Taxa de mediu pentru maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 şi 4 ar putea fi reintrodusă, de anul viitor, după ce autorităţile renunţaseră la aceasta în februarie, când au fost eliminate o sută două taxe nefiscale.
De la renunţarea la această taxă, în România au fost aduse 350 de mii de maşini vechi, cu 70% mai multe faţă de perioada februarie-octombrie 2016.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu:
„Va fi o metodă prin care dorim ca toate autovehiculele care circulă pe drumurile patriei și care poluează (care au o normă inferioară de poluare: Euro 2, Euro 3 sau Euro 4) să fie taxate în funcție de emisiile pe care le dau. Luăm în calcul 3 criterii: capacitatea cilindrică, la care se plătește acum un impozit la taxe și impozite locale, după care luăm norma de poluare a fiecărei mașini și emisiile de poluare de la fiecare mașină.“
Printre variantele luate în calcul de autorităţi se numără fie introducerea unui impozit anual, fie o taxă care să fie plătită o singură dată.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat marți, 3 octombrie, că autorităţile lucrează la stabilirea unei taxe de poluare pentru maşinile cu normă de poluare mică şi emisii mari de bioxid de carbon.
Decizia a fost luată întrucât numărul înmatriculărilor de astfel de autoturisme s-a dublat faţă de anul trecut.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei vizite la depozitul ecologic de deşeuri din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Graţiela Gavrilescu a spus că la stabilirea cuantumului acestei taxe se va ţine cont de capacitatea cilindrică a autovehiculului, de norma de poluare şi de emisiile de bioxid de carbon.
Ministrul Mediului a precizat însă că nu există încă o formă finală a acestei taxe de poluare şi că nu poate avansa o dată de la care va fi aplicată, având în vedere că se doreşte ca măsura să fie dezbătută cu toţi factorii implicaţi.
Viceprim-ministrul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, vine luni, 2 octombrie, la Cluj-Napoca pentru a verifica modul în care autoritățile gestionează depozitul de deșeuri de la Pata Rât.
Ministrul Mediului va discuta atât cu Prefectul Județul Cluj cât şi cu autoritățile județene și reprezentanții instituțiilor de mediu, care răspund de depozitul de deșeuri Pata Rât şi de situaţia gravă de mediu la care s-a ajuns în zonă.
A crescut interesul românilor pentru maşini nepoluante
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 21:12
Programul Rabla va beneficia de fonduri suplimentare în perioada următoare, mai ales pentru achiziţionarea de maşini electrice sau hibrid, a anunţat ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu.
Ea a precizat că anul acesta a crescut interesul românilor pentru aceste maşini nepoluante. Au fost vândute până acum 600 faţă de doar 48 de unităţi, anul trecut.
Graţiela Gavrilescu: Lucrăm la o variantă în care să nu mai vedem maşini care să polueze. De două săptămâni, avem lansat „Ghidul de finanţare” pentru perioada 2018 – 2020, pentru achiziţionarea de maşini prin Programul Rabla şi Rabla Plus.
Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru găsirea de soluţii de reducere a poluării analizează reintroducerea unei forme de taxă auto, pentru a mai descuraja importurile de maşini vechi, care au crescut, în ultimul an.
Preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, Cornel Brezuică: Am plecat de la taxarea o singură dată pentru toată durata de viaţă a autovehiculului, iar al doilea, o plată anuală, gen impozit sau altă taxă, care să fie gândită cu o valoare accentuată – o valoare mai mare pentru acele autovehicule cu o normă de poluare inferioară faţă de celelalte, care sunt cu o normă de poluare, mă gândesc, Euro 6, Euro 5, care normă de poluare mai prietenoasă cu mediul.
După eliminarea timbrului de mediu, piaţa a fost asaltată cu maşini rulate aduse din import. Astfel, vânzările din primele opt luni ale acestui an sunt deja mai mari decât pe întreg anul trecut
România este într-o situație deplorabilă în privința gestiunii deșeurilor, gradul de reciclare a acestora fiind de nici 5%, a declarat, astăzi, vicepremierul și ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, la un forum de specialitate.
„Suntem într-o situație în care nu ar fi trebuit să ne găsim dacă temele noastre erau rezolvate de la început într-o ordine cronologică și dacă noi, românii, respectam legile pe care Parlamentul le-a votat. Trebuie să ne gândim la modul la care responsabilizăm fiecare. Obiectivul principal pe care noi toți trebuie să ni-l asumăm este să avem grijă de sănătatea populației, de mediul în care trăim și de resursele pe care le avem. Toți acești factori ne duc la un singur gând — că trebuie să reciclăm, iar industria de reciclare din România trebuie să înflorească. Prioritățile Ministerului Mediului trebuie să fie prioritățile tuturor. Suntem într-o situație deplorabilă, iar gradul de reciclare este nici 5% pentru România. Asta este situația. Trebuie să luăm problema în piept și să o rezolvăm. Indiferent dacă noi vrem să colectăm selectiv, pe categorii de deșeuri, acestea sunt strânse la un loc de salubrist și duse la rampă amestecate. Ministerul Mediului va elabora o procedură clară de colectare a deșeurilor. Depozitele din România, cele mai multe dintre ele, sunt neconforme și, din acest motiv, suntem în procedură de infringement la Curtea Europeană de Justiție. Dacă nu reușim acum închiderea acestor depozite municipale neconforme, vom avea o amprentă bugetară pe buzunarul fiecărui cetățean”, a spus Gavrilescu.
Potrivit oficialului, odată cu rezolvarea problemelor de mediu și implementarea proiectului european „Economie circulară”, România va rezolva și problema socială prin crearea de noi locuri de muncă.
„Comisia Europeană a lansat proiectul ‘Economie circulară’. Rezolvăm prin modul în care știm să ne responsabilizăm problemele și problema socială. Spun că 10.000 de tone de deșeu dus la groapă înseamnă șase locuri noi de muncă create, iar 10.000 de tone de deșeu reciclate înseamnă 16 noi locuri de muncă. Dacă până în anul 2030 reușim să implementăm proiectul de ‘Economie circulară’, reușim să creăm 180.000 de noi locuri de muncă”, a precizat Grațiela Gavrilescu.
În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.
Potrivit forului european, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.
Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.
În luna aprilie a acestui an, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu anunța că România are de rezolvat nouă infringementuri pe zona deșeurilor, în caz contrar România riscă sistarea de finanțări pentru anumite proiecte.
Economia circulară și gestionarea deșeurilor municipale din România reprezintă principalele teme de discuție aflate pe agenda forumului cu tema „Deșeurile — de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, organizat marți la Palatul Parlamentului. (Agerpres/ FOTO viata-libera.ro)
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
