Premierul Alexis Tsipras resimte din plin înfrângerea suferită de SYRIZA, partidul de guvernământ, din care face parte, fiind considerat direct responsabil de acest rezultat. Nemulţumirea electoratului s-a manifestat atât la nivel naţional, prin votul la alegerile europarlamentare, cât şi la nivel local unde candidaţii susţinuţi de partidul de guvernământ au fost „spulberaţi”. Toate promisiunile şi declaraţiile politice defilate populist, acum cinci respectiv patru ani în urmă, rămase fără rezultate concrete, au fost taxate din plin prin exerciţiul democratic de exprimare a votului.
Noua Democraţie (principalul partid de dreapta, aflat în opoziţie) a înregistrat o mare victorie, dar şi aşteptările votanţilor sunt pe măsură.
Publicaţia grecească To Vima subliniază că mesajul dat atât la nivel naţional, cât şi la nivel local este unul sonor. Este vorba de o palmă fără precedent dată Stângii Radicale şi personal premierului Alexis Tsipras care a încercat să-şi ascundă disconfortul, declarând că „atunci când cazi trebuie să ştii să te ridici”. Asta în condiţiile în care nu eşti făcut „knockout”, adăugăm noi.
Publicat de Andra Radu,
23 mai 2019, 09:32 / actualizat: 23 mai 2019, 11:25
Astăzi sunt alegeri în Olanda și în Marea Britanie, unde până la urmă a fost organizat scrutinul, după ce ieșirea acestei țări din Uniune a fost amânată.
Mâine are loc votul în Irlanda și în Cehia, unde va continua și sâmbătă. Tot sâmbătă vor avea loc alegeri în Slovacia, Letonia și Malta, iar duminică în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În total peste 400 de milioane de europeni sunt așteptați la urne în aceste zile să îi desemneze pe cei 751 de reprezentanți în legislativul european, pentru un mandat de 5 ani.
Principala lor menire va fi aceea de a adopta legislația care se aplică în toate țările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare Parlament Național.
Legislativul european mai stabilește, împreună cu executivul Uniunii, bugetul blocului comunitar și are rolul de a-l alege pe președintele Comisiei Europene și de a aproba lista comisarilor europeni.
Cele mai recente estimări privind prezența la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâți.
La precedentele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 42%, la nivelul întregii UE.
Pragul electoral este de 5% în mai multe țări, România aflându-se printre acestea. De asemenea, există state în care scrutinul este validat cu o prezență mai mică la urne: Italia, Austria și Suedia – 4%, Grecia – 3%, Cipru- 1,8%.
În 12 state membre nu există prag electoral, iar în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg votul este obligatoriu.
Diferențe există și în privința vârstei minime a candidaților: între 18 ani 25 de ani.
În România pot fi aleși, în funcția de deputat european, cetățenii care au împlinit 23 de ani.
Pe 26 mai, românii votează pentru europarlamentare și pentru referendum!
Orice alegător poate opta să voteze pentru alegerile europarlamentare, pentru referendum sau pentru amândouă. Operatorul de tabletă are sarcina de a informa toți alegătorii resortisanți, cu cetățenia română, cu privire la această opțiune.
Prezența va fi înregistrată diferit pentru fiecare din cele 2 opțiuni, iar listele electorale folosite vor fi de asemenea diferite.
Alegătorii primesc un buletin pentru europarlamentare și 2 pentru referendum.
Dacă un alegător optează să voteze pentru referendum va primi ambele buletine, neavând posibilitatea să refuze unul. Cei care doresc să nu voteze în același timp pentru europarlamentare și referendum o pot face separat, pe parcursul zilei de duminică 26 mai, până la ora 21:00, când se închid urnele. Este interzisă părăsirea secției de votare cu buletinul de vot.
Alegătorii comunitari cu altă cetățenie decât cea română nu pot vota la referendum.
Se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
Cetățenii care în ziua alegerilor europarlamentare, se vor afla în altă localitate decât cea în care au domiciliul vor vota la orice secție de votare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Bucureștenii care au domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector. Poți vota la altă secție de votare doar atunci când te afli în altă localitate, conform legislației în vigoare. Ei vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, dacă în ziua alegerilor se află în România, își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare organizată în țară.
Cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, dar și cei aflați în ziua alegerilor în străinătate, pot să își exercite dreptul de vot la orice secție de vot organizată în străinătate. Trebuie să aibă doar un act de identitate valabil.
Potrivit ultimelor date Eurostat, datoria publică din Zona Euro s-a situat în medie la 85,1% din PIB faţă de 86,4% în trimestrul al treilea 2018. La nivelul UE, datoria s-a situat la 80% faţă de 81% în trimestrul al treilea.
Cea mai ridicată datorie din UE în trimestrul al patrulea 2018 a fost înregistrată de Grecia 181,1% din PIB ceea ce reprezintă echivalentul a 334,5 miliarde de euro.
Grecia este urmată de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102%).
Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat de Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) şi Bulgaria (22,6%).
Conform datelor Eurostat, în trimestrul al treilea al anului 2018, o creştere a datoriei a fost înregistrată doar în România (+ 0,8%), Regatul Unit şi Suedia (+ 0,6%) şi Finlanda (+ 0,1%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (-7,6%), Irlanda (-4%), Portugalia şi Belgia (ambele cu -3,3%).
Studenții din România au devenit de-a lungul anilor un grup aparte. Acest grup se împarte în două categorii mari: tinerii născuți în România, care nu știu de ce vin străinii să învețe în țara aceasta, și studenții străini care ajung la Universitățile de la noi.
De asemenea, există o a treia categorie: studenții care au plecat la studii în străinătate pentru un an, doi și s-au întors pentru a continua să studieze în România.
De ce vin studenții străini la Universitățile din România?
În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Nepal, Guineea, Bermude, Zambia, Anglia, Franța, Germania, Suedia, Tunisia, Grecia, Israel, reprezintă țările cu numărul cel mai mare de studenți în România.
Dacă ar fi să facem și un clasament, locul I îl ocupă Tunisia cu peste 1150 de tineri, apoi locul II Israel, cu 1000 de studenți, iar pe locul III se află Franța cu un număr total de 967 de studenți înscriși.
Universităţile româneşti devin tot mai atractive pentru studenţii străini. Motivul este foarte simplu: nivelul de educaţie este ridicat, în timp ce taxele sunt mici, prin comparaţie cu cele din alte state europene.
Cei mai mulţi aleg medicina, dar şi ştiinţele politice, administraţie sau afaceri. Orașele în care găsește cei mai mulți studenți străini sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi.
De ce vor studenții români să studieze în altă țară?
Nivelul de trai și condițiile de viață sunt mai ridicate în Occident, iar salariul mediu poate fi și de patru ori mai mare decât în România, conform datelor Eurostat.
Infrastructura, educația și sistemul de sănătate sunt superioare în Europa Occidentală. Drumurile publice și transportul în comun, elementele care fac posibilă cooperarea oamenilor, sunt mult mai bune decât în România. Educația, rămasă cu mult în urmă aici, este valorificată în societățile europene. De asemenea, cei care depun efort pentru a învăța sunt răsplătiți pe măsură mai târziu – salarii bune, status social, recunoașterea performanței.
Cetățenii și rezidenții sunt tratați cu respect de instituțiile publice. Încrederea și respectul sunt doi piloni esențiali pe care o societate civilizată se sprijină. Atunci când instituțiile publice nu operează în interesul cetățenilor, ci în interesul birocrației și al decidenților politici, sistemul public nu mai este funcțional, iar de acest fapt suferă cetățenii.
Atunci, dacă studenții români doresc să plece să studieze în străinătate, de ce nu o fac?!
Răspunul la această întrebare variază, fiecare tânăr având diferite motive. Unul dintre obstacole ar putea fi lipsa banilor. Altul, deși doresc acest lucru, nu pot pentru că rădăcinile lor sunt atât de puternice prinse în solul românesc, încât cred că nu vor face față unui mediu atât de diferit față de cel din țara lor.
Acest subiect este atât de complex pentru că vorbim despre oameni, dorințe, sentimente. Fiecare are motivul lui, fie că pleacă, fie că rămân.
Acest subiect poate fi dezbătut la nesfârșit, însă astăzi ne oprim aici.
„Graniţa cu Turcia este apărată bine, acordurile funcționează, dar cu Grecia e o problemă”, a declarat premierul Boiko Borisov, după întâlnirea cu ministrul apărării, Krasimir Karakachanov, cu ministrul de interne, Mladen Marinov, și cu conducerea Poliției de Frontieră, conform unui comunicat transmis de Centrul de presă al Consiliului de Miniștri.
Şedinţa avut loc, în weekend, din cauza presiunii tot mai mari a migranţilor din partea greacă. La Salonic au avut loc ciocniri între poliție și migranți, care s-au organizat prin intermediul rețelei de socializare Facebook după postarea unui mesaj conform căruia frontierele vor fi deschise și oricine va putea să treacă.
„Vă amintiţi cât de grea a fost ruta balcanică, am reuşit să ne descurcăm atunci. Jandarmeria este acolo, armata este pregătită, avem din plin echipamente și oameni, pentru a putea apăra ţara“, a spus Borisov. Potrivit spuselor sale, trebuie să existe disponibilitatea de a se reține refugiați, pentru a nu se dispersa în întreaga țară. Primul-ministru a ordonat o reevaluarea a centrelor, pentru de a lua toate măsurile, ministerele să prezinte în timp util informații cu privire la situație, dacă este necesară consolidarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud.
Poziția de ministrului de Interne, Mladen Marinov, este că, în acest moment, nu există semnale că în Bulgaria există organizații ale emigranților, la fel ca în Grecia și Turcia. „Urmărim situația foarte îndeaproape, încă de prima dată când am primit semnale despre o posibilă mișcare a unor grupuri mari de imigranți în Turcia și Grecia. Până în prezent, situația pare sub control în ambele țări“, a menţionat el. „Dar au existat încercări serioase, așa că nu este exclus ca ei să treacă la o altă formă de organizare“, a spus Marinov.
Ministerul Apărării este gata să trimită oamenii necesari, tehnica de transport și echipamentele la frontieră, în caz de nevoie, a asigurat viceprim-ministru și ministru al apărării, Krasimir Karakacanov. „Se crede că posibilitatea de a se întâmplă ceva nu este eliminată. Dar ceea ce am spus prim-ministrului este că Poliția și Armata sunt gata să intervină, cu planurile preliminare de interacțiune trebuie să se reacționeze“, a spus el, adăugând că printre emigranți există oameni care încearcă să organizeze o deplasare spre Europa de Vest.
„Turcia, încă de săptămâna trecută, a luat măsuri foarte seriose, în Grecia, de asemenea, s-a calmat situația. Dar trebuie să ia măsuri. Urmează şi alegeri europene, iar acestea pot fi utilizate pentru obiective politice în Europa. Sarcina noastră este de a nu permite ca grupuri mari de oameni să traverseze teritoriul Bulgariei”, a spus el.
Parlamentul elen a ratificat acordul privind numele Macedoniei. Din cei 300 de deputaţi, 153 au votat pentru şi 146 împotrivă, Macedonia devenind astfel Republica Macedonia de Nord. Grecia va renunţa la obiecţiile sale privind intrarea Skopje în NATO, punând capăt unui diferend care durează de mai multe decenii.
Acest vot nu a rămas fără urmări. El a provocat multe proteste, soldate cu ciocniri de stradă, iar premierul Alexis Tsipras conduce acum un guvern minoritar şi a avut nevoie de susţinerea deputaţilor independenţi şi de cea a opoziţiei pentru a prezenta acordul în faţa Parlamentului.
RAINEWS (Italia) întăreşte valoarea acestui vot istoric prin declaraţia postată pe Twitter de prim-ministrul grec: „Macedonia de Nord care s-a născut astăzi va fi o ţară amică, va fi un aliat şi un susţinător al Greciei în eforturile sale de securitate, stabilitate şi dezvoltare a regiunii. Generaţiile viitoare din ambele ţări vor fi recunoscătoare deputaţilor care au pus cu curaj bazele unui viitor de pace, de solidaritate şi de coexistenţă armonioasă”.
LE MONDE vine cu salutul premierului macedonean Zoran Zaev pentru victoria acestei probleme spinoase care a otrăvit relațiile dintre Atena și Skopje de la proclamarea independenţei acestei foste republici iugoslave, la începutul anilor 90:
„Felicitări, prietenul meu [Alexis Tsipras], împreună cu popoarele noastre noi am obţinut o victorie istorică. Trăiască acordul de la Prespa! Pentru pace și progres veșnic în Balcani și în Europa1”, a postat pe Twitter șeful guvernului.
În articolul semnat de Soraya Melguizo în EL MUNDO se prezintă o analiză succintă, pe înţelesul publicului larg, pornind de la originea conflictului dintre cele două ţări şi până la ratificarea numelui Macedoniei de Nord:
Care este originea istorică a conflictului?
Conflictul dintre cele două țări datează din 1991, când Macedonia și-a declarat independența față de Iugoslavia și s-a autodenumit Republica Macedonia. Grecia a denunțat că statul vecin şi-a însușit un nume și o identitate care nu îi corespundeau, deoarece Macedonia este şi o regiune a țării elene. Atena a revendicat ca propriile simboluri Soarele de Vergina (o stea cu 16 raze prezentă pe steagul național al Macedoniei) sau figuri istorice precum Alexandru cel Mare, căruia macedonenii, de exemplu, i-au dedicat aeroportul din capitală. Fondul chestiunii îl reprezintă teama grecilor a fost și este că, în viitor, Skopje ar putea pretinde teritoriile Macedoniei elene.
Ce revendică grecii?
Ani de zile, Grecia a cerut fără succes ca Macedonia să-și schimbe numele și a împiedicat intrarea ei în organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană Intervenția ONU a forțat Fosta Republică Iugoslavă să-și modifice drapelul național și unele articole din Constituție, pe lângă acordarea numelui provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM).
Ce este Acordul de la Prespa?
În iunie 2018, premierul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Zoran Zaev, și omologul său elen, Alexis Tsipras, au semnat un acord istoric cu care sperau să îngroape definitiv cei 27 de ani de conflict bilateral legat de legitimitatea numelui micului stat balcanic, în timp ce mii de oameni au demonstrat de ambele părţi ale frontierei pentru a-și demonstra respingerea.
În ce punct se află conflictul acum?
În octombrie 2018, Macedonia a organizat un referendum consultativ cu privire la acordul cu Grecia prin care fosta republică iugoslavă va fi redenumită Republica Macedonia de Nord. Peste 90% dintre macedoneni au votat în favoarea acestei decizii, deși participarea a fost de numai 36%. În ciuda absenteismului mare, Zaev a decis să continue procesul, iar, luna aceasta, Parlamentul de la Skopie a ratificat acordul cu țara vecină. Vineri, 25 ianuarie, şi Parlamentul elen a ratificat Acordul de la Prespa într-un vot foarte strâns, care l-a ţinut în tensiune pe premierul Alexis Tsipras.
Care este denumirea finală a Macedoniei?
Odată cu ratificarea acordului în Parlamentul Greciei, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se va numi de acum înainte Republica Macedonia de Nord.
Care sunt implicaţiile internaţionale ale acestui conflict?
Schimbarea numelui poate deschide negocierile pentru aderarea Macedoniei de Nord la la NATO și la Uniunea Europeană, aderare care până acum a fost împiedicată de însăşi Grecia.
De ce o schimbare de nume a provocat demonstraţii stradale?
Majoritatea grecilor se opun folosirii numelui de Macedonia de către vecinul său nordic. Ultimele sondaje din Grecia arătau că aproximativ 70% din populație este împotrivă, în special în nordul țării, unde se află regiunea grecească omonimă.
Care este poziția partidelor grecești cu privire la Acordul de la Prespa?
Majoritatea partidelor politice grecești se opun noului nume Macedonia de Nord, deoarece consideră că acordul este o concesie acordată ţării vecine. S-au arătat împotriva acestei denumiri conservatorii din Noua Democraţie, socialiștii din Kinal, comuniștii din KKE, extrema dreaptă din Zori Aurii și chiar grupul de dreapta Grecii Independenți, partener guvernamental al lui Alexis Tsipras.
De ce a fost declanșată o criză guvernamentală în Grecia?
Șeful Executivului și liderul Syriza, Alexis Tsipras, și-a pierdut principalul aliat. Ministrul Apărării, Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, a demisionat și a anunțat plecarea partidului său din coaliție în semn de protest față de acord. Câteva zile mai târziu, Tsipras a suferit o moțiune de încredere care i-a permis să-și măsoare sprijinul în Parlament și să-şi salveze „in extremis” guvernul
Ce consecințe ar putea avea , în Grecia, acordul ratificat de ambele state?
Acordul ar putea trezi aspirațiile vechi separatiste în regiunea grecească a Macedoniei, potrivit analiştilor. În octombrie vor avea loc alegeri generale în Grecia. Atunci vom putea afla dacă încheierea conflictului istoric dintre cele două state va avea vreun efect asupra premierului grec.
Cândva Alexis Tsipras a exclamat celebrul „măcar de am fi Argentina”. Dacă ar citi însă raportul Institutului Fraser cu privire la libertatea economică a ţărilor, ar putea spune „măcar de am fi România”. Sau Albania, pentru că şi albanezii o duc mai bine. În afară de cazul, desigur, în care limitarea libertăţii economice în Grecia reprezintă un obiectiv strategic al coaliţiei guvernamentale SYRIZA-ANEL şi, drept urmare, premierul Tsipras şi-a îndeplinit pe deplin obiectivul. În studiul de anul acesta „Libertatea Economică în Lume”, publicat de Institutul Fraser din Canada, Grecia se află pe cea mai proastă poziţie între statele europene şi pe locul 108 între 162 de state care au luat parte la studiu.
Pentru a avea un reper, Grecia prezintă performanţe atât de proaste încât împarte locul 108 cu Swaziland. Gradul libertăţii economice se calculează pe baza instituţiilor şi a politicilor pe care fiecare ţară le aplică în cinci domenii: a) dimensiunea statului, b) statul de drept, c) accesul la o monedă puternică, d) libertatea în comerţul internaţional şi e) mediul de reglementare în creditarea bancară, domeniul muncii şi mediului de afaceri. Pentru cei nedumeriţi, Swaziland se află între Africa de Sud şi Zimbabwe, are capitala la Mbabane şi are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori.
Primele cinci ţări cu cele mai bune performanţe la nivel mondial au rămas anul acesta aceleaşi ca şi anul trecut: Hong Kong, Singapore, Noua Zeelandă, Elveţia şi Irlanda.
De asemenea relevant – şi tragic – pentru Grecia este faptul că între statele-membre UE, ţara cu performanţa imediat apropiată de Grecia, şi anume Croaţia, se află pe poziţia 75, adică cu 33 de poziţii mai sus. Iar în comparaţie cu ţările din sud-estul Europei care nu sunt membre UE, rezultatul cel mai apropiat de Grecia îl deţine Bosnia-Heţegovina, situată pe locul 98, deci cu 10 poziţii mai sus de Grecia.
De precizat, de asemenea relevant, că România ocupă poziţia 20, Albania poziţia 34, iar Bulgaria poziţia 46. Pe ultima poziţie între cele 162 de ţări se află pentru încă un an Venezuela.
Institutul Fraser elaborează studiul anual cu privire la Libertatea Economică în Lume în colaborare cu cercetători independenţi şi instituţii de învăţământ din aproape 100 de ţări. Nikos Rombapas, director executiv al Centrului de Studii Liberale „Markos Dragoumis”, care se ocupă de studiul cu privire la Grecia a făcut următorul comentariu: „Încă o dată Grecia înregistrează o poziţie dezamăgitoare în privinţa libertăţii economice, având din nou cea mai proastă performanţă între ţările UE, dar şi între ţările balcanice. Este o ironie tragică, în timp ce unii în Grecia continuă să vâneze baubaul neoliberalismului, libertatea economică din ţara noastră este echivalentă cu cea din China şi Swaziland. Cu cât vom înţelege mai repede, ca societate, această contradicţie, cu atât mai repede vom aborda cauzele reale şi profunde ale nenorocirii noastre”.
Atena şi Skopje au ajuns marţi la un „acord“ istoric cu privire la numele Macedoniei, a anunţat premierul grec Alexis Tsipras, informează AFP şi Reuters.
Obţinut după o dispută de 27 de ani, acest acord ar putea debloca aderarea Macedoniei la UE şi NATO.
„Am veşti bune: cu puţin timp în urmă am ajuns la un acord cu prim-ministrul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei pe o chestiune care a fost în mintea noastră de mulţi ani”, i-a spus Tsipras preşedintelui grec Prokopis Pavlopoulos în timpul unei întâlniri televizate marţi după-amiază.
„Avem un acord, un acord bun care acoperă toate condiţiile impuse de Grecia”, a declarat Tsipras la finalul unei discuţii telefonice cu omologul său macedonean Zoran Zaev. Micul stat vecin va avea un „nume compus” cu o referire geografică, a adăugat el, fără a oferi detalii suplimentare. Totuşi, mass-media elene şi macedonene acreditează denumirea „Republica Macedoniei de Nord”.
„Există un acord, el îndeplineşte toate condiţiile” puse de Grecia, declarase anterior pentru agenţia de presă oficială greacă Ana o sursă guvernamentală elenă.
Angajaţi într-un maraton al convorbirilor pentru a ajunge un acord, Alexis Tsipras şi omologul său macedonean Zoran Zaev au avut în cursul după-amiezii o nouă discuţie telefonică, după o primă conversaţie în ajun.
„Aceasta înseamnă că ei îşi iau angajamentul să-şi revizuiască Constituţia”, a continuat Tsipras, conform AFP.
Convorbirile bilaterale fuseseră relansate în urmă cu câteva luni după sosirea la putere a social-democratului Zoran Zaev, care i-a succedat naţionalistului Nikola Gruevski.
Miza unei reglementări pentru Macedonia este de a obţine undă verde la summitul european de la sfârşitul lunii iunie pentru a începe negocieri de aderare cu UE şi de a obţine o invitaţie de raliere la NATO la summitul Alianţei din 11 şi 12 iulie.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a mulţumit României, Bulgariei şi Greciei pentru sprijinul puternic acordat Serbiei pe drumul său european, şi a transmis că Serbia doreşte să fie următoarea ţară care aderă la UE.
La conferinţa comună de presă de la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu premierii României, Bulgariei şi Greciei, s-a anunţat şi formarea unui Grup de lucru din care să facă parte miniştrii transporturilor şi comunicaţiilor.
După cum a explicat Vucic, acest Grup de lucru ar urma să lucreze la concretizarea proiectelor convenite, ca o pregătire pentru Summitul 16 + 1 care va avea loc în Bulgaria pe data de 6 iulie, mai devreme decât de obicei.
Vučić a subliniat că Serbia are schimburi comerciale extinse cu Bulgaria, România şi Grecia, şi că se înregistrează creşterea numărului de turişti din aceste ţări în Serbia, dar şi al turiştilor din Serbia în toate cele trei ţări.
Preşedintele Vučić a subliniat importanţa reuniunii de la Bucureşti, reiterând că Serbia este singura ţară din cele patru care nu este membru UE, şi cu atât mai semnificativă este susţinerea Greciei, României şi Bulgariei pe drumul european al Belgradului.
Liderul sârb a mai transmis că Serbia va susţine şi va ajuta în mod sincer cele trei ţări cu tot ceea ce poate şi că aşteaptă o susţinere şi mai mare din partea Bucureştiului, Atenei şi Sofiei pe drumul său european.
„Doresc să ne ajutaţi, deoarece şi noi v-am ajuta dacă am fi în locul vostru, căci dorim să fim următoarea ţară care va deveni membru al UE, şi fără susţinerea voastră puternică nu putem face acest lucru”, a subliniat Vučić.
Preşedintele a menţionat că este satisfăcut de discuţiile concrete şi de acordurile discutate, a amintit că s-a discutat despre autostrada Timişoara-Belgrad, de autostrada spre Bulgaria, apoi de cea spre Skoplje, dar şi despre modernizarea liniei de tren Niš-Dimtrovgrad, despre conslidarea infrastructurii digitale…dar şi despre soluţionarea unor probleme cum ar fi cea de la Porţile de Fier.
„Cred că vom reuşi să soluţionăm toate acestea cu succes. Serbia e interesată de o colaborare constantă pe mai departe în această formulă de 4”, a conchis Vučić.
„UE doreşte pacea şi prosperitatea statelor din Balcani”, a declarat prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, în cadrul celui de-al 21-lea Târg economic internaţional de la Mostar, din Bosnia şi Herţegovina. „Le mulţumesc gazdelor pentru invitaţie. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a depus foarte multe eforturi, iar eu, ca persoană din Balcani, îi cunosc pe sârbi şi ştiu cât de dificil le este, ştiu câte eforturi se depun pentru continuarea procesului şi menţinerea păcii. Chiar sper ca şi colegii din Kosovo să continue în acelaşi spirit. Aceste provocări şi conflicte recente au început să provoace îngrijorări, deoarece rănile sunt încă proaspete. În general, starea de spirit nu este foarte optimistă, ci mai degrabă există sentimentul că urmează ceva rău. În urmă cu câteva luni, nu era astfel. Fac apel la fraţii noştri musulmani, bosniaci, fraţii noştri croaţi, sârbi, întreaga regiune din Grecia, România, Croaţia, Slovenia, Balcani – să dăm dovadă de raţiune, deoarece consecinţele nu vor fi numai pentru Balcani. Niciun stat din Balcani nu trebuie să fie egoist şi să ne gândim că un anumit conflict va trece pe lângă noi. Mostar este un loc bun pentru a spune aceste lucruri. Fac un apel către toţi liderii din Balcani – să manifestăm raţiune; consecinţele vor fi pentru noi toţi. Există un interes geostrategic. Mama noastră este Europa. Sunt convins, ascultându-mi colegii din Europa, din Consiliul European şi UE, că ei doresc pace şi prosperitate în Balcani. Încă o dată, îl felicit pe preşedintele Vucic pentru energia sănătoasă şi sperăm să continue astfel şi în viitor, pentru că nu întotdeauna, în Europa, ceea ce doreşti se întâmplă imediat, uneori lucrurile sunt mai lente”, a mai spus premierul bulgar.
Cu 42,3 ore, Grecia are cea mai lungă săptămână de muncă, în vreme ce a Olandei e cea mai scurtă, de 30,3 ore.
Cea mai lungă săptămână de muncă o are Grecia (42,3 ore), în vreme ce cea mai scurtă îi revine Olandei (30,3 ore), fiind luate în calcul și slujbele cu normă întreagă și cele cu normă parțială.
Săptămâna de lucru medie era în 2016 de 37, 1 ore, dar ea se ridică la 40,3 ore dacă se iau în calcul doar slujbele cu normă întreagă.
În acest ultim caz, angajații din Regatul Unit petrec cel mai mult timp la muncă (42,3 ore), urmând Cipru (4,1), Austria (41,4) și Grecia (41,2).
Danemarca (37,8 ), Italia (38,8), Olanda și Franța (39) au cele mai scurte săptămâni de lucru.
Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Regatul Unit 42,3 ore, Cipru 41,7, Austria 41,4, Grecia 41,2, Portugalia 41,1, Polonia 41,1.
Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Finlanda 39,1 ore, Irlanda 39,1, Olanda 39, Franța 39, Italia 38,8, Danemarca 37,8.
Studiul a examinat de asemenea și rata angajării stabile în statele UE.
România, Regatul Unit și Cehia au cel mai mare număr de angajați cu locuri de muncă stabile./…/
Croația, Franța, Spania, Polonia și Slovenia au cel mai mare număr de persoane angajate pe termen scurt.
Un studiu UE dezvăluie care europeni au cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru
Eurostat a examinat numărul contractelor de muncă pe durată mai mică de trei luni.
Studiul, bazat pe date din 2016, a constatat că 2,3% din angajații din UE au contracte de muncă pe termen scurt.
Conform acestuia, contractele pe termen scurt se regăsesc mai frecvent în agricultură, exploatarea lemnului și pescuit, afectând 8,1% dintre angajați.
Anul trecut 26,4 % din copiii din UE au fost ameninţaţi de sărăcie şi izolare socială – arată datele Eurostat date publicităţii luni cu prilejul Zilei drepturilor copiilor.
Bulgaria, România şi Grecia au cele mai mari procente de copii cu vârste de până la 17 ani în pericol de sărăcie şi excludere socială, conform datelor publicate de Eurostat cu ocazia Zilei Naţionale a Copiilor.
În 2016, în Uniunea Europeană 24,8 milioane de copii sau 26,4% din populaţia cu vârste între 0 şi 17 ani sunt expuşi la riscul sărăciei şi al excluderii sociale. Procentul de copii în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut uşor în UE pe parcursul anilor de la 27,5% în 2010 la 26,4% în 2016.
Cu toate acestea au fost observate tendinţe contrare în statele-membre UE.
În anul 2016, aproape jumătate din copii au fost expuşi riscului de sărăcie şi excludere socială în România (49,2%) şi Bulgaria (45,6%). Au urmat Grecia (37,5%), Ungaria (33,6%), Spania (32,9%), Italia (32,8%) şi Lituania (32,4%).
La polul opus, cele mai scăzute procente se înregistrează în Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%) şi Slovenia (14,9%), Cehia (17,4%) şi Olanda (17,6%).
După cum precizează Eurostat, în cele mai multe state-membre UE, procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut din 2010 până în 2016.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (de la 42,2% în 2010 la 24,7% în 2016). Scăderi importante s-au mai înregistrat în Polonia (-6,6 unităţi procentuale), Irlanda (-5,3 unităţi procentuale între 2010 şi 2015), Ungaria (-5,1 unităţi procentuale), Bulgaria (-4,2 unităţi) şi Lituania (-3,4 unităţi de bază).
Dimpotrivă, cele mai mari creşteri între statele-membre UE au fost înregistrate în Grecia (de la 28,7% la 37,5% sau cu +8,8 unităţi procentuale) şi Cipru (+7,8 unităţi procentuale), urmate de Suedia (+5,4%) şi Italia (+1,1%).
În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.
Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.
Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.
Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB, la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.
În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48% din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.
Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.
După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.
Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi informează pe cetăţenii români care doresc să traverseze frontierele Republicii Elene că Federaţia Funcţionarilor Publici din Direcţiile Vamale organizează astăzi, 9 noiembrie 2017, o grevă de 24 ore, iar activitatea vamală este asigurată de personal de urgenţă.
Se recomandă informarea privind condiţiile specifice punctului de frontieră de pe traseu şi luarea în calcul a rezervei de timp suplimentar de aşteptare.
Cetăţenii români afectaţi de situaţia din atenţionare pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879 şi +302106728875, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCR) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al Ambasadei României în Republica Elenă: +306978996222.
Cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ”Călătoreşte în siguranţă” , care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare ”Un SMS îţi poate salva viaţa”.
Aproape 700.000 de studenţi europeni sunt înscrişi la universităţi de dincolo de ţara lor de origine – nu pentru un stagiu de schimb, ci pentru întreaga durată a studiilor lor de licenţă sau cursurilor de doctorat.
Mulţi se mută în Regatul Unit (şi Brexit va avea un impact asupra acestui aspect), dar şi Austria, Elveţia şi Danemarca atrag numere semnificative de studenţi internaţionali.
Pentru a înţelege importanţa fenomenului, gândiţi-vă numai că numărul de studenţi care se mută temporar în cadrul programului Erasmus+ este de numai 300.000 pe an.
Ce factori le determină opţiunile şi care sunt obstacolele cu care se confruntă studenţii europeni care vin din state nemembre UE?
Obstacole pentru studenţii de la „periferie”
Europa de sud-est este un caz interesant de studiat în ceea ce priveşte mobilitatea studenţilor, atât din cauza amplorii fluxurilor cât şi din cauză că regiunea este un sistem „închis”, caracterizat mai ales de fluxuri intraregionale.
Studenţii de aici tind să se mişte mai mult decât media UE – ei constituie aproape o treime din studenţii europeni care se înscriu la universităţi din străinătate. Această opţiune este deseori determinată de numărul limitat de universităţi de top din regiunea lor, care este în schimb invadată de instituţii de calitate slabă, gestionate de sectorul privat fără un control public adecvat. Totuşi, există şi alţi factori financiari şi culturali care joacă un rol în această privinţă.
În pofida cererii mari de oportunităţi de studiu mai bune în străinătate, există şi numeroase obstacole.
Dacă în cadrul UE studenţii sunt liberi să se înscrie într-o altă ţară şi primesc acelaşi tratament ca şi studenţii autohtoni, pentru cei din afara UE totul este mai complicat: taxe mai mari, mai multă birocraţie şi – cu excepţia cazului în care există acorduri bilaterale – acces limitat la burse şi cazare.
Potrivit datelor, cetăţenia UE face realmente diferenţa pentru studenţii sud-est europeni care doresc să plece în străinătate. Dintre cei care vin din state membre UE, doar 23% locuiesc în această regiune. Cifra este aproape dublă în cazul celor care nu sunt cetăţeni UE (45%).
Dacă ne uităm la fenomenul opus, adică studenţi din restul continentului care se mută în Europa de sud-est, principalii beneficiari sunt state membre UE precum România, Bulgaria şi Grecia – în vreme ce celelalte ţări cu greu reuşesc să atragă studenţi.
Oportunitate ratată?
Impactul pozitiv al mobilităţii studenţilor a fost recunoscut de mult şi promovat în Europa: studiul în străinătate stimulează educaţia, aptitudinile lingvistice, contactele interculturale şi oportunităţile de angajare.
Această viziune a dus la crearea Zonei europene de studii superioare şi a programului Erasmus+. Obiectivul UE este ca până în 2020 să aducă la 20% numărul de studenţi care petrec un timp în străinătate, fie pentru educaţie fie pentru practică.
Totuşi, studenţii sud-est europeni tind a obţine mai puţine beneficii de pe urma mobilităţii internaţionale, întrucât în general ei se mută pe cuprinsul regiunii proprii – majoritatea fluxurilor conectează ţările care sunt deja foarte apropiate din punct de vedere lingvistic şi cultural.
Schimburile se fac deseori conform stadiului relaţiilor din zonă, acordurile bilaterale punând la dispoziţie fonduri şi locuri pentru străinii din vecinătate. De pildă, mulţi studenţi sîrbi bosniaci se mută în Serbia.
Paradoxal, aceste dinamici ar putea ajunge să reducă – iar nu să stimuleze – ocaziile implicate de schimburile culturale.
Dar în acelaşi timp, mobilitatea intraregională ar putea fi considerată ca o modalitate de reconciliere, de depăşire a diviziunilor şi de încurajare a contactelor reciproce. Obiectivele Biroului regional de cooperare pentru tineret (RYCO), creat în cadrul procesului Berlin, se înscriu exact pe această direcţie.
Rolul relaţiilor bilaterale
Analiza fluxurilor de intrare şi ieşire a studenţilor din Europa de sud-est evidenţiază unele relaţii bilaterale puternice, deseori cu sens unic.
Este cazul Greciei, unde peste 85% din studenţii veniţi din alte părţi provin din Cipru (52%) şi Albania (36%). Pentru studenţii albanezi, factorul crucial este existenţa fluxurilor migratorii consacrate între cele două ţări, în vreme ce studenţii din Cipru sunt motivaţi în principal de absenţa barierelor de limbă şi de consideraţii financiare.
Dacă accesul la licenţe este liber în ambele ţări, diplomele de masterat costă în Cipru între 4.000 de euro şi 10.000, faţă de media de 3.660 de euro în Grecia.
Bosnia-Herţegovina primeşte foarte mulţi studenţi pentru dimensiunile sistemului său universitar. Studenţii croaţi se evidenţiază, constituind 40% din studenţii care vin şi aleg mai ales Universitatea din Mostar, iar alţi 25% sunt turci, care se concentrează în colegii particulare din Sarajevo şi Travnik (cu 1.218 şi respectiv 759 studenţi în 2016).
În ceea ce priveşte fluxurile de ieşire, peste 50% din bosniacii care se înscriu la studii superioare în străinătate pleacă în Serbia, doar aproximativ 100 aleg anual Croaţia (dar aceştia sunt probabil mult mai numeroşi, mulţi având un paşaport dublu şi ca urmare nefiind înregistraţi ca străini).
Turcia ocupă poziţia a patra între cele mai populare destinaţii pentru studenţii bosniaci, care pot beneficia de burse dedicate aici – flux care ar putea creşte pe viitor, având în vedere recenta introducere a cursurilor de limba turcă în şcoli, în unele părţi ale ţării.
De asemenea, legăturile culturale şi de limbă dintre Moldova şi România se traduc printr-un flux constant, remarcabil de studenţi, susţinut de politici publice care rezervă 5.000 de locuri anual în universităţile române – majoritar finanţate (de stat) – pentru studenţii moldoveni.
Se poate spune că mobilitatea studenţilor în regiune rămâne până acum o oportunitate doar pe jumătate exploatată.
Opţiunile sunt în principal conturate de stimulentele lingvistice şi financiare condiţionate de stadiul relaţiilor bilaterale din zonă, limitând astfel potenţialul schimbului cultural.
Iniţiative precum programe de mobilitate în macro-regiunea adriatico-ioniană şi RYCO, care stabilesc că mobilitatea studenţilor este una din priorităţile lor, încearcă să iasă din acest şablon.
Extinderea programului Erasmus+ la această zonă este încă un semnal pozitiv, în aşteptarea deplinei egalizări a (şanselor) studenţilor din regiune cu ale colegilor lor care vin din UE.
Articol produs de Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa în cadrul European Data Journalism Network.
Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est
Foto: 2017-18 RI President Ian H.S. Riseley speaks at the Closing ceremony, Rotary International Convention, 14 June 2017, Atlanta, Georgia, United States.
Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.
Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.
Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.
Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.
O abatere de ordinul a 28,27% au prezentat veniturile din încasările de TVA în Grecia în 2015, ducând la o pierdere de 5 miliarde de euro, conform unui raport publicat în acest sens de Comisia Europeană cu privire la capacitatea statelor-membre UE de a-şi îndeplini obiectivele.
Grecia prezintă cea de-a treia proastă performanţă, după România (37,18%) şi Slovacia (29,39%). În total, pierderile de venit în UE din încasarea TVA-ului ajung la 152 de miliarde de euro.
În dificilul an 2015, Grecia a majorat diversele cote de TVA cu scopul consolidării veniturilor. Însă veniturile reale au crescut cu numai 200 de milioane de euro, iar prăpastia TVA a crescut de la 25 la 28%.
În cursul aceluiaşi an, cele mai mici deficite au fost observate în Spania (3,5%) şi Croaţia (3,9%), în timp ce cea mai mare îmbunătăţire a diferenţei dintre ţinta stabilită şi încasări au înregistrat Malta, România şi Spania.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, din această situaţie rezultă că există o nevoie serioasă de reformă astfel încât statele-membre să poată folosi în totalitate veniturile din TVA pentru bugetele lor. Raportul a fost publicat în vederea propunerilor pe care Comisia Europeană le va face în luna octombrie, cu privire la reformarea radicală a sistemului TVA.
Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România
Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.
De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.
Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.
Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.
„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.
În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
Diferenţa dintre ceea ce Belgia aşteaptă de la TVA şi ceea ce încasează efectiv s-a adâncit
Comisia Europeană se referă la „gaura” din TVA ca fiind diferenţa între ceea ce un stat aşteaptă să încaseze de pe urma TVA-ului şi ceea ce percepe efectiv. Potrivit cifrelor publicate astăzi, în Belgia, gaura a fost, în 2015, de 3,3 miliarde de euro, adică 11% din încasările aşteptate – ceea ce înseamnă un punct procentual în plus faţă de anul precedent.
Belgia este unul din cele şapte state membre a căror situaţie se degradează pe acest subiect. Dar Bruxelles-ul rămâne în media europeană. „Gaura” este considerabilă în ţări ca România (37%) sau Grecia (28%) şi foarte slabă în Spania (3,5%), de exemplu. În total, statele membre UE au pierdut 152 de miliarde de euro din veniturile TVA, indică cifrele Comisiei.
Fraudă transfrontalieră03
Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, trebuie să prezinte luna viitoare noi reguli privind TVA transfrontalieră. „Reformele noastre vor contribui la reducerea fraudării TVA transfrontaliere cu 80%”, indică acesta.
Potrivit executivului european, frauda transfrontalieră adânceşte cu 50 miliarde de euro pe an gaura din bugetul TVA. Reforma anunţată ar urma să contribuie la lupta împotriva finanţării crimei organizate şi să ajute la dezvoltarea pieţei digitale unice, potrivit aceleiaşi surse.
În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.
Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.
Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.
Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.
Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.
Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.
În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.
S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)
După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:
Germania
Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.
Franţa
După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.
Bulgaria
Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.
Austria
Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.
Italia
Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.
Suedia
Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.
Belgia
Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).
Ungaria
Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.
Autoritățile medicale din Atena au emis un apel public de participare la vaccinare și de încurajare a programelor de imunizare, în urma unei înmulțiri a cazurilor de rujeolă pe fondul unei epidemii europene.
Centrul Grec pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a declarat vineri că în țară s-au înregistrat 166 de cazuri în 2016-2017, cu o creștere în ultimele zile.
Peste 17.000 de cazuri au fost raportate în aceeași perioadă în 30 de state europene de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, soldate cu 40 de decese.
Agenția europeană a transmis că cea mai mare concentrație de cazuri a fost înregistrată în România.
Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.
Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.
Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.
Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.
Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR
„România de nota 10”, vă invită într-un loc minunat, ușor de găsit pe harta turistică și culturală – Cucuteni. Din acest sat plin de mistere, care a dat numele faimoasei culturi neolitice, este și invitata emisiunii – Ionela Sandrina Mihuleac, unul dintre puținii artiști care realizează obiecte din ceramică în stilul Cucuteni.
De mai bine de zece ani, în fiecare vară, ea organizează la Cucuteni Simpozionul Internațional de Arte Vizuale „Human”, care în timp s-a transformat într-o adevărată sărbătoare a satului. Fiecare ediție reunește artiști din țară și de peste hotare, alături de copii din zonă, curioși sa învețe modelarea lutului.
Pe lăngă ceramica de Cucuteni, pictură și sculptură, artista se exprimă și prin intermediul cuvântului scris. Poemele sale au fost adunate în paginile cărtii „Cutii pentru fluturi”.
Pentru Ionela Sandrina Mihuleac, Cucuteni e locul magic, care in fiecare clipă o inspiră, ii dă o nouă energie, pentru a-și scrie poemele, fie în propriul jurnal, fie pe vase cucuteniene.
Ministerul de Externe îi anunţă pe românii care vor să călătorească în Grecia că în această ţară medicii şi angajaţii din transportul naval vor fi în grevă mâine şi miercuri.
Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, în aceste zile toate navele vor rămâne ancorate în porturi, iar asistenţa medicală va fi asigurată doar în regim de urgenţă.
Pentru situaţii de urgenţă şi asistenţă consulară, românii pot lua legătura cu ambasada ţării noastre la Atena.
Informaţii şi sfaturi sunt disponibile şi pe pagina de internet a Ministerului de Externe, dar şi prin intermediul aplicaţiei pe telefonul mobil: ‘Călătoreşte în siguranţă’.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
”Ruta Balcanilor”, care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în luna martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum însă sunt puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.
Conform unei declarații a cancelarului austriac, reuniunea de la Viena și-a propus să treacă în plan secund interesele naționale pentru „a accelera procesul de decizie” comun. Un alt scop al reuniunii a fost identificarea mijloacelor de a ajuta țările de origine ale migranților.
Cancelarul german Angela Merkel a insistat ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil.
Premierul grec Alexic Tsipras a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie. Alte câteva mii de refugiați sunt blocați în Bulgaria și Serbia, din cauza întăririi controalelor la frontierele interne ale UE.
Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut sâmbătă reasigurări ca ruta balcanică folosită de aproximativ un milion de imigranţi în 2015 pentru a ajunge în ţările UE mai bogate, să fie închisă definitiv.
Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a declarat ca implementarea acordului UE-Turcia este o prioritate și reprezintă planul principal a Comisiei, și a cerut ca orice soluţie la valul imigraţiei din UE să aibă la bază “umanitate şi demnitate”.
Singura soluție este una comună, cu noi toți cooperând și lucrând împreună.
Institutul a fost acuzat de autoritatile de la Atena ca ar fi umflat artificial cifrele privind deficitul bugetar al tarii pentru a deschide calea acordurilor de asistenta internationala.
La sfarsitul lui 2o1o Elstat a revizuit datele privind deficitul public al Greciei pe 2oo9 de la 6 la suta la 15,4 la suta din PIB.
Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil cu ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si mobilitatea lucratorilor se declara ingrijorata de recentele aparitii din mass media care pun sub semnul intrebarii validitatea datelor care au fundamentat programele de sprijin pentru Grecia
“Pentru Comisia Europeana si Eurostat este absolut clar ca datele privind datoria guvernamentala greaca in perioada 2o1o- 2o15 sunt intru totul credibile si au fost raportate corect catre Eurostat, spre deosebire de ce s-a intamplat inainte de aceasta perioada. Ne asteptam ca autoritatile elene, le-am cerut asta, sa conteste in mod public si activ impresia falsa ca datele ar fi fost manipulate”
Publicat de Andrei Cretoiu,
20 iunie 2016, 02:22 / actualizat: 24 iunie 2016, 12:15
În 24 iunie 2016, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Universală a Iei printr-o expoziție cu atelier de confecționare a iei realizate de Aurelia Matei-Lazea şi Pălăguța Hodor și un concert al naistului Radu Nechifor.
Programul cultural este realizat în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) și se va desfășura la sediul acesteia, din Jula.
Radu Nechifor este naist, profesor și artizan de naiuri. A început studiul muzicii la vârsta de 12 ani în cadrul Liceului de Artă din Sibiu. În 2003 este admis primul la catedra de nai a maestrului Gheorghe Zamfir, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri de specialitate, între care marele premiu la concursul naţional „Strugurele de Aur” de la Alba-Iulia, sau marele premiu la concursul de nai „Creation pour la Paix„, desfăşurat la Ateneul Român din Bucureşti. A concertat în multe ţări ale lumii, printre care amintim: SUA, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Cehia şi Grecia.
Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meșteșugurilor și tradițiilor locale din zona Munților Apuseni. A participat printre altele, la proiectul cultural „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba – ATMA și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
„Aurelia Matei din Gârda de Sus este un om de poveste. Ai crede că este un personaj dintr-un roman scris în urmă cu mai bine de un secol, dacă nu ai vedea fotografiile făcute în gospodăria ei, dacă nu ai citi despre urcușul epuizant care este, pentru Aurelia, doar un fapt cotidian.” (Petruţa Pop,Revista de Alba, 5 martie 2014)
Pălăguța Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureș, din mâinile căreia ies țesături excepționale. Pe unde merge, este însoțită pretutindeni de războiul de țesut și de fus. Este, de asemenea, unul dintre primii membri în Asociația Meșterilor Populari Clujeni.
„Am realizat haine de vară şi de iarnă (costume populare), trăisti, cerge, ţoluri, şterguri, feţe de masă, lepedeauă, saci de dus la moară, cipce pentru clopuri, zgărzi, zgărdane şi tot ce a fost necesar pentru familie şi pentru gospodărie. Vopsesc lâna în culori naturale tradiţionale şi în culori actuale”. (Pălăguța Hodor)
Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.
Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:
Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).
Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.
Astfel:
Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
masuri pentru combaterea comerţului illicit.
Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%
Miniştrii de finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro au avut o reuniune de urgenţă în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la reformele adoptate de Grecia
Reuniunea Eurogrupului vine într-un context în care la Atena au fost organizate ample manifestaţii de protest faţă de adoptarea de Parlamentul elen a unei reforme controversate a pensiilor şi impozitelor.
Pachetul a fost votat în ciuda protestelor de stradă, în speranţa că măsura va determina creditorii internaţionali să deblocheze o nouă tranşă din creditul pentru Grecia.
La Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vor ajunge în următoarele zile la o înţelegere privind datoriile Greciei, pentru a acorda acestei ţări un nou ajutor financiar. Este vorba de cel de-al treilea plan de împrumut pentru această ţară, convenit anul trecut, în valoare de 86 de miliarde de euro.
Dar orice decizie va fi condiţionată de punerea în aplicare a măsurilor convenite în program, a precizat preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem
“Am căzut de acord asupra unui număr de principii directoare: de ce facem acest lucru – desigur, pentru a facilita Greciei accesul la pieţele externe din nou, pentru a uniformiza profilul rambursării datoriilor în următorii ani, pentru a stimula procesul de ajustare a ţării şi de adaptare la evoluţiile incerte de creştere a PIB-ului şi a ratei dobânzii în viitor.”
În conformitate cu declaraţiile Summit-ului Euro şi Eurogrup, în vara anului 2015, miniştrii de finanţe sunt pregătiţi să ia în considerare, dacă este necesar, eventualele măsuri de datorii suplimentare, având ca scop asigurarea că nevoile de refinanţare ale Greciei sunt menţinute la niveluri sustenabile pe termen lung.
Guvernului de la Atena i se cer în schimb reforme drastice. Totodată, în cazul unui derapaj bugetar în 2018 vor fi solicitate măsuri economice suplimentare, destul de exigente, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis la finalul reuniuni extraordinare a Eurogrup
Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.
Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”
Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.
Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.
Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.
Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.
La începutul acestei săptămâni, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat un anunț conform căruia se recunoaște denumirea de „denumire de origine protejată” (DOP). pentru telemeaua de Ibănești.
Informația a fost făcută publică de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării rurale. Ministrul a precizat că telemeaua de Ibănești ar fi putut fi protejată mai repede, însă oficialii europeni au avut de rezolvat o contestație a Greciei, referitoare la produsul „telemes”.
În cele din urmă, lucrurile au fost clarificate și s-a căzut de acord asupra unui text final, agreat de părți.
Astfel, „Telemeaua de Ibănești” a devenit primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu „denumire de origine protejată” (DOP).
Aceasta arată că alimentul se produce pe un teritoriu delimitat și cu anumite condiții care sunt chiar mai stricte decât indicațiile geografice.
„Telemeaua de Ibănești” este o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului, sărată prin utilizarea saramurii provenite de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova.
Ea poate fi produsă doar în zona localităților Gurghiu, Hodac și Ibănești din județul Mureș.
La nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404.
Cele mai multe produse protejate le deține Italia (cu circa 300), Franța (cu aproape 250), Spania (200), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).
Premierul Dacian Cioloş i-a invitat pe miniştrii prezenţi la şedinţa de ieri a Executivului să deguste telemeaua de Ibăneşti, sărbătorind astfel includerea acesteia pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european.
Șeful Executivului a ținut să-i felicite pe producătorii mureşeni pentru iniţiativă: „Doresc să-i felicit pentru că au avut această inițiativă, să își protejeze produsul. Cu siguranță sunt și alte produse, inclusiv brânzeturi, care sunt cel puțin la fel de bune ca și telemeaua de Ibănești, însă cei de acolo au luat inițiativa, au pregătit procedura și iată că, zilele acestea, Comisia Europeană a inclus telemeaua de Ibănești pe lista produselor cu denumire de origine protejată la nivel european”.
Premierul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să prezinte în Guvern, în maximum două săptămâni, o notă cu lista tuturor produselor pentru care urmează ca să fie depuse dosare la CE pentru protecţia denumirii de origine sau cu indicaţii geografice.
Ministerul Agriculturii a mai identificat alte șase produse românești care au potențial de a primi recunoaștere europeană, următorul pentru care se fac demersuri în acest sens fiind „novacul afumat”.
De asemenea, se urmărește și omologarea denumirii de „produs montan”, pentru care există deja legislație, a mai precizat ministrul.
Primul produs românesc înregistrat la nivel european a fost magiunul de prune Topoloveni, în 2011, iar în urmă cu 11 zile și salamul de Sibiu a primit și el certificarea de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).
Ministrul a explicat că aceste produse vor purta o etichetă care să le certifice valoarea deosebită și nu vor putea fi copiate de alți producători decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea lor.
Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.
Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:
Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.
Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.
România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.
România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.
Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.
La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.
Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari şi de greci, în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014.
Cea mai mare scădere a riscului de sărăcie şi excludere socială a avut loc în Polonia şi cea mai mare creştere în Grecia.
Găsirea măsurilor concrete pentru ca regiunile sărace, care întârzie să se dezvolte,să recupereze drumul până la regiunile mai avansate, înseamnă garantarea coeziunii economico-sociale.
Regiunile bogate nu pot să se îmbogăţească pe spatele celor mai sărace; bugetul European, foarte mic din păcate, trebuie să fie consacrat mai ales acestui obiectiv.
Rolul Comitetului Economic şi Social European, organismul care reuneşte reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile la nivelul UE, este să elaboreze propuneri concrete, una dintre acestea fiind instaurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond European. Preşedintele CSEE, Georges Dassis, părintele acestei iniţiative, i-a declarat în exclusivitate colegului nostru de la RRI, Florin Orban: … am plecat de la principiul că în statele civilizate, într-un ansamblu al statelor civilizate, nu putem tolera ca fiinţele umane să moară de frig şi de foame.
Ce va face acest fond European? Va garanta revenirea „minimului de supravieţuire”, cum spun eu, ceea ce nu-I va îmbogăţi pe oameni, pur şi simplu îi va ajuta să supravieţuiască în condiţii foarte dificile.Deci, nu este un venit fix … va fi o fracţiune dintr-o dimensiune economică acceptabilă. De exemplu, putem lua ca referinţă a dimensiunii economice salariul minim, sau salariul mediu, sau altceva. O să ne aşezăm în jurul mesei, cele 28 de state şi vom stabili ca x% din această dimensiune trebuie garantată fiecărui cetăţean. Acest lucru este posibil, este fezabil, se va face.
26 de ţări au un fel de venit minim, unele au un sistem mai bun, altele mai puţin bun; banii pot fi însă cheltuiţi mai bine, la nivel European, de către un fond European. Unele ţări îşi vor îmbunătăţi bugetul, altele, vor mai scădea din buget- cei care n-au nimic vor primi, şi e normal, pentru că solidaritatea este unul din fundamentele Uniunii.
Bugetul Uniunii este foarte limitat, mai puţin de 1% din PIB. Propunerea lui Dassis este ca acest fond European să fie finanţat prin impozitarea tranzacţiilor financiare. Conform estimărilor, Uniunea Europeana ar putea să colecteze 50-55 de miliarde de euro taxând tranzacţii financiare, mai degrabă speculative, după cum le numeşte preşedintele CSEE
Filmul “ Mustang “, ce prezintă povestea a cinci surori din Turcia, hotărâte să-şi trăiască viaţa libere, fără constrângerile impuse de o societate tradiţională, este marele castigator al premiului Lux.
Anunţul a fost făcut ieri, la Strasbourg, de către preşedintele Martin Schultz în cadrul unei ceremonii din plenul Parlamentului European.
“ Da, Doamnelor şi domnilor, câştigătorul este Mustang, de Deniz Gamze Ergüven…”
Regizorul filmului, Deniz Gamze Ergüven, s-a declarat extrem de onorată de primirea acestui premiu şi a spus că Mustang este un film ce promovează idealurile Uniunii Europene.
Valori care trebuie apărate, după cum a subliniat şi Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz.
“ În aceste vremuri în care duşmanii plurarismului se luptă să ne distruga, cu brutalitate, cultura, trebuie să fim gata să ne apărăm diversitatea. Iar Premiul Lux este important pentru acest ţel”
Mustang a primit cele mai multe voturi din partea europarlamentarilor, dar pe lista scurtă pe 2015 s-au mai aflat Mediterranea, coproducţie Italia, Statele Unite, Germania, Franţa, Qatar, şi Lecţia, realizat în colaborare Bulgaria- Grecia.
Premiul Lux răsplătește în fiecare an filme coproduse în Europa care aduc pe ecran valori și probleme europene.
Toate producţiile intrate în finală sunt difuzate în statele membre.
Mustang va fi proiectat şi în Bucureşti, joi, 26 noiembrie, în cadrul Zilelor Filmului Lux.
Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.
Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.
Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.
Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.
Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”
Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.
Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.
Al treilea transport de imigranţi din state din sudul Europei a plecat spre o altă ţară a Uniunii Europene, potrivit planului de relocare propus de Comisia Europeană.
Din Grecia, 30 de persoane s-au îmbarcat spre Luxemburg, majoritatea sirieni şi irakieni. Cele şase familii au fost însoţite până la avion de premierul grec Alexis Tsipras, de comisarul european Dimitris Avramopoulus, de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz şi de ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn.
În acest context, comisarul Uniunii Europene pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulus, a declarat:
“Acest proces de relocare se va confrunta cu diverse dificultăţi. Din acest moment, trebuie să se transforme într-un proces regulat, astfel încât, treptat, succesul acestei politici să ofere un răspuns convingător la toate întrebările care sunt ridicate şi, în acelaşi timp, să ducă la realizarea obiectivelor pe care le avem în vedere.”
Grecia dispune de mai multe centre localizate în Lesbos, Chios, Samos şi Leros, însă nu are, deocamdată, un număr semnificativ de experţi ai UE promişi de statele membre. Este necesară prezenţa experţilor Frontex şi ai Biroului European de Sprijin pentru Azil. Ambele agenţii sunt utile în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare, fiind considerate esenţiale pentru ca schema de relocare să fie cu adevărat funcţională.
Conform planului de relocare decis de UE în luna septembrie, un numar de 160.000 imigranţi, dintre care 66.000 intraţi prin Grecia, urmează să fie distribuiţi între ţările blocului comunitar pe o perioadă de doi ani.
Două serii au plecat deja din Italia în luna octombrie, cu destinaţia Suedia şi Finlanda, în total fiind vorba despre 87 de persoane, sirieni si eritreeni.
Comisarul european pentru afaceri economice și monetare, Pierre Moscovici a declarat ieri că Grecia dă semne de progres în domeniul reformelor , dar, mai sunt ” trei sau patru ” probleme trebuie să fie rezolvate în negocierile cu Atena .
Dezacordurile dintre Grecia si creditorii sai se refera la modul de rezolvare a creditelor neperformante și găsirea unor surse suplimentare de venituri . Aceste dezacorduri stau în calea Greciei pentru a primi o sumă de trei miliarde de euro restanță de la o tranșă inițială de ajutor în valoare de 26 de miliarde de euro . Sumă totală de salvare a Greciei ajunge la 86 de miliarde de euro .
Grecia încearcă să echilibreze nevoia băncilor de a face față creditelor neperformante cu asigurările că acțiunile nu vor compromite mii de proprietari de case care sunt în întârziere cu plata ipotecilor .
Pierre Moscovici :
Este important să stabilim reperele până la sfârșitul săptămânii și să concluzionăm, împreună cu primul ministru, unde trebuie să venim cu îmbunătățiri. Sunt încrezător că eforturile pozitive ale celor două părți, vor duce la găsirea unui compromise. Este un moment bun pentru Grecia, acum.
Luni va avea loc o reuniune a miniștrilor de finanțe zona euro, Eurogrup, care va stabili dacă Grecia a îndeplinit condițiile pentru a debloca suma restantă.
Alegătorii greci au fost chemaţi la urne ieri pentru a decide cine va implementa noile măsuri prevăzute în acordul cu creditorii internaţionali.
Partidul de stânga al fostului premier grec Alexis Tsipras, Syriza, a câştigat alegerile legislative desfăşurate ieri în Grecia cu 35,33% din voturi, urmând să obţină 144 de mandate din cele 300 din Parlament, potrivit rezultatelor parţiale,citate de Mediafax.
Potrivit rezultatelor oficiale prezentate de Ministerul grec de Interne după numărarea a 23% din voturile exprimate, Syriza s-a clasat pe primul loc cu 35,33% din sufragii. Conform estimărilor pe baza acestor rezultate, Syriza ar urma să obţină 144 de mandate în Parlament, inclusiv bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii câştigătoare.
Formaţiunea de centru-dreapta Noua Democraţie a obţinut 28,16% din voturi, conform rezultatelor parţiale, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. De altfel, lliderul partidului Noua Democraţie, Vangelis Meimarakis, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri.
Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obţinut 7,29% din voturi şi ar urma să aibă 20 de parlamentari, dar cel mai probabil nu va fi abordat în vederea formării unei coaliţii.
Socialiştii de la PASOK au câştigat 6,47% din sufragii (17 mandate), comuniştii de la KKE 5,52% (15 mandate), Grecii Independenţi (Anel) 3,72% (10 mandate), To Potami (Râul) 3,8% (10 mandate) şi Uniunea Centriştilor 3,5% (9 mandate).
Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.
Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.
Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.
În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.
Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.
Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.
Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!
„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.
„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune.La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”
Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.
„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.
Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.
Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.
Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.
Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.
Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.
“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”
Frontex: numărul imigranților care au ajuns la graniţele UE s-a triplat în luna iulie
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 august 2015, 07:45 / actualizat: 20 august 2015, 7:10
Numărul imigranților care au ajuns la graniţele Uniunii Europene s-a triplat în luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a anunţat Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe ale UE, Frontex.
Această cifră constituie una record pentru a treia lună consecutiv, şi creează o presiune fără precedent asupra autorităţilor din Italia, Grecia şi Ungaria, subliniază agenţia.
Este o provocare enorma pentru Uniunea Europeană, dar şi o mare responsabilitate şi este nevoie de o reacţie unitară, a declarat Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru locuri de muncă, investiţii şi creştere economică:
„Comisia Europeană a propus un sistem de relocare pentru 40.000 de persoane şi sperăm să atingem acest obiectiv la sfârșitul anului. Comisia pregăteşte, de asemenea, un mecanism permanent de relocare a migranţilor în cadrul UE, şi s-au depus toate eforturile în acest sens, solicitând statelor membre să dea dovadă de solidaritate.”
Sirienii și afganii reprezintă cea mai mare parte a imigranţilor care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Fugind de instabilitatea din ţările lor, ei ajung mai întâi în Grecia, din Turcia.
În luna iulie, circa 50.000 de imigranţi au sosit prin Marea Egee, mai ales în insulele greceţti Lesbos, Chios, Samos şi Kos.
Peste 20.000 au ajuns în Italia, numărul acestora crescând la 90.000 de la începutul anului.
Din Balcanii de Vest, în Ungaria au ajuns peste 34.000 de imigranți.
O conferinţă la nivel înalt este prevăzută în luna octombrie la Budapesta, pentru a discuta provocarea constituită de fluxul de imigranţi ce tranzitează Balcanii Occidentali.
Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.
Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.
Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.
Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.
Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:
În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.
Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.
Grecia şi creditorii internaţionali au ajuns la un acord tehnic, privind cel de-al treilea pachet de salvare, în valoare de 85 de miliarde de euro
„Instituţiile şi autorităţile greceşti au ajuns la un acord la nivel tehnic, dar discuţiile continuă pentru punerea la punct a detaliilor. Pasul următor este acordul politic, care trebuie încheiat”, a afirmat purtatorul de cuvânt al CE Annika Breidthardt. Oficialii eleni anunţaseră la Atena, după 23 de ore de negocieri, că cele doua părţi au ajuns la un acord privind un împrumut de 85 de miliarde de euro, deşi rămân de rezolvat câteva „probleme minore”.
Oficiali greci au declarat că se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de către Parlament astazi şi să fie aprobat de către miniştrii Finanţelor din zona euro vineri. Acest lucru ar ajuta la acordarea unei prime tranşe până pe 20 august, când este scandentă o rată în valoare de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE).
În timpul negocierilor din noaptea de luni spre marţi, părţile au convenit asupra obiectivelor fiscale finale care ar trebui să guverneze efortul de salvare, vizând un excedent bugetar primar – care exclude plata unor dobanzi – începând din 2016.
Unul din subiectele sensibile îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante.
Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate.
Uniunea Europeană a făcut un nou apel vineri, la statele membre, să ofere avioane şi alte active, astfel încât Frontex, agenţia de frontieră a UE, sa poate ajuta state precum Grecia şi Ungaria sa faca faţă unui nou val de imigranţi.
Un record de 49,550 migranţi au încercat să ajungă la Uniunea Europeană numai prin Grecia, în ultima lună, mai mulţi decât au fost înregistrati pentru tot anul 2014, a declarat Frontex.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mai mult de 192.000 de imigranţi au ajuns în Europa pe mare în acest an. Peste 2.000 de migranţi se crede ca au murit încercând sa traverseze Mediterana.
Multe ţări s-au angajat deja să furnizeze active pentru utilizarea pe termen scurt , dar purtătorul de cuvânt al Frontex, Natasha Bertaud a declarat că este nevoie de mai multe avioane şi ” asistenţă tehnică ” , inclusiv personal şi maşini de patrulare.
„ Ne-am alăturat Frontex şi cerem statelor membre să vină cât mai urgent cu echipamentele necesare; noi am triplat fondurile pentru întărirea operaţiunilor, dar acum cerem statelor membre să găsească echipamentele, pentru ca aceste fonduri să poată fi folosite.”
Şi Ungaria se confruntă cu o criză , deoarece a primit 110.000 migranţi în acest an, număr fără precedent, aproape toţi intrând în ţară pe jos, de la vecinii din Serbia .
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut ajutorul Europei, deoarece ţara sa puternic îndatorată, nu poate face faţă singură, situaţiei.
Comentariile premierului grec au venit după ce agenţia de refugiati a Naţiunilor Unite ( UNHCR) a cerut Greciei să preia controlul asupra ” haosului total” de pe insulele mediteraneene , unde au ajuns mii de migranţi.
Nivelul de suferinţă pe care l-am văzut pe insule este de nesuportat. Oamenii sosesc crezând că sunt în Uniunea Europeană. Ceea ce am văzut nu a fost acceptabil în ceea ce priveşte standardele de tratament,” a spus directorul agenţiei pentru Europa, după ce a vizitat insulele greceşti Lesbos, Kos şi Chios
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
