Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:51
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima staționare o facem în Polonia, unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a, din cadrul Grupului de luptă NATO au executat zilele trecute un marș tactic în teren variat și au derulat un exercițiu de rezolvare a unei situații tactice cu bateria de apărare antiaeriană în poligonul de Instrucție Bemowo Piskie. Locotenentul Cosmin Marinescu din cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Iron Cheetahs” Rotația a XVI-a. Cosmin Marinescu: Scopul acestui exercițiu a fost de a perfecţiona deprinderile de a descoperi obiectivele din câmpul tactic și de a simula reacția asupra acestora. Militarii au fost evaluați de către comandanții microstructurilor, astfel încât la următoarele exerciții militarii să obțină calificative foarte bune. Moralul militarilor rămâne la un nivel ridicat, manifestând interes, disciplină și devotament la toate activitățile desfășurate în cadrul Grupului de Luptă din Bemowo Piskie. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Polonia ajungem în baza militară Camp Butmir Sarajevo din Bosnia și Herțegovina, unde militari din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel participă la Misiunea Eufor Althea, operațiune militară instituită din anul 2004 sub comanda Uniunii Europene, cu scopul de a crea un mediu de securitate sigur și stabil în zonă. Detalii ne oferă locotenentul Bogdan Brăileanu, comandant pluton sprijin în cadrul companiei. Bogdan Brăileanu: Integrarea efectivă a militarilor români are la bază o intensă pregătire specifică pentru misiune, dovadă fiind rezultatele obținute în cadrul evaluării statice și a exercițiului de repetare a misiunii. Nu doar pregătirea intensă a stat la baza facilitării procesului de adaptare a militarilor români, ci și aspectul că mulți dintre aceștia sunt veterani ai teatrului de operații Afganistan, iar experiența dobândită contribuie semnificativ la eficiența îndeplinirii misiunilor specifice din teatrul de operații Bosnia și Herțegovina. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe uscat ne mutăm pe mare, unde Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Contra Minelor nr. II se află în portul Pireu Grecia, pentru refacerea capacității de luptă și reaprovizionare pe durata staționării în port, la bordul puitorului de mine și plase 274, Viceamiral Constantin Bălescu, nava comandant a grupării, s-au desfășurat lucrări de întreținere și mentenanță la echipamentele, instalațiile și mecanismele de la bord. Cu amănunte vine căpitanul Bogdan Moisei, comandant serviciu de luptă la bordul puitorului de mine și plase 274. Bogdan Moisei: S-au derulat activități specifice pregătirii de sezon, incluzând astfel măsuri de protecție a tehnicii și a navei pentru a face față condițiilor sezonului rece. În paralel, echipajele navelor din grupare au efectuat antrenamente de vitalitate la bord, pregătind personalul pentru intervenții rapide în cazul unor avarii sau incidente. Eduard Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și pe final de rubrică vă mai spun că Dragorul maritim 29 locotenent Dimitrie Nicolescu participă pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni alături de nave militare din Bulgaria și Turcia, la a treia activarea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. Dragorul maritim are la bord un echipaj format din 75 de militari și este comandat de locotenent-comandor Remus Daniel Pintili.
Reuniunea miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:00
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Angel Tîlvăr a participat în această săptămână la o nouă întrunire a procesului reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, desfășurată la Tirana. România deține până anul viitor președinția acestei inițiative. Pe ordinea de zi a întâlnirii s-a aflat, printre altele, creșterea importanței brigăzii din Europa de Sud-Est, elementul militar al inițiativei, la care contribuie cu trupe șase țări – Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Turcia și România. Pe timpul mandatului României la conducere, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al acestui format. În Albania, ministrul Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul moldovean Anatolie Nosatîi, căruia i-a reafirmat sprijinul țării noastre în fața provocărilor de securitate și a încercărilor de destabilizare, parte a acțiunilor hibride ale Federației Ruse.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Eduard Nicola (realizator rubrică): Prima oprire a săptămânii o facem în baza militară Moana din Bangui, unde a avut loc ceremonia oficială în cadrul căreia generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan a predat comanda misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană generalului de brigadă Nicolae-Gabriel Oros. Evenimentul a reunit înalți oficiali și reprezentanți ai Republicii Centrafricane, Uniunii Europene și României. EUTM RCA a oferit consultanță strategică și a contribuit la dezvoltarea leadershipului, având un impact semnificativ asupra reformei sectorului de apărare al țării. Generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan, despre cele 12 luni petrecute în Republica Centrafricană: Cornel Tonea-Bălan: Un an plin de noutate, de provocări, de partea de familie, un an în care am descoperit o nouă familie, familia EUTM. Am avut onoarea să comand o misiune internațională unde, alături de militari români, au fost militari din alte șapte țări. A fost o provocare, dar provocările fac parte din viața noastră de militari și mi-a părut bine că am avut șansa și onoarea să comand această misiune. Eduard Nicola (realizator rubrică): De asemenea, noul comandant al forței, generalul de brigadă Nicolae-Gabriel Oros, a subliniat că are convingerea că aceste progrese vor continua și vor consolida activitățile misiunii, asigurând că EUTM RCA va rămâne un model de angajament și cooperare internațională. Nicolae-Gabriel Oros: Vom continua proiectele începute și, bineînțeles, vom continua să dezvoltăm prin alte proiecte, astfel încât să putem aduce un plus de valoare aceste misiuni și, respectiv, să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a putea ajuta la dezvoltarea, instruirea armatei centrafricane. Eduard Nicola (realizator rubrică): Din Republica Centrafricană ne mutăm pe mare, unde, după participarea la Exercițiul „Dynamic Move 24” în La Spezia, Italia, gruparea navală a cărei comandă este asigurată de Forțele Navale Române până la sfârșitul anului a traversat Canalul Corint și a ajuns în Marea Egee. Gruparea formată din Puitorul de mine 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătoarele de mine „Evropi” (Grecia), „Alghero” (Italia), „Tajo” (Spania) și „Akçakoca” (Turcia) a efectuat o escală în portul Izmir înainte de începerea exercițiului, unde personalul și membrii echipajelor navelor din grupare au participat la mai multe ateliere de lucru, pregătindu-se pentru participarea la Exercițiul „Nusret”, organizat de Forțele Navale ale Turciei simultan în Marea Neagră și Marea Egee. Cu amănunte vine locotenent-comandorul Mihaela Zaharia, ofițerul de informare și relații publice al grupării navale. Mihaela Zaharia: Exerciţiul „Nusret” este organizat anual de Forțele Navale ale Turciei și oferă oportunitatea antrenării aliaților NATO și partenerilor în condiții de mediu reale și complexe, oferind o provocare autentică și exigentă pentru marinari, care au demonstrat pregătire și adaptabilitate în fața unor situații similare celor din operațiunile reale de luptă contra minelor. Eduard Nicola (realizator rubrică): De pe mare revenim pe uscat, unde Detașamentul de apărare antiaeriană „Sky Guardians” din cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia se pregătește pentru predarea misiunii colegilor de la Murfatlar. Începând cu mijlocul lunii octombrie, militarii dobrogeni vor participa, în cadrul Grupului de luptă din Polonia, alături de partenerii americani, britanici, croați și polonezi, la asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței Nord-Atlantice, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului de la Varșovia.
Locotenentul Valentin Alexandru, din cadrul Detașamentului de apărare antiaeriană „Sky Guardians”, despre activitățile derulate săptămâna aceasta: Valentin Alexandru: Am desfășurat un proces riguros de pregătire a tehnicii de luptă și a echipamentelor în vederea asigurării unei predări eficiente a misiunii către colegii de la Murfatlar. Am efectuat și o serie de verificări tehnice și teste funcționale, pentru a ne asigura că toate sistemele operează la parametrii optimi, am planificat sesiuni practice de instruire, în cadrul cărora echipele mixte vor avea ocazia să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale la lucrările Reuniunilor Comitetului de coordonare și Comitetului director Politico-Militar ale procesului reuniunilor Miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est. Ședințele au avut loc la Constanța, în contextul exercitării de către România a președinției rotaționale a acestei inițiative regionale de cooperare în domeniul apărării. În cadrul discuțiilor, țara noastră a avansat propuneri pentru conectarea Brigăzii din Europa de Sud-Est la actualul context geostrategic. SEEBRIG este elementul militar al inițiativei, format din unități ale celor șase țări afiliate: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia.
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 07:47
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada din Europa de Sud-Est SEEBRIG a marcat pe 3 septembrie 25 de ani de funcționare. La ceremonia desfășurată la Kumanovo, în Macedonia de Nord, acolo unde se află comandamentul brigăzii, a fost prezentă și Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, care a arătat că SEEBRIG a avut o contribuție esențială la stabilitatea și securitatea regională. Țara noastră deține, până anul viitor, președinția Procesului Reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est, inițiativă care are ca element operațional SEEBRIG. În cei 25 de ani, brigada din Europa de Sud-Est a participat la operațiuni de sprijin pentru pace, asistență umanitară și ajutor în caz de dezastre. În prezent, toate cele șase națiuni contributoare cu forțe la SEEBRIG, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, România și Turcia, sunt state membre NATO.
Două aeronave ale Forţelor Aeriene au acţionat la stingerea incendiului de pădure din Caraş-Severin
Publicat de Gabriel Stan,
2 septembrie 2024, 19:34
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au intervenit din nou, miercuri, pentru stingerea incendiului de pădure declanșat în zona fondului forestier al județului Caraș-Severin.
Două aeronave C27 Spartan au fost solicitate de către Departamentul pentru Situații de Urgență pentru că zona afectată de incendiu este inaccesibilă mijloacelor rutiere de intervenție.
A fost cea de-a doua misiune de acest fel a aeronavelor armatei, în luna august, în județul Caraș-Severin, iar din anul 2017 și până în prezent Forțele Aeriene Române au mai intervenit pentru stingerea incendiilor de pădure în Mehedinți, Alba, Hunedoara, Buzău și Bacău, dar și în Franța, Slovenia, Grecia și Macedonia de Nord.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 40 de pompieri cu două autospeciale de intervenție din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au ajuns în Grecia cu un Hercules C-130 și un Spartan C-27 ale Forțelor Aeriene Române, pentru a sprijini autoritățile elene în limitarea incendiilor de pădure din zona capitalei Atena.
Misiunea de transport aerian a fost solicitată de către Departamentul pentru Situații de Urgență. Este al doilea grup de pompieri pe care țara noastră l-a trimis pentru combaterea incendiilor din regiunea grecească Attica.
România a răspuns astfel solicitării de sprijin transmisă de autoritățile elene prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Acesta coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul Uniunii, permițând acordarea asistenței coordonate și rapide în sprijinul populațiilor afectate.
Prin același mecanism, alte două aeronave ale Forțelor Aeriene Române au executat misiuni în Albania pentru stingerea incendiilor de pădure cu care se confruntă această țară.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Două aeronave ale Forțelor Aeriene Române, un C-27 Spartan configurat pentru stingerea incendiilor și un Hercules C-130 pentru sprijin logistic, au sprijinit forțele de intervenție din Republica Macedonia de Nord pentru stingerea incendiilor de pădure. Misiunea s-a desfășurat în urma unei hotărâri emise de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Forțele Aeriene Române au mai executat în ultimii ani astfel de misiuni pentru stingerea mai multor incendii de pădure din țara noastră, în județele Mehedinți, Alba, Hunedoara și Buzău, dar și în Franța, Republica Slovenia și Grecia.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.
Olivia Bucioacă (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române participă până pe 19 aprilie la Exercițiul multinațional INIOCOS 24. Acesta este organizat de Forțele Aeriene Elene și are loc în Baza militară Andravida din Grecia. Detașamentul românesc este format din 40 de militari și trei aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriană Borcea. Potrivit organizatorilor, în exercițiu sunt implicate forțe aeriene din 14 state, care au posibilitatea instruirii și integrării operaționale în scenarii de luptă complexe și realiste. Exercițiul și misiunile de zbor planificate reprezintă un prilej excelent pentru ridicarea nivelului de pregătire și interoperabilitate a personalului participant, precizează și Forțele Aeriene Române
Olivia Bucioacă (Realizator rubrică): Forțele pentru Operații Speciale din 13 state aliate și partenere au desfășurat timp de două săptămâni exercițiul „Trojan Footprint ’24”.
Antrenamentele au avut loc în Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și România.
Adrian Gâtman: „Trojan Footprint 24” este cel mai important exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale desfășurat pe continentul european.
Circa 2.000 de militari s-au instruit între 4 și 15 martie în cadrul acestui exercițiu condus de Comandamentul Forțelor Speciale Americane din Europa.
Scopul exercițiului a fost să arate capacitatea națiunilor aliate și partenere de a răspunde oricărei amenințări. Seria de exerciții „Trojan Footprint 24” a debutat în anul 2002, iar din 2016 se desfășoară la fiecare 2 ani, anul acesta aflându-se sub umbrela Steadfast Defender, cel mai mare exercițiu NATO din ultimele trei decenii.
Publicat de Gabriel Stan,
27 decembrie 2023, 15:05
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grecia și Turcia au convenit să-și îmbunătățească relațiile de bună vecinătate după anii de tensiuni și neînțelegeri.
În prima vizită a președintelui turc, Recep Erdoğan, la Atena după 2017, cele două țări au hotărât să mențină deschise canalele de comunicare, să crească volumul comerțului și să rezolve problemele care au cauzat starea de ruptură.
Recep Erdoğan s-a referit într-o conferință de presă comună cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la voința țării sale de a transforma Marea Egee într-o mare a păcii și a menționat că acest lucru se va întâmpla prin pașii comuni pe care cele două țări îi vor face.
Prim-ministrul Mitsotakis a recunoscut că relațiile bilaterale au fost grav amenințate în trecut și a declarat că se are în vedere un acord pentru delimitarea granițelor, platoului continental și a zonelor economice exclusive.
Relațiile turco-elene au început să se amelioreze la începutul acestui an, când Grecia a trimis ajutoare Ankarei după cutremurul devastator care s-a soldat cu cel puțin 50.000 de morți.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Consiliul Nord-Atlantic a autorizat suplimentarea forțelor pentru gestionarea situației curente din Balcanii de Vest.
România va disloca în perioada următoare o subunitate de nivel companie în cadrul operației NATO-KFOR din Kosovo. Până atunci, un modul de militari români din Brigada 15 Mecanizată a ajuns în baza militară Bondsteel din Kosovo în aceeași misiune a Alianței Nord-Atlantice.
Militarii noștri își desfășoară misiunile în cadrul comandamentului Batalionului 2 Multinațional, care face parte din forțele rezervei operaționale NATO și mai are în componență parteneri din Grecia, Bulgaria și Albania.
KFOR este o operație de menținere a păcii în Kosovo, condusă de NATO din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU.
Detalii ne aduce din Kosovo căpitanul Andrei Vicol:Militarii români s-au integrat cu succes în cadrul comandamentului multinațional și lucrează foarte bine alături de partenerii din această structură.
Faptul că ne desfășurăm activitatea în acest comandament format din mai multe națiuni reprezintă pentru noi o mare provocare, dar, în același timp, și un real succes în ceea ce privește capacitatea de a acționa în mod eficient și de a lua decizii împreună.
Rolul forței militare este acela de a asigura un mediu de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii și a comunităților de aici.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Fregata „Regina Maria”, având la bord un elicopter IAR 330 Puma NAVAL și un detașament de operatori pentru forțe speciale, participă în Marea Mediterană la operația NATO „Sea Guardian”, care este o operație de securitate maritimă lansată la Summitul de la Varșovia din iulie 2016 și care are ca scop consolidarea capacității de securitate, sprijinul pentru conștientizarea situației și a imaginii maritime din zona de sud a NATO și combaterea terorismului în Marea Mediterană.
Detalii despre misiunile pe care nava le-a executat aflăm de la comandorul Alexandru Mitel, comandantul fregatei „Regina Maria”: În acea săptămână, nava a parcurs peste 4.000 de mile marine, aproximativ 7.500 de kilometri, a interogat peste 150 de nave comerciale posibil suspecte și a executat vizite de promovare a Alianței NATO și a operației „Sea Guardian” la trei nave comerciale.
În același timp, s-au executat activități de instrucție pentru menținerea nivelului ridicat de pregătire al echipajului, al elicopterului IAR 330 Puma NAVAL, dar și a grupei de forțe pentru operații speciale. Am executat și trageri specifice pentru apărarea apropiată a navei.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, militarii detașamentului de apărare antiaeriană „Gheparzii de Fier”, împreună cu ceilalți aliați din cadrul grupului de luptă NATO, au participat la sediul Brigăzii 15 Mecanizată la ceremonia de predare-primire a comenzii și drapelului de luptă al unității.
La acest eveniment au fost prezenți, pe lângă numeroși reprezentanți ai sistemului național de apărare și ai autorităților publice locale poloneze, și reprezentanții NATO din cadrul marilor unități de pe teritoriul națiunii-gazdă.
Ceremonialul a fost organizat în prezența comandantului Diviziei 16 Mecanizată, generalul de brigadă Wojciech Ziolkowski, care, pe parcursul desfășurării festivității, a oferit numeroase distincții și embleme de onoare militarilor din cadrul brigăzii, pentru modul ireproșabil de îndeplinire a misiunilor încredințate, în special a celor desfășurate la nivelul întrunit cu militari din cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea tuturor aliaților și cu desfășurarea unui static display pentru invitații prezenți la eveniment.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 29 iulie-12 august Comitetul de Legătură Internațională a Organismelor Militare Sociale desfășoară pentru prima dată în România Tabăra internațională de Tineret. La eveniment sunt înscriși 162 de adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, precum și 16 lideri de grup, cu vârsta peste 21 de ani.
La tabără participă copiii militarilor și personalului civil din armatele înscrise în program și este găzduită anual de către una dintre țările membre ale comitetului, respectiv Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Ungaria. Prezent la Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu:
Șeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu: A fost o plăcere să fim la Sibiu, să salutăm pe cei care participă la prima tabără pe care o organizăm în România în cadrul organizației CLIMS. 12 state participante în cadrul organizației, șapte state au trimis reprezentanții aici. Timp de două săptămâni au ocazia să stea în Academia Forțelor Terestre, să vadă câte ceva și din viața de student militar, dar mai ales să se bucure de ospitalitatea românească, să înțeleagă modul nostru de viață, să fie un schimb cultural extraordinar.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul de pompieri români trimiși de țara noastră pentru stingerea incendiilor de pădure din Grecia a fost suplimentat cu încă 30 de militari. Aceștia au fost transportați în localitatea Elefsis cu o aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române.
Specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se află în misiune în Grecia, în urma solicitării de sprijin transmisă de autoritățile elene prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, ca urmare a extinderii incendiilor de pădure din ultimele zile.
Procedura permite coordonarea răspunsului la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul Uniunii și asigură asistența coordonată și rapidă în sprijinul populațiilor afectate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Navale Române, împreună cu alte structuri ale sistemului național de apărare și cu participanții din Bulgaria, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Turcia, desfășoară până pe 21 iulie exercițul multinațional „Poseidon 2023”.
În total, peste 750 de militari se instruiesc în comun în Portul Militar Constanța și în apele Mării Negre. Pe timpul exercițiului va fi evaluată Fregata „Regina Maria”, care este pusă la dispoziție de țara noastră pentru Forța NATO de Reacție Rapidă.
Exercițiul cuprinde și o secvență de cooperare interinstituțională în caz de accidente colective și calamități cu victime multiple.
„Poisedon 2023” este condus de comandamentul flotei, iar pe timpul antrenamentelor se va pune accent pe acțiunile contra minelor, pe lupta la suprafață și a celei antiaeriene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Nava-şcoală “Mircea” se află până la sfârșitul lunii într-un marș internațional de instrucție. La bordul ei sunt 80 de studenţi ai Academiei Forțelor Navale și studenți străini din instituții partenere.
Obiectivul marșului este acela de a le forma viitorilor ofițeri ai Forțelor Navale Române deprinderile specifice carierei alese – ne-a declarat comandantul velierul, comandorul Mircea Târhoacă.
Mircea Târhoacă:Fiecare zi la bordul navei-şcoală „Mircea” e o provocare, mai ales când ai cadeți și mai ales când ai și cadeţi străini care vin pentru prima dată în Forțele Navale. Cadeții români și cadeții străini se instruiesc în comun, nu facem distincție.
Avem în rândul echipajului și 14 fete, care vor face faţă provocărilor de a urca în arborată. Deja au o săptămână de când s-au acomodat. Ne vom întoarce pe 31 iulie, un echipaj mult mai bine instruit decât îl avem astăzi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Pe durata celor patru săptămâni de marş nava-şcoală va acosta în porturile Pireu din Grecia, Taranto din Italia și Izmir din Turcia, acolo unde va putea fi vizitată de public.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregata Regele Ferdinand a încheiat participarea la operația EUNAVFOR MED IRINI, desfășurată în Marea Mediterană sub egida Uniunii Europene.
Nava a revenit acasă după șase săptămâni de misiune, pentru asigurarea respectării embargoului asupra armelor impuse Libiei și pentru combaterea traficului de produse petroliere, droguri și persoane.
Militarii români au monitorizat traficul maritim și au executat verificări la peste 160 de nave comerciale. Misiunile au fost desfășurate în comun cu nave din Italia, Germania și Grecia.
Brigada Regele Ferdinand a avut la bord un detașamente de forțe pentru operații speciale și un echipaj format din 239 de marinari, comandați de comandorul Victor Durea.
Victor Durea:Sunt mândrul comandant al unui echipaj care poate raporta la sfârșitul celor 42 de zile de participare la operația IRINI, misiune îndeplinită.
Încă o dată, Regele Fernand a demonstrat că poate fi un ambasador al forțelor navale al Armatei României, al României în întregul ei, ca un aliat de nădejde, un membru activ al Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a participat la Conferința Șefilor Apărării din Balcani pe probleme de cooperare militară, organizată la Sofia.
Forumul a ajuns la ediția cu numărul 16, iar oficialii militari au analizat situația de securitate în zona balcanică, precum și modalitățile de colaborare între statele din regiune.
Conferința în acest format se desfășoară anual și reunește șefii apărării din nouă țări din Europa de Sud-Est, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Întâlnirile în acest format au ca scop dinamizarea cooperării militare regionale, dezvoltarea unui mecanism de gestionare a crizelor și participarea în comun la exerciții a forțelor armate din regiune.
La ediția din acest an au fost invitați și șefii apărării din Croația și Slovenia, precum și reprezentanți de nivel înalt ai NATO și Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Grupul de luptă NATO din Bulgaria a atins capacitatea operațională completă.
Grupul a fost înființat pe 1 martie la doar câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Unitatea este dislocată în localitatea Kabile, la aproximativ 80 kilometri vest de orașul-port Burgas.
Italia și-a asumat rolul de națiune cadru la mijlocul lunii octombrie contribuind cu aproximativ 740 de militari, iar puterea totală a grupului de luptă este de peste 1.000 de militari.
Diferența de efective este asigurată de țara gazdă, precum și de Albania, Grecia, Macedonia de Nord și Statele Unite.
Muntenegru este programat să desfășoare personal la începutul anului 2023, în timp ce Turcia contribuie cu un pluton de apărare antiaeriană, care va fi trimis în Bulgaria doar dacă situația o va impune.
De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 NATO a înființat patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
În urma războiului declanşat în Ucraina, Alianța Nord-Atlantică a creat alte patru structuri de acest tip în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.
Publicat de Gabriel Stan,
21 noiembrie 2022, 15:13
Edi Nicola (realizator rubrică): Nouă militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” au participat în cadrul unei celule de răspuns la exercițiul „GORDIAN KNOT 2022”, condus de corpul de dislocare rapidă NATO din Salonic, Grecia.
Din anul 2014, brigada română este afiliată la corpul de dislocare rapidă NATO din Grecia. Detalii despre exercițiu ne oferă colonelul Cristian Cristescu, locțiitorul comandantului Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” Brașov.
Cristian Cristescu:La acest exercițiu, militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte joacă rolul unei celule de răspuns, care practic este replică a unui centru tactic de operații de nivel corp armată. Participă, acoperind toate punctele luptei și trecând printr-un proces de planificare și conducere a acțiunilor militare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Elada, așa cum era denumită Grecia în Antichitate, unde detașamentul format din militarii Batalionului 49 Apărare CBRN Argeș, cei ai Batalionul 1 CIMIC „General de corp de armată Ştefan Holban” și cei ai Centrului de operații psihologice „Samoilă Mârza” s-au instruit alături de partenerii din Grecia, Serbia, Cipru, Bulgaria și Macedonia de Nord în cadrul Exercițiului multinațional „TALOS-22”.
Acesta vizează atât exersarea și îmbunătățirea interoperabilității structurilor participante, cât și antrenarea privind activarea și dislocarea pachetului de forțe din cadrul grupului de luptă într-un mediu operațional întrunit și multinațional. Amănunte ne oferă căpitanul Eugenia Popa.
Eugenia Popa:Trupele implicate acționează într-un mediu operațional întrunit, care vizează antrenarea activării și dislocării pachetului de forțe din cadrul grupului, astfel încât să fie gata de luptă.
Militarii românii au reușit să se integreze în acest proces de instruire, dând dovadă de profesionalism în îndeplinirea misiunilor ordonate la nivelul operațional și tactic.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Grecia mergem spre nord și ne oprim în Polonia, unde jumătatea lunii noiembrie i-a găsit pe militarii din Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians” implicați în exercițiul „TUMAK-22”, organizat de Brigada 15 Mecanizată, acesta fiind primul exercițiu multinațional de la dislocarea militarilor focșăneni în baza de instrucție din Bemowo Piskie.
Sublocotenentul Bogdan Găitănaru, comandant secție în bateria Ghepard:A fost prima tragere a complexului antiaerian Ghepard de la dislocare, iar militarii din subordinea mea s-au descurcat foarte bine. A fost un exercițiu tactic cu trageri de luptă, care s-au desfășurat în cadrul unui scenariu fictiv, specific acțiunilor defensive.
Secțiile s-au antrenat în descoperirea și angajarea țintelor aeriene în condiții apropiate de cele reale. Aceste activități sunt importante pentru instruirea noastră deoarece reușim să adaptăm procedurile de lucru astfel încât să ne sincronizăm cu aliații și partenerii.
Finalul exercițiilor militare „Justice Sword”, „Balkan Shield” și „Carpathian Flow”
Publicat de Gabriel Stan,
14 noiembrie 2022, 13:34
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada 282 Blindată a încheiat exercițiul „Justice Sword”, desfășurat timp de două săptămâni la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, județul Brașov. A fost cel mai mare eveniment de instruire din anul 2022 al acestei structuri.
La el au participat circa 1.200 de militari, cu peste 400 de mijloace tehnice și de luptă. La exercițiu au fost prezenți și partenerii americani din pachetul de forțe dislocat de Armata Statelor Unite în țara noastră.
„Justice Sword” s-a desfășurat pe baza unui scenariu în care participanții s-au antrenat în acțiunile militare cu caracter defensiv și ofensiv – am aflat de la comandantul Brigăzii 282, colonelul Gabriel Turculeț.
Gabriel Turculeţ:Ceea ce ați văzut astăzi este o secvență de trageri cu muniție reală, care a testat abilitatea militarilor de a identifica și angaja cu foc ţinte în câmpul tactic.
Astăzi au fost desfășurate pe baza unor scenarii semifictive, în cadrul cărora militarii din subordine au acționat atât pentru ducerea unor operații defensive, cât și a unor operații ofensive.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un alt exercițiu multinațional s-a încheiat în Grecia, „Balkan Shield”, la care România a fost reprezentată de un detașament format din personal navigant, tehnic și medical cu 2 elicoptere IAR 330 Puma din Bazele 57 Aeriană și 90 Transport aerian şi de operatori de forțe speciale.
La exerciţiu au mai luat parte și militari din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Muntenegru şi Macedonia de nord.
Antrenamentele în comun au urmărit în principal standardizarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor în ceea ce privește misiunile de zbor executate în sprijinul Forțelor pentru Operații Speciale și de evacuare medicală.
Seria de exerciții „Balkan Shield” a început în anul 2007, la inițiativa Atenei și este un exemplu de cooperare multilaterală care vizează promovarea păcii și a securității în zona Balcanilor.
Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu a desfășurat un exercițiu de coordonare a intrării forțelor NATO în această zonă a Alianței Nord-Atlantice.
Exercițiul „Carpathian Flow” a fost realizat împreună cu unitățile de integrare a forțelor din România și din Bulgaria.
Publicat de Gabriel Stan,
7 noiembrie 2022, 15:19 / actualizat: 8 noiembrie 2022, 12:45
Ciprian Panga (realizator rubrică): Timp de o săptămână, un detașament format din scafandri de luptă EOD din cadrul Divizionului 175 Nave, Scafandri de Luptă, a participat la exercițiul multinațional Poseidon 22, organizat de Forțele Navale ale Bulgariei.
Exercițiul are ca scop consolidarea cooperării dintre Forțele Navale Române și cele bulgare, face parte din programul NATO „Military Training Exercices” şi se desfășoară pe baza unui scenariu fictiv axat pe o situație emergentă de amenințare a minelor.
La exercițiu participă forțe și mijloace din Bulgaria, România, Belgia, Grecia, Lituania și Turcia. Exercițiul Poseidon se desfășoară anual începând cu anul 2002 şi este găzduit, prin rotație, de Forțele Navale ale Bulgariei și cele ale României.
Cpt. Sorin Machidon, locțiitor comandant detașament EOD:Exercițiul este deosebit de important. Am intervenit cu succes în mai multe scenarii – fictive de data aceasta, dar aproape de condițiile reale de îndeplinire ale unor misiuni – și, prin eforturile pe care le-am desfășurat, contribuim într-o mică parte la misiunea mai mare a Forțelor Navale Române, aceea de a asigura libertatea de navigație în apele româneşti. În situații reale trebuie să ne asigurăm că oamenii știu întotdeauna ceea ce au de făcut și că sunt gata de îndeplinirea misiunii.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Bulgaria ne îndreptăm către Vest – mai exact, în Polonia, acolo unde militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Sky Guardians”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „Milcov” din Focșani, acționează în cadrul Grupului de Luptă în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Dislocați în Baza Bemowo Piske, militarii, pe lângă misiunile specifice de apărare antiaeriană, își continuă programul de instruire pe timpul misiunii. Astfel că, deși au preluat misiunea de aproximativ două săptămâni, au executat două ședințe de tragere cu armamentul individual din dotare și le-a fost evaluat nivelul capacității de efort fizic.
Lt. Cornelia Dumitru, ofițer de informare și PR al Detașamentului „Sky Guardians”:A fost o săptămână încărcată cu activități pentru militarii detașamentului, în care au fost evaluați în ceea ce privește capacitatea de efort fizic.
În același timp, au avut o primă tragere de zi cu armamentul individual din dotare, respectiv pistol calibrul 9 mm și pușcă automată calibrul 5,45 mm. Militarii au reușit să se familiarizeze rapid cu poligonul automatizat al bazei, făcând țintele să coboare cu fiecare lovitură de glonț aflată pe traiectorie.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm oceanul și ajungem pe continentul american, în Texas, la United States Army Sergeants Major Academy, acolo unde pe durata unui an de zile se instruiesc subofițerii de comandă sau cei eligibili pentru această funcție.
Academia este cea mai înaltă formă de pregătire de care poate beneficia un subofițer, iar în cadrul celor cinci departamente ale instituției aceștia se pregătesc pentru a deveni liderii de care corpul subofițerilor și armata are nevoie.
Plj.adj.pr. Valentin Stanciu, subofițer de comandă al Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”:Ar trebui să ne pregătim fiecare și să aducem valoare structurilor noastre. Pentru că ceea ce se întâmplă acum la estul nostru e atunci când nu ai o coloană dezvoltată; nu numai să primească ordine, ci să aibă și aceea inițiativă cu disciplină, atunci când este cazul, şi să ia măsuri când sunt necesare. Având un corp de subofițeri și soldați gradați profesionişti, pregătiți, ai și o armată pregătită.
Hari Bucur Marcu: Amândouă au intrat în același timp în NATO, tocmai pentru ca să nu existe nici cea mai mică suspiciune că Occidentul ar ține cu una împotriva celeilalte. Atât Turcia cât și Grecia știu foarte bine că nu vor găsi aliați în interiorul NATO, în cazul unui conflict între ele
Publicat de Gabriel Stan,
12 septembrie 2022, 17:31
La „Subiectul săptămânii”, invitatul lui Paul Palencsar este Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Cei doi au discutat despre contraofensiva armatei ucrainene pe frontul războiului cu Rusia, despre situația centralei nucleare de la Zaporojjie și despre recentele tensiuni dintre Turcia și Grecia.
Paul Palencsar: Domnule Bucur Marcu, vă mulțumesc mult că, iată, ați acceptat să stăm de vorbă.
Hari Bucur Marcu:Mulțumesc pentru invitaţie!
Paul Palencsar: Ne atrage atenția războiul din Ucraina, contraofensiva armatei Ucraina acolo, situația centralei nucleare de la Zaporojjie, dar și tensiunile, iată, mai nou, între Turcia și Grecia.
Cu voia dumneavoastră, o să începem prin a vorbit despre contraofensiva armatei ucrainene pe frontul războiului cu Rusia. E această contraofensivă începutul sfârșitului acestui război?
Hari Bucur Marcu: Nu, sub nicio formă. Deci, războiul acesta a pornit în mod iraţional din punct de vedere al ştiinţei militare, ca să spun așa. Nu are un scop politic, ca urmare nu are nicio viziune de pace, nici agresorul, mai ales.
Rusia a declanșat această agresiune militară într-o manieră din care rezultă că ei nu-și propun o pace anume, ei îşi propun doar să distrugă, să-i distrugă tactic, adică pe teren, să distrugă clădiri, locuințe și așa mai departe şi să distrugă un stat, să îi anihileze. Au cuceriri teritoriale pe care pot să le piardă ulterior, că nu le pot apăra, pustiesc anumite zone, chiar oraşe.
Ce pot să facă ucrainenii e să le dezică acest obiectiv strategic de a disrupe viața cotidiană, de a le disrupe viața economică sau socială. Vă daţi seama, sunt milioane de ucraineni care încă sunt dislocaţi intern sau chiar refugiați.
În asemenea condiţii, acţiunile de teatru propriu-zise, cum au fost cele pe care le-au evocat săptămâna asta, în care ucrainenii au început să emită acţiuni, contraatacuri, mai bine zis, sau contralovituri, în cel mai bun caz, dar nu sunt chiar contralovituri, nu putem vorbi încă de contraofensivă sub nicio formă, ei bine, asemenea contraatacuri au scopul tot tactic, adică de a eliebra un sat, de a opri o acţiune ofensivă a inamicului, ceva în genul acesta, dar în niciun caz nu pot în momentul de faţă să joace vreun rol în ecuaţia finală, pentru că războiul se termină cu pacea, asta este foarte important.
Paul Palencsar: Cât mai poate înainta armata ucraineană și cât timp a reușit să păstreze ce a recuperat, pentru că și asta e foarte important?
Hari Bucur Marcu: Dacă îi întrebaţi pe ucraineni, ei vor spune că ei sunt capabili să ducă războiul şi pe timpul anului viitor fără niciun fel de problemă. Nu se predau, nu renunţă, din punctul ăsta de vedere.
Apoi, din alte considerente, cum ar fi cele ale capacităților de luptă pe care le au şi pe care le pot angaja într-o eventuală contraoensivă care, încă o dată, nu a început, nu sunt semne că ar fi început, contează foarte mult ajutorul nostru, al Occidetului, prin care îi dăm sprjin nu numai politic şi umanitar, ci şi sprijin militar.
În momentul în care vor avea suficient de multe forțe ofensive, vorbim în special de blindate mari, vor trece la acţiuni ofensive, este clar ca vor fi tot acţiuni din acestea punctuale, să nu ajungă în est Rusia să deţină controlul militar asupra întregii regiuni Donbas, iar în sud să nu se poată consolida.
Paul Palencsar: Centrala nucleară de la Zaporojjie e, iarăși, un element fierbinte în acest război, bombardamentele continuă în jurul centralei, fiecare dintre părțile combatante acuzându-se reciproc.
Singurul reactor activ a fost decuplat de la rețeaua de distribuție a energiei electrice. În ce situație ne aflăm? E un pericol real ce se întâmplă acolo?
Hari Bucur Marcu: Categoric este un pericol real de la început, doar că săptămâna asta am beneficiat de prezența inspectorilor ONU la locația respectivă, în interiorul centralei.
Ei au putut să vadă ce fac militarii ruşi acolo, care sunt încărcăturile pe care le au camioanele acelea pe care le-am văzut cu toţii în interiorul centralei, chiar foate aproape de reactoare, lucru care ar fi un pas în direcţia ca ruşii să părăsească militar centrala, să demilitarizeze instalaţiile respective, astfel încât să nu mai fie niciun fel de motiv de bombardamente sau de lovituri cu artileria sau chiar lupte, dacă ar fi cazul.
Singura justificare militară pe care ar putea să o aibă prezența trupelor rusești în zonă și chiar în interiorul centralei ar fi fost dacă ar fi existat cea mai mică suspiciune că centrala este folosită în scopuri militare de către ucraineni, cum ar fi, de exemplu, să-și refacă arsenalul nuclear militar.
Acum este clar, de când au apărut inspectorii ONU, că așa ceva nu este cazul. Deci, practic, rușii nu mai au nici cea mai mică justificare, nici măcar, așa, iluzorie sau teoretică, de a avea prezență militară acolo, deci vor trebui să plece.
Paul Palencsar: Vladimir Putin pare că folosește centrala nucleară de la Zaporojjie ca un cuțit pus la gâtul NATO, cel puțin, așa cum spuneți și dumneavoastră, nu mai are niciun fel de justificare pentru a-și ține trupele acolo.
Și ne gândim cu toții la dezastrul de la Cernobîl, la norul acel radioactiv care a făcut multe victime în anii ’80 și ’90. Sperăm că nu vom trăi, retrăi, aceeași situație. Un punct fierbinte este săptămâna aceasta relația tensionată dintre Turcia și Grecia.
Președintele turc Recep Erdogan a făcut declarații publice care ne dau fiori, într-un tablou deja dramatic, acel al războiului din Ucraina, conturând un eventual război între Turcia și Grecia. Ce se întâmplă acolo, de fapt?
Hari Bucur Marcu:Nu sunt semne de război, să știți. Sunt semne de retorică beligerantă din partea Turciei, care are acest moment istoric în care este importantă în ecuația securității Mării Negre, în eliberarea unor căi de navigație existente pentru grânele ucrainene, care să iasă din porturile ucrainene prin Marea Neagră.
Pe urmă, indivizibilitatea NATO, care este obligatorie, e consensul care guvernează NATO și care este obligatorie pentru ca NATO să fie într-adevăr o forță credibilă în apărarea Europei, mai ales și în asemenea condiții, își folosește acest argument, în retorica electorală pe care, ei deja au început să se pregătească pentru alegerile de anul viitor și folosește această retorică.
Sigur că da, ne așteptăm ca, așa cum a fost în cazul discuției despre lărgirea NATO cu cele două state din nord, Finlanda și Suedia, ne așteptăm ca și aici, retorica aceasta să se calmeze la un moment dat.
Paul Palencsar: Sigur că ne sperie și doar ideea ca două țări NATO să aibă un conflict militar una împotriva celeilalte. E președintele turc Recep Erdogan capabil să renunțe la orgolii de dragul stabilității și unității NATO, acum, când pericolul real și concret este Rusia?
Hari Bucur Marcu:Cu orgoliile este o chestie de asta, e o metaforă. Nu există orgolii în materie de securitate națională și internațională. Aici sunt numai interese. Sunt elemente din acestea de putere care se activează. Orgoliul nu este un element de putere și nici justificare pentru acţiuni internaționale.
Sigur că da, noi ne-am obișnuit de pe timpul Războiului Rece – și s-a preluat această idee, mai ales recent, de când cu comportamentul internațional huliganic al Federației Ruse conduse de președintele lor, Putin, ne-am obișnuit să vorbim despre menajarea unor orgolii.
Dar, una peste alta, nu, în relații internaționale, nimeni nu-și face un plan de menajare de orgolii sau de exacerbare de orgolii din partea cealaltă. Vorbim, într-adevăr, despre două state membre NATO. Amândouă au intrat în același timp în NATO, tocmai pentru ca să nu existe nici cea mai mică suspiciune că Occidentul ar ține cu una împotriva celeilalte. Deci știe Turcia foarte bine și Grecia la fel de bine că nu vor găsi aliați în interiorul NATO, în cazul unui conflict între ele.
Conflictul va fi, categoric, doar la maniera aceasta incidentă, că o insulă din aceasta, cum e la noi Insula Șerpilor, pustie, nelocuită, în Marea Egee, care era considerată ca aparținând unui stat, a fost „cucerită”, între ghilimele, de celălalt stat, temporar, până când s-au dus la masa negocierilor și au stabilit cui aparține insula.
De fapt, despre așa ceva era vorba și ultima dată când Erdogan a evocat ideea că pe neașteptate să îi pedepsească pe greci pentru că iluminează avioanele care zboară pe acolo. Ei bine, cam aici stăm. Deci nu, nu sunt semne că s-ar escalada un conflict. Ar fi trebuit, de partea cealaltă, Grecia să evoce motive pentru care face treaba asta. Ori, Grecia neagă și prezența militară pe o anumită insulă, și faptul că ar fi ţintit avioanele turcești cu sistemele antiaeriene pe care le au ei.
Aici suntem, la maniera asta. Sigur că da, toată lumea are nervii întinși de războiul acesta din Ucraina, complet irațional, cum spuneam, dar este și ilegal şi imoral, în acelaşi timp. Ei bine, fiecare gest contează, fiecare vorbă spusă de cineva care ar putea să aibă o consecință în acest conflict contează, dar între vorbe și gesturi, întotdeauna este o mică diferență de care trebuie să ținem seama. Turcia, comportamental, este la nivelul așteptărilor ca stat membru NATO, este de partea Occidentului, este în favoarea rezolvării conflictului, astfel încât Rusia agresoare să fie pusă la punct din punct de vedere al dreptului internațional, deci, cam aici suntem.
Paul Palencsar: Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Mulțumesc mult!
Hari Bucur Marcu:Vă mulțumesc frumos de invitaţie încă o dată.
MAE informează cetăţenii români care se află sau care intenţionează să călătorească în Republica Elenă că Federaţia Marinarilor Eleni a anunţat organizarea unei greve, la data de 1 mai, pe durata întregii zile. Greva va afecta toate mijloacele de transport maritim şi facilităţile portuare.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106710035) şi Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088), iar cei care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă (+306978996222) şi Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).
De asemenea, cetăţenii români pot consulta paginilor de internet atena.mae.ro, salonic.mae.ro sau pot folosi aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Nava-şcoală Mircea a încheiat prima etapă a marșului de instrucție și se află în escală în portul Souda, din Insula Creta, Grecia. Velierul a străbătut în Marea Neagră, Marea Marmara, Strâmtorile Bosfor și Dardanele și apoi toată Marea Egee, de la nord la sud, pe o vreme frumoasă și valuri propice.
Cei 92 de elevi au continuat procesul de amarinizare la bord, de familiarizare cu urcatul în arboradă şi au participat activ la lucrările de mentenanță.
Comandorul Mircea Târhoacă, comandantul Navei-şcoală Mircea:Am făcut aproximativ 800 de mile, am navigat prin două strâmtori. Vremea a ținut cu noi. Aici, în Souda, nu suntem pe continent, suntem la o distanță destul de mare de locul în care se află Consulatul sau Ambasada României.
Lucrurile au decurs cum ne-am dorit noi, rezultatele se văd de la o zi la alta. Într-adevăr, efortul și munca celor din echipaj a fost destul de mare, dar cu migală și cu dăruire, și pot spune că cei din Forțele Navale în situații de criză, într-o situație în care avem un termen limită la care trebuie să punem lucrurile la punct, militarii noştri fac față la aşa ceva.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe mare, poposim pe bătrânul continent şi ne oprim în Polonia, unde zilele trecute militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii de Fier” s-au instruit în Poligonul din apropierea bazei, alături de aliații din cadrul grupului de luptă.
Militarii români au avut ocazia să cunoască atât tehnica de apărare antiaeriană, tehnica de infanterie, cât și tehnica de artilerie terestră a partenerilor; de asemenea „Gheparzii de Fier” le-au prezentat militarilor americani și polonezi, prezenți în poligon, tehnica de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României, activitatea încheindu-se cu un exercițiu tactic comun, obiectivul principal fiind menținerea unui nivel ridicat de cooperare și interoperabilitate al aliaților NATO.
Sublocotenent Ionel Lucian, comandant Secție Tragere, în cadrul Detașamentului de Apărare Antiaeriană din Polonia:Am avut un exercițiu tactic de nivel ‘pluton’. Ne-am instruit împreună cu aliații și partenerii în cadrul battle grupului. Noi am văzut cum pun ei tactica în teren, din punctul de vedere al doctrinei țării respective și cum punem noi problema astfel încât să realizăm procesul de interoperabilitate dintre aliații NATO.
Teodora Mazere: Din Polonia mergem în Balcani, unde infanteriștii olteni își continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo.
Detașamentul românesc se află sub comanda operațională a comandamentului forțelor întrunite din Statul Major al Apărării, integrat în Batalionul multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA.
Militarii români execută activității în sprijinul autorităților locale, având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și înscrierea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.
Părăsim continentul european și mergem în Asia, mai precis în Irak, acolo unde se desfășoară operația NATO Mission Irak. Lansată în urma summimtului de la Bruxelles din 2018, sub egida NATO, ca urmare a unei solicitări din partea Guvernului irakian, această misiune are ca principal obiectiv consolidarea instituțiilor și forțelor aparținând sistemului de securitate al Irakului. Colonel Vasile Bătinaș, consilier superior pe probleme de capacitate de luptă, în cadrul NATO Mission Irak.
Vasile Bătinaș:Rolul nostru aici este acela de a consilia partenerii irakieni, astfel încât să avem o structură robustă, în al doilea rând să avem un sistem de raportare coerent, care să scoată în evidență deficiențele și măsurile care se pot lua și în al treilea rând să încercăm standardizarea evaluării capacității de luptă, astfel încât imaginea să fie una corectă, completă și pe cât se poate obiectivă.
Edi Nicola (realiazator rubrică): Nava Şcoală “Mircea”, ambasadorul onorific al României pe mările şi oceanele lumii a plecat joi, 24 martie, din portul militar Constanţa pentru a desfăşura în Marea Mediterană marşul internaţional de instrucţie în vederea pregătirii unei noi generaţii de maiştri militari.
Bijuteria Forţelor Navale Române va efectua escale de reprezentare în porturi din Franţa, Grecia, Italia, Spania şi Turcia, urmând să se întoarcă acasă la jumătatea lunii mai, după mai bine de 50 de zile de marş şi promovare a valorilor ţării noastre. Colegul nostru, Bogdan Dinu, de la “Jurnal militar” Constanţa se află la bordul navei în acest itinerariu.
Bogdan Dinu:Totul este în regulă la bord. Am intrat în rutina carturilor şi a serviciilor, atât echipajul cât şi cei 92 de cadeţi, care au avut ce vedea, spectacolul Bosforului, cum îl numesc eu.
După tranzitarea acesteia, timp de câteva ore, am ajuns în Marea Marmara, în care vom naviga, iar după ce o să trecem pe sub uluitorul pod suspendat Canakkale 1915 o să ieşim din strâmtoarea Dardanele şi vom naviga până în portul Souda Bay, din insula Creta. Este prima escală, una tehnică, port în care vom intra miercuri, 30 martie şi îl vom părăsi duminică, 3 aprilie.
Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe mare revenim pe uscat şi mergem în Polonia, unde zilele trecute militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană “Gheparzii de fier” au executat un exerciţiu de rezolvare a unei situaţii tactice de nivel baterie.
Scenariul tactic a cuprins o serie de incidente apropiate condiţiilor de luptă reale, pe care artileriştii antiaerieni dobrogeni le-au soluţionat, folosind tehnicile, tacticile şi procedurile existente la nivelul subunităţilor. Tot procesul de instruire a început cu o prezentare de tehnică atât a militarilor dobrogeni, cât şi a aliaţilor.
Locotenent Andreeea Dănilă, locţiitor comandant Baterie artilerie antiaeriană: Exerciţiul desfăşurat a fost de nivel secţie pluton în care am simulat apărarea. Pe lângă situaţia tactică, am avut şi o serie de incidente, cum ar fi: cele medicale, în care sanitarii au fost nevoiţi să extragă răniţii, exerciţii de evacuare a tehnicii, verificarea reacţiei la un atac aerian şi reacţia la un atac terestru.
Edi Nicola (realiazator rubrică): Din Polonia, coborâm în Balcani, unde infanteriştii olteni îşi continuă misiunea în Camp Butmir, Sarajevo. Plutonul de manevră din cadrul detaşamentului românesc este dotat cu mijloace tehnice blindate Piranha IIIC şi se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării integrat în Batalionul multinaţional al misiunii EUFOR Althea.
Militarii români execută misiuni în sprijinul autorităţilor locale, având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate, concomitent cu dezvoltarea şi instruirea Forţelor armate din Bosnia şi Herţegovina.
Locotenent Florin Epure, comandantul plutonului de manevră:Cei care erau deja aici ne-au întâmpinat foarte bine; ne-au explicat regulile misiunii, ale bazei, operaţia EUFOR Althea şi ne-au îndrumat spre ce ar trebui să facem.
Au fost ca nişte mentori pentru noi. Comportamentul dumnealor faţă de noi a fost ireproşabil din toate punctele de vedere şi ne-a făcut să ne fie destul de uşor să ne integrăm în misiune, în structura căreia ne subordonăm.
Edi Nicola (realiazator rubrică): De pe bătrânul continent facem un salt în zona Ecuatorului, unde ţara noastră participă, din anul 2015, activ, în cadrul unei misiuni de instruire şi consiliere a Uniunii Europene la implementarea eforturilor de reconstrucţie a Forţelor Armate Centrafricane.
Misiunea are drept scop oferirea de asistenţă autorităţilor Republicii Centrafricane pentru reconstituirea sectorului naţional de apărare, grav afectat în ultimul deceniu de instabilitate şi de acţiunile grupurilor armate. Derularea misiunii se face pe trei axe: la nivel strategic, operativ şi tactic.
Locotenent colonelul Olimpiu Golea, Republica Centrafricană:Să ştiţi că aici, în Republica Centrafricană, oamenii tot timpul m-au întrebat ce se întâmplă şi sunt foarte interesaţi vizavi de situaţia de securitate din Europa, din Ucraina.
Sunt parteneri care au prieteni, au rude, au conexiuni cu militarii, care au făcut studii în România. Sunt interesaţi să vină şi să studieze, să se dezvolte în România şi să facă ceva pentru ţara lor.
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:27
Teodora Mazere (realizator rubrică): Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, cu un detașament de scafandri de luptă prin incursiune ambarcat, a plecat joi, 23 septembrie, din Portul Militar Constanța, pentru a participa la operațiunea IRINI, desfășurată sub egida Uniunii Europene. Pe durata celor 100 de zile de dislocare în Marea Neagră și Marea Mediterană, puitorul de mine și plase va efectua escale de pregătire și de refacere a capacității de luptă în porturi din zonele de sud ale Italiei și Greciei. Căpitan-comandor Daniel Gheorma, comandantul puitorului de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”: Plecăm sub comanda Uniunii Europene, de această dată, în cadrul operației IRINI, cu misiunea principală de embargou impus armelor pentru Libia. Urmează primul port-visit, în Taranto, Italia. În prima săptămână vom avea marșul de dislocare în vederea intrării în teatrul de operații și instalarea comunicațiilor și parte de instruire a echipajului pentru executarea misiunilor specifice operației IRINI. Teodora Mazere (realizator rubrică): În Baza Militară din Bemowo Piskie, militarii vrânceni au desfăşurat un exerciţiu comun cu partenerii americani, fiind ultimele trageri cu complexul antiaerian Gepard din cadrul misiunii rotației a IX-a. Locotenent Mădălina Boboc: A existat o cooperare cu militarii americani din cadrul Plutonului de aruncătoare de 120mm. Aceștia au simulat ţintele aeriene prin lansarea unor bombe luminoase asupra cărora militarii români au executat foc. Întreaga activitate a fost un real succes și acest lucru se datorează antrenamentelor și eforturilor comune pe care le-am depus pe întreaga perioadă a acestei misiuni.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Militarii Companiei 1 Rezervă Intermediară generată de Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” participă alături de parteneri din Ungaria, Turcia, Austria, Bulgaria și Slovacia la antrenamentul operațional „EUFOR Quick Response 2021”, desfăşurat în Bosnia şi Herţegovina. Exercițiul respectă termenii angajamentului statelor contributoare la EUFOR privind menținerea climatului de stabilitate și pace din Bosnia şi Herţegovina. Locotenent Sergiu Iosub, ofiţer de informare și relații publice în cadrul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”: În prima săptămână am fost Camp Butmir din Sarajevo și am trecut prin etapa de integrare și instruire. După ceremonia de începere a exerciţiului de tip LIVEX, ne-am dislocat într-o altă bază din Bosnia, pentru a îndeplini misiuni stabilite de organizatori. Rolul nostru în Teatrul de Operaţii Bosnia şi Herţegovina este să ne instruim întrunit sub comanda Batalionului Multinaţional, pentru a fi în măsură să sprijinim autoritățile şi populația locală, dar și personalul EUFOR în situații de criză. Teodora Mazere (realizator rubrică): Din anul 2012, KFOR desfășoară anual exercițiul „Silver Saber”, scopul fiind evaluarea procesului de planificare și conducere de către instituțiile din Kosovo în cazul urgenţelor civile. Maiorul Adrian Peter, ofițer în comandamentul KFOR: Experienţa a fost una deosebită pentru mine, având ocazia unică de a observa în timp real modul de acțiune al acestui centru pentru rezolvarea unor situații de urgență complexe, care au presupus intervenția în comun a unor structuri din cadrul poliției, forțelor de securitate, Agenției pentru Managementul Situațiilor de Urgență, dar și unor elemente din cadrul KFOR. Teodora Mazere (realizator rubrică): La Centrul Internațional de Securitate și Menținerea Păcii din Ucraina se desfășoară până pe 1 octombrie exercițiul „Rapid Trident”, organizat de către forțele armate ale Statelor Unite în Europa în parteneriat cu forţele armate ale ţării gazdă. În acest an, „Rapid Trident” reunește militari din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Polonia, România, Bulgaria, Germania, Danemarca și Lituania. Forțele terestre române sunt reprezentate în acest an de un detaşament format din militari ai Batalionului 151 Infanterie „Războieni”.
Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena
Publicat de prosavioleta,
28 septembrie 2021, 23:10
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”! General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație! Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre. Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei. Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță? General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio. General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO
Publicat de prosavioleta,
21 septembrie 2021, 17:11 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:36
Cristian Dumitrașcu (realizator): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, participă în aceste zile la Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO, care are loc în Grecia, la Atena. Pe durata unui an, Comitetul Militar – cea mai înaltă autoritate militară a Alianței Nord-Atlantice – se întrunește de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței, dând posibilitatea șefilor apărării să abordeze problemele de importanță strategică ale NATO. Reuniunea este condusă de președintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, iar printre participanți se află și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Todd Walters, și comandantul suprem aliat pentru transformare, generalul André Lanata.
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător.
Clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, iar în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar.
Ţările cu cel mai ridicat număr de elevi pentru un singur învăţător sunt: România (19,4 elevi), Franţa (18,8 elevi) şi Cehia (18,7 elevi). La polul opus sunt Grecia (8,7 copii), Luxemburg (9 copii) şi Polonia (9,6 elevi).
Numărul mediu de elevi pentru un singur învăţător a scăzut uşor în UE de la 13,6 elevi în 2018 la 13,5 elevi în 2019. O tendinţă similară s-a înregistrat şi în România, de la 19,5 elevi în 2018 la 19,4 elevi în 2019.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul de luptă din Polonia a fost vizitat zilele trecute de comandantul Corpului Multinațional de Nord-Est, generalul locotenent Sławomir Wojciechowski.
Cu această ocazie, militarii români împreună cu cei americani, britanici și croați au organizat o prezentare de tehnică militară. La această activitate, generalul locotenent Wojciechowski a apreciat activitatea militarilor și a oferit celor mai merituoși moneda structurii pe care o comandă.
Locotenent Mădălina Boboc:Am avut oportunitatea de a expune capabilitățile sistemului anti-aerian Gepard și am putut să evidențiem rolul apărării anti-aeriene în cadrul acestui grup de luptă multinațional.
Pe lângă prezentarea de tehnică, domnul general locotenent a putut vedea Geparzii în acțiune, în cadrul unui exercițiu pe care l-am desfășurat în comun cu Compania de Infanterie, aparținând partenerului american. Misiunea militarilor români a fost de a sprijini antiaerian forțele de manevră pe toatăp durata exercițiului.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Din 30 august și până pe 10 septembrie, în Kosovo se desfășoară un antrenament operațional de nivel doi. Acesta presupune participarea Forțelor de rezervă ale KFOR cu aproape 700 de militari din România, Anglia, Grecia, Italia, Turcia, Albania și Bulgaria.
Scopul antrenamentului este de a executa întreg spectrul de activități specifice dislocării, redislocării și integrării forțelor, cu sarcinile tactice specifice pentru creșterea nivelului de interoperabilitate și a gradului de arăspuns KFOR.
Maior Raluca Popescu:Aceste antrenamente operaționale sunt organizate pe trei niveluri. La nivelul unu se participă cu structura de comandă a batalionului respectiv, inclusiv elemente de logistică sau de comunicații, și reprezentanți din țările participante la aceste antrenamente; iar scopul este de fapt să se execute activități de recunoaștere și să pregătească antrenamentul de nivel doi.
La acest antrenament de nivel doi, la care vom participa și noi, participă cadrul de comandament, comandamentul batalionului și minim o companie de manevră. Iar nivelul trei presupune participarea întregului cadru de comandament și a tuturor companiilor subordonate, undeva la patru companii.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata Regina Maria participă din data de 29 august la exercițiul multinațional Sea Guardian care se va desfășura în Marea Mediterană. Misiunea fregatei în cadrul acestui exercițiu este de a combate traficul ilegal de combustibil și armament și de a preveni fenomenul migraționist.
Comandor Adrian Gobjilă:Fregata Regina Maria se va disloca cu un echipaj de 243 de militari. În premieră, Forțele Navale Române vor avea comanda grupării pe toată durata operațiunii.
Va participa cu o grupă de forțe de operații speciale și un elicopter naval la aceste misiuni. Nava va intra în subordinea Comandamentului Maritim al NATO și va avea în subordine o navă a Forțelor Navale Croate și o serie de alte platforme, atât submarine, cât și aeriene, care ne vor asigura sprijin în îndeplinirea misiunilor pe car ele vom avea de executat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): O aeronavă C-27J Spartan, configurată pentru stingerea incendiilor, și o aeronavă C-130 Hercules pentru sprijin logistic ale Forțelor Aeriene Române, deservită de 15 militari, piloți și personal navigant și auxiliar, au executat o misiune în Macedonia de Nord, pentru a acționa în sprijinul forțelor de intervenție din această țară, afectată de incendiile de pădure manifestate în ultimele zile.
Misiunea s-a desfășurat în baza unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ca urmare a activării Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, care coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivel european, permițând acordarea asistenței coordonate eficace şi rapide în sprijinul populațiilor afectate.
A fost cea de-a doua misiune internațională de acest tip a Forțelor Aeriene Române, prima având loc în Grecia în urmă cu trei ani. Forțele Aeriene Române au asigurat în această săptămână și transportul către Tunisia și Egipt a unui număr important de doze de vaccin anti-COVID-19, teste antigen, precum și materiale sanitare pentru gestionarea pandemiei în aceste țări.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Sonia Raicu(realizator rubrică): Aeronave F-16 Fighting Falcon, aparţinând Bazei 86 Aeriene „Lt. Aviator Gheorghe Mociorniţă”, au participat săptămâna aceasta la exerciţiul multinaţional „Thracian Star 2021” din Bulgaria.
Acesta este organizat în comun de România, Bulgaria, Grecia şi SUA de mai mulţi ani şi urmăreşte pregătirea piloţilor de vânătoare într-un mediu multinaţional, în conformitate cu cerinţele NATO.
Comandorul Cătălin Micloş, locţiitor pentru operaţii al Bazei 86 Aeriene:
Cătălin Micloş:Sunt misiuni cu specific aer-aer de apărare a spaţiul aerian, misiuni cu pachete integrate – forţelor americane, române, forţe din Grecia, Bulgaria – în aşa fel încât scopul este de a eficientiza cât mai mult integrarea forţelor NATO.
MAE informează cetăţenii români care se află sau intenţionează să călătorească în Grecia că, din cauza fluxului mare de persoane care se deplasează în această perioadă, au fost semnalate aglomerări şi cozi de autovehicule la punctele de control rutier de la graniţa cu Bulgaria, care generează timpi mari de aşteptare la traversarea frontierei comune dintre cele două state.
Riscul se menţine în perioada imediat următoare, precizează MAE într-un comunicat transmis vineri.
În context, Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să folosească toate punctele de intrare în Republica Elenă şi să se asigure înaintea începerii călătoriei că au îndeplinit toate formalităţile obligatorii prevăzute de legislaţia elenă, inclusiv completarea formularului PLF (Passenger Locator Form), în care să menţioneze punctul de intrare pe teritoriul Greciei.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena +302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic +302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă +306978996222 şi Consulatului General al României de la Salonic +306946049076.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, a participat în perioada 7-9 iunie la cea de-a 14-a ediție a Conferinței șefilor Statelor Majore ale Apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară, desfășurată la Sarajevo.
Dezvoltarea cooperării regionale, creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării în comun la exerciții și misiuni, respectiv identificarea și dezvoltarea unor mecanisme regionale de gestionare a crizelor au fost obiectivele conferinței din acest an.
Conferința este un instrument complementar altor inițiative regionale și are drept scop dinamizarea cooperării între nouă dintre statele situate în sud-vestul Europei: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.
Şeful Apărării din România s-a întâlnit cu această ocazie și cu generalul maior Alexander Platzer, comandantul operației EUFOR Althea, dar și cu militarii detașamentului românesc dislocat în Camp Butmir.
Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.
„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.
În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.
Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook
„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.
„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
54% dintre români nu și-au permis în 2019 să își cumpere o vacanță, arată o statistică publicată astăzi de Biroul de statistică al Uniunii Europene.
România conduce acest clasament la nivelul Uniunii Europene, fiind urmată de Grecia, Croația, Cipru și Italia, iar la polul opus se situează Suedia, unde doar 10% din cetățeni sunt în această situație.
Eurostat arată că anul trecut 29% din rezidenții de peste 16 ani ai statelor membre ale Uniunii Europene nu și-au permis să plătească pentru o vacanță departe de casă. Procentul este în scădere față de 2010. Atunci 39% dintre europeni nu îți permiteau o vacanță pe an.
Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetățeni nu și-au permis în 2019 o vacanță. Românii sunt urmați în clasament de greci (49%), croați (48%), ciprioți (45%) și italieni (44%).
La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu și-au permis o vacanță, danezii și luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii și austriecii (13%).
Experţii europeni din domeniu au propus, oficial, amânarea anului în care Timişoara să devină Capitală Europeană a Culturii, cu o întârziere de doi ani, alături de alte două oraşe din Ungaria şi Grecia.
Reprezentanţii Comisiei Europene, vicepreşedintele Margaritis Schinas şi comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, au anunţat că vor propune colegiului comisarilor europeni declarea perioadei evenimentelor culturale dedicate capitalelor culturale europene 2020-2021.
„O primă decizie cu privire la decalarea anului exercitării titlului de Capitală Culturală Europeană pentru mai multe oraşe aflate în această situaţie în această perioadă a fost luată de către comisarul european Mariya Gabriel şi vicepreşedintele Margaritis Schinas. Aceştia au decis să prezinte colegiului comisarilor o propunere echilibrată de modificare a deciziei cu privire la capitalele europene ale culturii.
Pentru Timişoara propunerea este de a exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, alături de Veszprem din Ungaria şi Elefsina din Grecia, în acelaşi timp Novi Sad va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2022, alături Kaunas din Lituania şi Esch sur Alzette din Luxemburg. Este un gest de solidaritate între toate capitalele europene ale culturii în cauză care reflectă spiritul Uniunii Europene”, a afirmat viceprimarul Dan Diaconu.
Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, propunerea expertilor va intra pe circuitul oficial de aprobare, urmând ca o hotărâre să fie luată de Comisia Europeană până la jumătatea lunii august.
Se aşteaptă ca decizia finală să fie luată în luna octombrie a acestui an.
Turiştii care vor intra în Grecia pe la punctul de trecere a frontierei Promachonas vor trebui să prezinte începând de marţi, 14 iulie, un test molecular negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte care să ateste că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, a decis guvernul de la Atena.
De asemenea, călătorii vor trebui să completeze formularul „Passenger Location Form” cu cel mult 24 de ore înaintea sosirii lor în Grecia.
Aceste decizii survin după ce numeroase cazuri de COVID-19 au fost descoperite în rândul turiştilor străini veniţi în Grecia prin punctul de trecere de la Promachonas.
29 de turişti veniţi din Bulgaria şi România au fost testaţi pozitiv la coronavirus la Promachonas.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca românii care sosesc din 17 state europene să nu mai intre în carantină sau autoizolare. De asemenea, zborurile către şi dinspre respectivele ţări se vor relua. Statele europene sunt Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Zborurile se vor relua în condiţiile stabilite de starea de alertă şi de măsurile care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, de la ora 0:00.
Lista va fi actualizată săptămânal, în fiecare zi de luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Este posibil ca noi ţări să fie introduse pe listă sau altele eliminate, în funcție de situația epidemiologică.
Eurodeputații cer solidaritate și măsuri pentru prevenirea crizei Covid19 în taberele de refugiați
Foto: Migrants who arrived on the island of Lesbos in the past four days, are seen at the port of Mytilene, as they wait to board a Greek navy ship, in Mytilene, Greece, March 4, 2020. REUTERS/Costas Baltas
Situația refugiaților din Grecia are nevoie de un răspuns coordonat al UE pentru prevenirea răspândirii Covid19, au spus deputații europeni de la comisia pentru libertăți civile.
În contextul în care Europa se confruntă cu provocările crizei coronavirusului, crește și îngrijorarea în legătură cu condițiile de viață ale solicitanților de azil în taberele din insulele grecești.
Situația de la granița eleno-turcă a escaladat la începutul lunii martie, când Turcia a deschis frontierele pentru solicitanții de azil și refugiați, încălcând pactul în domeniul migrației pe care în făcuse în 2016 cu UE.
Într-o reuniune virtuală, comisia pentru libertăți civile a discutat despre situația actuală la frontieră și necesitatea evitării acestei crize umanitare care riscă să se transforme într-o problemă de sănătate publică. Comisia, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE s-au alăturat deputaților europeni, subliniind importanța solidarității UE în atenuarea crizei în creștere.
Alături de statele membre și agențiile UE, Comisia Europeană a pregătit un plan de urgență, monitorizează în mod regulat situația și a adoptat noi măsuri.
Au fost lansate două intervenții rapide la frontieră, au fost dislocați polițiști de frontieră în plus și Grecia a activat mecanismul de protecție civilă, lucru care a avut ca rezultat oferirea a peste 90.000 de articole de asistență de către țările UE către Grecia.
Toți migranții care sosesc în zonele hotspot se supun unui control sanitar obligatoriu. Persoanele nou-sosite sau salvate sunt ținute în zone separate până la finalizarea examinării medicale.
Comisia a alocat un buget de 350 de milioane de euro susținerii continue pentru Grecia, unde ajung majoritatea refugiaților și migranților, dintre care 50 de milioane de euro vor fi destinați îngrijirii medicale.
După ce vor trece printr-un control de sănătate, 1.600 de minori neînsoțiți care se află în prezent în zonele hotspot de pe insule vor fi mutați în alte țări UE: Germania, Franța, Portugalia, Finlanda, Lituania, Croația, Irlanda și Luxemburg. Unii vor călători în Luxemburg deja săptămâna viitoare.
Cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație și Agenției Frontex, a fost creat un sistem voluntar pentru a încuraja oamenii să se întoarcă în țările lor de origine.
Ministrul elen pentru migrație și azil, Notis Mitarachi, a subliniat că au fost luate multe măsuri speciale pentru a preveni izbucnirea unui focar Covid19 în taberele din insule, dar a spus că este necesar mai mult sprijin.
Deputații au solicitat mai mult sprijin, facilități de cazare și echipamente medicale, extinderea relocărilor la familii, extinderea termenelor existente de azil și luarea în considerare a interviurilor virtuale.
Comisia a propus un buget suplimentar de 350 de milioane de euro pentru construcția de noi tabere pe continent în Grecia și de apartamente noi; bugetul are nevoie de aprobarea Parlamentului.
Vicepreședintele Comisiei pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a subliniat importanța respectării valorilor noastre și respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a dreptului UE. Dumnealui a subliniat că, în același timp, UE ar trebui să își continue activitatea privind noul pact privind migrația și azilul, care va fi prezentat în primăvară.
Lectori din România, Grecia, SUA, Suedia, Polonia şi Norvegia vor fi prezenţi la ediţia aniversară a Festivalului Internaţional de Arte Vizuale – VSLO, care se va desfăşura în perioada 23 august – 1 septembrie, la Vama Veche.
Cea de-a zecea ediţie a evenimentului va avea un program variat, cu numeroase workshopuri şi seminarii gratuite de fotografie, film, pictură şi sculptură, care se vor desfăşura în locaţiile partenere – La Frontiera, Papa la Şoni şi Acolo – Vama Veche.
Potrivit organizatorilor, oferta de cursuri practice este generoasă, cuprinzând workshopuri de fotografie de acţiune, de produs, de street photography, fotojurnalism sau fotografie de scenă şi teatru.
Cele mai cunoscute nume ale fotografiei românești se regăsesc și anul acesta pe afișul VSLO, alături de importanți fotografi europeni și americani: Vlad Eftenie, Cătălin Săvulescu, Vali Bărbulescu, Marian Sterea, Andrei Ciobică, Florin Ghioca, Cornel Lazia, Paul Păun, Dragoș Cristea și Andrei Apostol vor susține cursuri și seminarii alături de Marek Czarnecki, Chris Suspect, Olav Urdahl, Jeanette Hägglund, Spyros Papaspyropoulos, Michail Moscholios și Jens Krauer.
La VSLO va fi prezentată expoziția semnată Jeanette Hägglund, o călătorie în lumea fotografiei dedicată arhitecturii, descoperind „Secret”-ul liniilor și al culorilor incredibile. Din Norvegia, Ane Dahl Kistengard propune o expoziție fără ezitare – „There is no time for hesitation!”, cu fotografii care taie răsuflarea privitorilor.
Lumea subacvatică li s-a deschis lui Andrei Ciobică și George Stănculeanu, iar aceștia, la rândul lor, au fotografiat-o cu achipamente specifice, arătând o aventură neașteptată în vernisajul „Unexpected Adventure”.
„Act Angry” este titlul expoziției pe care fotograful oficial al Teatrului Național din București, Florin Ghioca, o vernisează pe 28 august la VSLO.
De asemenea, la un an după ce a părăsit acestă lume, celebrului fotograf Sorin Radu i se organizează un vernisaj in memoriam.
Workshopuri de pictură susținute de artistul plastic Daniel Prapone
De la deprinderea tehnicilor de pictură ale Marilor Maeștrii până la acuarelă, cărbune, ulei sau șpaclu, de la cubism la pointilism, cursul de pictură le va oferi participanților un venisaj colectiv la finalul festivalului.
Sculptură în pietre de mare
Artistul Mircea Tocaci va fi prezent în perioada 25-31 august la VSLO, în încercarea de a da formă trăirilor, reacțiilor și percepțiilor pe care oamenii le au în momentul prezent.
Programul concertelor și pieselor de teatru:
vineri, 23 august, la Papa la Șoni, trupa Bosquito va deschide seria recitalurilor;
pe 24, 25 și 26 august trupa Nightloosers va susține trei concerte în stilul binecunoscut. „Cinste lor!”
pe 29 august, în același loc, trupa Basska revine cu un super-recital;
pe 30 august cei de la Phaser incing atmosfera nocturnă din Vama Veche.
Seria de concerte se încheie în chiar ultima zi din august, cu Adam Haraszti Projekt, un proiect înființat în 2015 la Londra, abordând un stil variat, de la jazz la soul și hip-hop. De asemenea, pe 28, 29 și 30 august, la Famagusta vor avea loc trei spectacole performance de teatru, o trilogie semnată Paul Cimpoieru.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
