița
Soliştii vocali:
Mădălina STOICA, Manuela MOTOCU, Maria ROTARU, Liviu OLTEANU,Raluca MĂLĂESCU, Camelia CHIVU, Alexandru Ionuț LILEA
În întreaga țară se desfășoară asemenea evenimente folclorice menite să facă de neuitat sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu trebuie să uităm despre această perioadă a anului și care sunt argumentele pentru care Centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradițioanele din întreaga țară organizează aceste alaiuri tradiționale aflăm din următoarea însemnare:
”An de an, în luna decembrie, poporul român trăieşte intens bucuria Naşterii Domnului Iisus Hristos, dar şi a celorlalte sărbători ale iernii: Sf. Nicolae, Crăciunul, Sf. Ştefan, Anul Nou (Sf. Vasile), Boboteaza, Sf. Ioan. Fiecărei sărbători ale iernii îi sunt specifice anumite obiceiuri, care mai de care mai frumoase, obiceiurile de Crăciun detaşându-se prin amploare şi ritual, prin vechime şi continuitate. În luna decembrie şi începutul lui ianuarie fiecare casă, fiecare om – copil, tânăr, bătrân – trăieşte din plin momentul, bucurându-se fie de darurile lui Moş Nicolae puse cu sfinţenie în “ghetuţele curate” ale copiilor, fie de primirea colindătorilor de Crăciun sau a purtătorilor de tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou, Bobotează etc.
În afara ritualului colindatului, specific Ajunului Crăciunului, și care este cel mai cunoscut, Oltenia are multe alte ritualuri dedicate celorlalte evenimente care întregesc ciclul sărbătorilor de iarnă.Toate aceste obiceiuri şi datini demonstrează continuitatea poporului român pe aceste meleaguri: “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” etc.
Ritualul colindatului se desfăşoară începând din Ajunul Crăciunului (24 Decembrie), până în dimineaţa zilei următoare. Grupul de şase până la treizeci de tineri (colindători) aleg un vătaf care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi vreme de patruzeci sau optsprezece zile, ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucţia necesară. În seara zilei de 24 Decembrie, îmbrăcaţi în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toţi tinerii.
Cât despre toate celelalte “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” toate sunt de fapt reprezentări cumva teatrale ale momentului Nașterii Domnului Isus Cristos sau urări de belșug și sănătate la trecerea dintre ani.”
Aceasta este prezentarea evenimentului pe care ne-a trimis-o însoțită de un colind doamna Amelia Etegan, manager al Centrului Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Dolj.
Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Concursul Naţional al Cercurilor de Lectură desfăşurat la Cluj-Napoca, în perioada 1-5 septembrie, a reunit elevi şi profesori din judeţele Arad, Suceava, Cluj, Iaşi, Gorj, Botoşani. Iniţiat în anul 2004 de către 20 de profesori, acest proiect este un concept al Asociaţiei Profesorilor de Limba şi Literatura Română ”Ioana Em. Petrescu”.
În prima fază a fost un proiect de cercetare şi experimentare realizat pe un număr de aproximativ 2000 de copiii, atât din mediu urban cât şi din mediul rural. Profesorii implicaţi în proiect au dorit să afle de ce nu citesc copiii. După cercetarea realizată profesorii au încercat să elaboreze un concept pe care timp de un an l-au susţinut voluntar fiind vorba de nişte activităţi numite cercuri de lectură, cercuri care se desfăşurau în afara orelor de curs. În timp, acesta a căpătat amploare , devenind un proiect de cercetare didactică.
Proiectul a câştigat tot mai multă încrederea a fost valorizat de fiecare dată de către Ministerul Educaţiei şi iată s-a ajuns la această ediţie dedicată chipurilor şi oamenilor ,spaţiilor reale, spaţiilor exterioare, jurnalismului narativ , dar şi spaţiilor interioare pe care le construim prin lectură în inima noastră şi în imaginarul personal. Suntem împărţiţi anul acesta în două secvenţe care sunt practic organizate în funcţie de cele două fire călăuzitoare ale proiectului, poezia şi jurnalismul narativ, adică spaţiile interioare şi spaţiile exterioare, activitatea desfăşurându-se în cadrul Bibliotecii Judeţene „ Octavian Goga”, unde elevii au posibilitatea să viziteze secţiunile bibliotecii, colecţia de carte rară şi să lucreze într-un spaţiul benefic.(prof. Titiana Zlătior )
Ediţia din acest an a „ Lecturiadei Elevilor” a cuprins şi un atelier de dans. De ce dansul şi în mod special, menuetul apare în programul Lecturiadei am aflat de la profesoara – Corina Dindelegan , coordonatoarea atelierului.
Pentru a afla detaii despre desfășurarea acestui eveniment, vă invităm să ascultați emisiunea România de nota 10 realizată de colega noastră Rodia Tubure, de la Radio România Cluj.
Ziua de joi, cea de pe urmă din Păresimi este cunoscută sub diverse denumiri: Joia Mare, Joimari, Joia Patimilor, Joia Neagră. În Sudul ţării, se crede că în această zi vin în fiecare an spiritele celor morţi şi stau până sâmbăta dinainte de Rusalii.
Elementul definitoriu este focul, foc ritual cu funcţie funerară. În Mehedinţi se face din lemne de alun, peste care se pune tămâie pentru afumat. Cununa Mântuitorului a fost făcută pe o nuia de alun.
În Gorj, se face până în zori, din boji, pentru ca să se încălzească picioarele morţilor. Lemnele din tufe de alun uscat nu se taie, ci se rup cu mâna, iar adunarea lor, ca şi a bojilor, din locurile nemuncite se face numai de către copii şi femei bătrâne, fără de păcat. Focul semnifică şi un liant între Lumea Albă şi Lumea Neagră, o cale luminată să-i ajute pe cei plecaţi în drumul dinspre Lumea Fără Dor să ajungă în Lumea cu Dor. Iar poveştile şi legendele spuse de cei ce veghează focul sfânt se referă la prigonirea Domnului Iisus Hristos, la pătimirile, moartea şi Învierea Sa.
Este ziua când ne stăpânește gândul pentru cei ce au plecat în Marea Călătorie, într-o Lumea unde va fi fiind:
Multcălătoare
Preatrecătoare.
Gabriela Rusu –Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
În judeţul Gorj de 14 ani se desfăşoară un festival inedit: Festivalul dansului şi portului popular pentru copii şi tineret. Animatori culturali, coregrafi, etnologi, folclorişti au revitalizat dansurile populare gorjeneşti în toate localităţile judeţului. Copii şi tineri, reuniţi în formaţii artistice şi ansambluri de dansuri, au readus în actualitate jocurile tradiţionale învăţate de la bătrânii satului.
Ineditul acestui festival constă însă în imaginea finală a acestei competiţii: peste 1500 de copii şi tineri îmbrăcaţi în costume populare reprezentând subzonele folclorice ale Gorjului.Este o imagine impresionantă, pentru că aceste costume sunt aduse din lada de zestre a bunicilor, iar acolo unde nu au mai găsit (pentru că şi costumele „îmbătrânesc”) au fost confecţionate costume noi la Tismana. Festivalul s-a organizat în memoria lui Liviu Dafinescu, cel ce a condus Ansamblul Profesionist Doina Gorjului în perioada 1994-2004 şi care şi-a dorit să înfiinţeze şi un ansamblu de copii, care să funcţioneze pe lângă ansamblul consacrat.
Visul său s-a împlinit prin organizarea acestui festival al dansului şi portului popular gorjenesc cu sprijinul instituţiilor culturale şi administrative din Gorj. Un rol esenţial în promovarea manifestării se datorează şi Asociaţiei culturale care poartă numele celebrului coregraf, condusă de fiica acestuia, Vasiliana Dafinescu.
În acest an, festivalul va fi deschis cu o manifestare de amploare la Casa de cultură din Novaci, vineri, 7 aprilie, 2017, acolo unde Ansamblul Nedeea din Novaci împlineşte 40 de ani de existenţă, printre corifeii acestui ansamblu numărîndu-se Stanciu Dafinescu, tatăl lui Liviu Dafinescu, şi maestrul coregraf Iulian Malea. Directorul festivalului este Gheorghe Porumbel care oferă detalii despre această manifestare inedită în interviul acordat în exclusivitate pentru Radio România Regional:
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Direcția de Sănătate Publică Gorj a monitorizat anul trecut 69 de instalații centrale de alimentare cu apă, 11 urbane și 58 rurale. Din numărul total, doar 35 de instalații dețin autorizație sanitară de funcționare. Pentru 13 instalații de alimentare cu apă, DSP Gorj a emis notificare de respingere a autorizației sanitare de funcționare.
Este vorba de localitățile: Țicleni, Aninoasa, Bustuchin Poiana-Seciuri, Bărbătești, Bălănești, Plopșoru, Urdari, Turburea, Ionești, Draguțești-Tîlvești, Văgiulești, Bengești-Ciocadia, Slivilești-Miculești. Aceste instalații au fost respinse la autorizare pentru că existau neconformități în ceea ce privește parametrul amoniu.
Primăvara este momentul curăţirii spaţiului şi timpului de toate aluviunile adunate sub viforul iernii. Purificarea spaţiului şi timpului se face prin foc, asociat cu apa cu virtuţi magice. Sunt rosturi magico-mitice legate de muncile câmpului, muncile agricole care funcţionează protector şi purificator. Incantaţiile poetice care însoţeau practicile magice legate de începutul plugăritului, aratului s-au păstrat de-a lungul timpului, în ciuda schimbării mentalităţii colective, imixtiunii uneltelor moderne în derularea muncilor tradiţionale. Focurile de primăvară din martie şi aprilie marchează echinocţiul de primăvară, cumpănă între anotimpuri, prag însoţit de gesturi şi acte sacre spre a invoca belşugul noului an agricol.
(varianta audio a rubricii)
De la Alexii, când se strângeau uscăturile, crengile rupte de vânturile iernii şi li se dădea foc şi până la roata de foc rostogolită de pe dealuri în seara Lăsatului de sec, toate sunt simboluri ale cultului solar cu care era asociat focul. Practicile sunt viabile şi astăzi în spaţiul Olteniei şi în Argeş, unde se aud strigături ca:
Păzea că vine roata de foc
Cu belşug şi noroc!
Păzea de vine Soarele
Şi vă arde picioarele!
Păzea!
Păzea!
În judeţul Gorj tinerii au păstrat substratul satiric al incantaţiei, au renunţat adeseori la aprinderea focurilor ori ale roţilor, dar strigăturile mustesc de sensuri pentru rostul practici agrare:
La noi drugile
Cât furcile,
Iar la voi, cât nucile!
La noi cânepa cât casa,
Iar la voi, cât masa.
Focurile reprezintă iluminaţia necesară pentru a se trece dintr-un anotimp în altul, fiind vizat şi ritul funerar: un anotimp moare, un altul se naşte. Cultura românească populară celebrează puterea purificatoare a soarelui prin rituri străvechi viabile şi azi.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Cea mai importantă competiţie şcolară din ţară va fi găzduită în acest an de municipiul Târgu Jiu.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj şi Ministerul Educaţiei Naţionale vor organiza, în perioada 23 – 28 aprilie, Olimpiada naţională de fizică. Aici vor fi prezente peste 700 de persoane, cei mai buni elevi la disciplina fizică din clasele VI-XII dar şi profesori.
Mariana Ionescu Căpitănescu – 25 de ani de carieră muzicală
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
8 martie 2017, 07:56 / actualizat: 8 martie 2017, 8:57
Mariana Ionescu Căpitănescu este interpreta de muzică populară care confirmă o veche aserțiune: ceea ce faci din suflet nu se uită! Plecată din Dănciuleștii Gorjului, Mariana va avea puterea să se reinventeze după fiecare episod din viața personală. Va purta cu sine în lume, din plaiurile cântecului gorjenesc până în Canada, unde a stat o vreme, acele melodii care au valoare prin text și linie melodică, prin metaforele care fac inima să vibreze și imaginația să plămădească fotografii sentimentale ale satului de altădată. A ascultat pe toată lumea și și-a croit drum în viață după propriul crez. A fost ”ciocârlia” care ar fi trebuit să se impună chiar mai mult decât a făcut-o în memoria colectivității, în acea actualitate păgubitoare, pentru că este înțeleasă ca satisfacerea gustului public doritor de comercial, cântece la comandă, după formula deja știută: cel trei mari teme ale folclorului românesc ar fi mama, banii și dușmanii. Mariana Ionescu Căpitănescu a tezaurizat însă cântece de o valoare greu de uitat și le aduce în prim plan atunci când producătorii de emisiuni radio și televiziune i-o cer sau când strecoară în recitaluri cântece care uimesc publicul, cel care exclamă: ”cântecul acesta e de pe vremea mea, aproape am uitat de el!”. Interviul realizat cu Mariana Ionescu Căpitănescu va aduce pe calea undelor emoțiile unui parcurs muzical și detaliile unei vieți de poveste la împlinirea unui sfert de veac de carieră muzicală:
Cine-a fost o dată-n Gorj – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Vino, neică,în Dănciulești – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
La fântâna din răscruce – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Azi e Dragobetele – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Când oltenii mei se-adună – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin, Grupul operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
27 ianuarie 2017, 12:00 / actualizat: 27 ianuarie 2017, 13:00
Cântecele de odinioară interpretate la sărbătorile familiale sau ale comunităţii au rămas spre neuitare prin ineditul textelor, adevărate poveşti de viaţă, prin interpretarea personalizantă a melodiilor şi prin circumstanţele în care aceste cântece au devenit istorii ale locurilor. Generaţiile de rapsozi, numiţi şi lăutari (cu toate că sunt diferenţe semnificative la nivelul sensurilor receptate astăzi), au transmis în timp aceste cântece ascultate doar la sărbătorile de peste an. Recuperarea acestor cântece şi difuzarea lor reprezintă un gest de salvare de la uitare. Vă oferim o emisiune cu doi urmaşi ai unor familii celebre din Gorj şi istoria neştiută a unor cântece de altădată:
Viața plină de poveste a Iustinei Băluțeanu amintește de darul de a lăsa lumii valori ce au un început: cu numele cuiva. Hăulita, cântec gorjenesc, de unde și Hăulita de la Gorj, este o denumire care personalizează un loc geografic și un stil de interpretare. A hăuli înseamnă a chiui. Hăulita adusă în lumea muzicii de Iustina Băluțeanu are însă inflexiunile muzicale specifice muzicii gorjenești și astfel s-a impus în conștiința publicului. În acest septembrie s-au împlinit trei decenii și jumătate de la plecarea în altă lume, mult prea devreme a celei care va reuși să adune în repertoriul ei cântece reprezentative pentru Gorj și să realizeze un florilegiu din cântecele de nuntă, ritual ceremonial existențial cu o simbolistică bogată și cu practici, uneori magice, care însoțesc interpretarea acestor cântece la anumite momente ale secvențelor de ceremonial nupțial.
Iustina Băluțeanu s-a născut în comuna Moșteni-Logrești, jud. Gorj, în zi de mare sărbătoare, la 8 septembrie 1923, și s-a stins din viață la doar 57 de ani, la 11 septembrie 1981. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală, studiile liceale la Liceul Madona Dudu și la Institutul Ortodox al femeilor Române din Craiova. Îndrumată să-și perfecționeze stilul de interpretare, să-și cultive vocea în mediu instituționalizat, s-a înscris la Conservatorul Astra din București, fiind colegă cu Nicolae Herlea și Iolanda Mărculescu. A început colaborarea cu înregistrări la Casa de discuri Electrecord (1957-1958) și la Radio București (1950).
Melodia ”Cântă păsările toate” este considerată prima hăulită din folclorul muzical românesc. Cunoscută mai apoi sub denumirea de Hăulita gorjenească, această melodie va fi interpretată în stil personal și de Maria Lătărețu, și de Maria Tănase, cea care îi va crea un text satiric.
Sârba hăulită de la Gorj – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Despre primatul acestei creații, ca și despre valoarea cântecelor Iustinei Băluțeanu aflăm amănunte de la sora acesteia, doamna doctor Despina Tudor:
Interviu cu Despina Tudor
Cântecele specifice ritualului de nuntă sunt însă cele care identifică repertoriul Iustinei Băluțeanu. Așezate pe un CD melodiile „Nuneasca”, „Cântecul miresei”, „Cântecul mirelui”, „Cântecul darului”, „Ia-ți mireasă ziua bună”, „Șede mireasa-n grădină”, reconstituie secvențele rituale ale ceremonialului, fiind interpretate azi, ca necesare derulării nunții, intrând astfel în conștiința publicului.
Cântece de nuntă din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
Numele Iustinei Băluțeanu s-a impus în spațiul public și prin două evenimente de referință: Festivalul Iustina Băluțeanu, inițiat în 2006 în comuna Bustuchini, Gorj și întrerupt în anul 2012, și o expoziție de cusături persane cu teme din natură și folclor ce se constituie în expoziție permanentă la Clubul pensionarilor din București.
Rămân reper însă de netăgăduită valoare cântecele sale în stil gorjenesc, cu inflexiunile care dau personalitate interpretării și viață lungă creațiilor păstrate în memoria colectivă.
– din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune
În perioada 28 septembrie – 2 octombrie 2015, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj organizează activităţi informativ-preventive, atât la nivelul municipiului Târgu-Jiu, cât şi la nivelul subunităţilor de poliţie din judeţ, având ca scop general creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la măsurile minime de autoprotecţie pe care trebuie să le adopte în vederea diminuării riscului victimal. Toate aceste activităţi se vor desfăşura în cadrul „Săptămânii Prevenirii Criminalităţii”.
Scopul principal al evenimentului „Săptămâna Prevenirii Criminalităţii”, devenit deja tradiţional prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor cu caracter preventiv, este să genereze o reacţie pozitivă din partea tuturor cetăţenilor în ceea ce priveşte recepţionarea mesajelor preventive, formarea şi consolidarea de conduite pentru respectarea legilor şi de autoprotecţie, solidarizarea publicului la acţiunile preventive.
Totodată, în centrul tuturor demersurilor va fi plasat cetăţeanul, printr-o abordare integrată bazată pe principiul parteneriatului, între instituţiile statului, autorităţile locale, organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni.
Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi ISU Gorj au derulat astăzi în zona Cerna-sat un exerciţiu complex cu tema GESTIONAREA UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT DE AVIAŢIE CIVILĂ produs în această zonă. Exerciţiul ş-a propus să reunescă mai multe instituţii pentru o intervenţie majoră în cazul unui accident care se poate produce într-o arie protejată sau într-o zonă în care căile de acces sunt foarte puţine sau chiar lipsesc. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a participat la această acţiune cu rangerii de teren şi, sub coordonarea directorului Parcului şi a reprezentanţilor ISU Gorj, au intervenit pentru salvarea victimelor acestui accident simulat.
„Ţinând cont că în Parcul Natural Apuseni a avut loc un astfel de accident aviatic, ne-am dorit ca acest exerciţiu să fie unul cât mai eficient şi să putem gestiona foarte bine situaţia în cazul în care – Doamen fereşte! – se produce şi în parcul nostru un asemenea eveniment” , ne-a declarat ing. Ioan Gaşpar – directorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Colaborarea între Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este esenţială într-o asemenea situaţie, ne spune ing. Ioan Gaşpar : „ISU Gorj nu poate să intervină fără Administraţia Parcului deoarece noi deţinem în mare parte căile de acces în toate zonele din Parc şi putem să intervenim cât mai repede posibil pentru a salva vieţile omeneşti„!
Pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei au fost numeroase situaţii în care turiştii s-au aflat în dificultate, dar printr-o colaborare foarte bună cu Salvamontul, Poliţia şi Jandarmeria aceşti oameni au fost salvaţi din situaţii destul de delicate pe munte.
Gorjenii care vor să aibă o situaţie clară privind vechimea în muncă o pot verifica prin intermediul unei aplicaţii informatice.
Reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Gorj au precizat că poate fi verificată on line doar vechimea dinaintea anului 2001, în timp ce vechimea de după aprilie 2001 este stocată în cadrul instituţiei în baza declaraţiilor nominale pe care le depun angajatorii.
La nivelul judeţului Gorj doar 41 de salariaţi care, cel mai probabil se pregătesc de pensionare, au accesat aplicaţia on line.
Prefectura Gorj a emis o hotărâre prin care solicită Guvernului sprijin financiar pentru două localităţi care au fost afectate de alunecările de teren.
Este vorba de zona cu Dealul Pomilor din municipiul Motru şi localitatea componentă Preajba din Târgu-Jiu. Banii ar urma să ajungă fie de la Guvern din Fondul de rezervă, fie de la Compania Naţională de Investiţii. Subprefectul de Gorj, Sorin Arjoca, a declarat că banii la Motru vor fi folosiţi pentru reconstrucţia caselor şi consolidarea terenurilor, iar la Preajba, primăria
Târgu-Jiu va primi fonduri pentru repararea drumului grav avariat de alunecările de teren.
Jandarmii şi salvamontiştii au ajuns astăzi dimineaţă la locul indicat de ciobanii care au cerut ajutor şi au găsit peste 30 de oi moarte sau rănite. Animalele aparţin unor ciobani din Gorj, care erau cu oile în zona Izvoarele Brăişei, la peste 1.500 de metri altitudine.
Acesta nu este un incident singular, cu o lună în urmă, două turme de oi au fost atacate de urşi în zona masivului Retezat, iar săptamâna trecută un cioban a fost grav rănit de un urs în timp ce se afla cu turma în zona lacului Zănoaga.
Disponibilizările de la CFR Marfă, anunțate săptămâna aceasta afecteaza 65 de gorjeni. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj a primit o notificare de la CFR Marfă Bucureşti, Sucursala Banat-Oltenia, prin care vor fi disponibilizaţi din judeţul Gorj un număr de 65 de salariaţi începând cu data de 11 august 2014.
Potrivit reprezentanților AJOFM Gorj, preavizul de 20 de zile lucrătoare va fi acordat în perioada 10 iulie-14 august, perioadă în care agenția va susţine şi serviciile de preconcediere, prin care cei disponibilizaţi vor fi informaţi despre actele necesare pentru întocmirea dosarului de şomaj, dar şi despre locurile de muncă vacante.
CFR Marfă a început în această săptămână procedurile de disponibilizare a 2.500 de angajaţi la nivelul întregii ţări, plecările efective urmând să aibă loc în prima parte a lunii august.
Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din Caraş-Severin şi Mureş, a demarat implementarea proiectului „Profesionişti pe piaţa muncii prin calificare”.
Proiectul este elaborat astfel încât să asigure îndeplinirea scopului principal pe termen lung, şi anume accesul şi participarea la programe de formare profesională continuă. Obiectivele specifice vizate sunt: acordarea de sprijin, în vederea creşterii angajării durabile şi adaptabilităţii la evoluţiile pieţei muncii pentru 700 de persoane din judeţele Vâlcea, Mureş, Caraş Severin, Gorj, Timiş şi Covasna; promovarea beneficiilor formării profesionale continue în rândul angajaţilor şi întreprinderilor, prin organizarea unei serii de vizite la firme din sectoarele comerţ, servicii, construcţii şi prelucrări industriale
Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete.
Ploile se vor opri astazi insa ramane pericolul de inundatii si alunecari de teren, in judetele Caras Severin, Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges, Dambovita si Prahova, afecate deja de revarsarile de ape, este pericol de alunecari de teren – atrage atentia directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu.
De altfel, pentru 22 de judete din vestul si nordul Olteniei, nordul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei si Banat este in vigoare inca doua ore atentionarea cu cod galben de ploi si vijelii.
Pana diseara este valabila si avertazarea hidorologilor cu cod portocaliu pentru mai multe bazine hidrografice din 12 judete – acestea sunt Caraș-Severin, Mehedinti, Hunedoara, Gorj, Dolj, Valcea, Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea si Olt. Pentru alte rauri din tara este valabil codul galben.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
.
