O treime dintre mamele minore din România s-au născut tot din mame minore!

Publicat de Andra Radu, 14 noiembrie 2022, 17:39

Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece accesează doar medicina de familie pe durata sarcinii, relevă un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.

Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.

Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

Analiza situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România mai relevă că: majoritatea mamelor minore au abandonat şcoala înainte de sarcină, una din zece nu a fost niciodată la şcoală, 75% au renunţat la şcoală în gimnaziu, 80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, 75% au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani, două din zece au mai mult de un copil, vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani, 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală şi 33% dintre acestea nu au făcut analizele recomandate din cauza lipsei banilor.

„Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât şi a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate, iar accesul la educaţie, consiliere şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi după naştere ar trebui să reprezinte o prioritate”, a afirmat George Roman, director în cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia „Salvaţi Copiii” implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 64 de comunităţi rurale defavorizate cu 80.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.

Șase grafice care arată cum e să fii părinte azi în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 mai 2018, 09:06 / actualizat: 7 mai 2018, 10:38

1. Câţi copii se nasc per femeie?

În ciuda unei ușoare scăderi a ratei natalității, în 2016 Franța a ieșit iar pe primul loc în materie de număr mediu de nașteri per femeie, cu 1,92. Nu este vreo surpriză, pentru o țară cu un set de politici pro-natalitate, inclusiv scutiri de impozite și bilete reduse pe căile ferate pentru familii mari, pe lângă foarte respectatele subvenții pentru programele de îngrijire a copiilor.

Cu 1,34 nașteri per femeie, Italia și Spania au în comun cea mai mică rată a fertilității, ele numărându-se și printre țările lovite cel mai grav de criza economică. Grecia, țara cel mai greu lovită, are 1,38 nașteri per femeie.

2. Care a e vârsta medie a noilor mame?

În 2016 cea mai mică vârstă medie a noilor mame s-a înregistrat în Bulgaria, cu 26, urmată îndeaproape de România cu 26,4 și Letonia cu 26,8. Cea mai înaintată vârstă s-a înregistrat în Italia, 31.

3. Ce procentaj de bebeluși se nasc din părinți necăsătoriți?

În mai multe țări peste 50% dintre copii se nasc din părinți necăsătoriți. Franța e în frunte, cu 59,7%. În Grecia marea majoritate a părinților sunt căsătoriți: doar 9,4% dintre copii se nasc în afara căsătoriilor.

În ultimii 30 de ani procentul a crescut cel mai drastic în țările tradițional catolice, cum sunt Italia, Spania și Irlanda. Situația e corelată cu un declin considerabil al căsătoriilor în întreaga Europă. Deceniul acesta rata din Italia a fost cea mai scăzută înregistrată de la primul război mondial.

4. Procentul primelor nașteri ale mamelor adolescente

România are cea mai ridicată rată de prime nașteri la adolescente. 14,2% dintre primii copii sunt născuți de mame adolescente. Rata cea mai scăzută s-a înregistrat în Slovenia, de numai 1,6%.

5. Cât concediu plătit își pot lua noii părinți ori gravidele?

Premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, este nemăritată, însărcinată și urmează să intre în concediu de maternitate. Ea se va întoarce totuși la muncă în numai câteva săptămâni, bazându-se pe partenerul ei, Clarke Gayford, că va sta acasă cu copilul. Pare o diviziune modernă a muncii, dar părinții de aici, din Europa, ar putea face cu ușurință același lucru?

Tații nu-și adjudecă automat partea leului în materie de concediu parental plătit imediat înainte sau după naștere în nici o țară europeană, deși Suedia conduce în privința parității sexelor, permițând părinților să-și ajusteze cum vor partea lor din concediul total acordat amândurora.

Bulgaria oferă cel mai generos concediu plătit părinților noi sau în devenire, femeile având dreptul la 58,6 săptămâni, iar bărbații la 2,1 săptămâni, o nimica toată comparativ cu primele. Părinții noi sau în devenire primesc cel mai mic concediu plătit în Portugalia, un total de 11 săptămâni împărțit în mod aproape egal între bărbați și femei.

6. Sunt noii părinți îndreptățiți la prime?

Noii părinți din Luxembourg primesc subvenții foarte generoase. În Finlanda resursele se concentrează însă pe aspecte esențiale. Începând din 1938, toți părinții finlandezi primesc o cutie de carton cu haine de bebeluș și alte obiecte elementare. Iar în caz că situația o cere, bebelușul poate chiar să doarmă în respectiva cutie de carton.

[Sursele datelor statistice sunt Eurostat (1-4) și OCDE (5,6) – n.trad.]

Articol de Emily Commander

Eurostat: România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 septembrie 2017, 09:01

Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte,  Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.

Sursa: EURONEWS/RADOR