MAE informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Spaniei că Agenţia Meteorologică de Stat a emis coduri galben şi portocaliu de caniculă, ploi torenţiale, vijelii şi grindină pentru intervalul 4 – 5 august.
Astfel, pentru data de 4 august sunt valabile următoarele avertizări: cod portocaliu de vijelii şi grindină şi cod galben de ploi torenţiale (cu acumulări de precipitaţii de până la 20 mm/h) în Comunitatea Catalonia, cod galben de caniculă (cu temperaturi de până la 38 grade C) pentru Comunitatea Valenciană. Pentru 5 august – cod galben de caniculă (cu temperaturi de până la 38 grade C) pentru Comunitatea Andaluzia.
MAE reiterează recomandarea de a consulta în permanenţă informaţiile publice comunicate de autorităţile spaniole, evaluarea cu responsabilitate a oricăror deplasări şi evitarea călătoriilor neesenţiale.
De asemenea, se recomandă cetăţenilor români care se află în zonele afectate ca în caz de urgenţă să contacteze autorităţile competente apelând telefonul de urgenţă 112.
Cetăţenii români afectaţi de situaţia din atenţionare pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Secţiei Consulare a Ambasadei Românei la Madrid +34 91.734.4004, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Totodată, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi următoarele linii telefonice de permanenţă, în funcţie de regiune:
Secţia Consulară din cadrul Ambasadei României la Madrid: +34 669.362.202
Vremea este călduroasă, în acest sfârşit de săptămână, în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 de grade pe litoral şi 35 de grade, izolat în Banat, Crişana şi sud-vestul Olteniei.
De luni, vremea va deveni în general instabilă, iar valorile tehnice vor scădea în majoritatea regiunilor, mai accentuat în cele din jumătatea nordică a ţării. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 22 de grade în nordul Moldovei şi în jurul a 35 de grade, în sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, iar cele minime, în general, între 9 şi 19 grade. Se vor semnala averse şi descărcări electrice; pe arii restrânse, se vor acumula cantităţi mai însemnate de apă şi vor fi condiţii de grindină.
Marţi, vremea va continua să se răcească, temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 28 de grade. Minimele termice vor fi cuprinse în general între 6 şi 16 grade. Pentru miercuri, vremea se ameliorează şi va deveni frumoasă. Se va încălzi în toată ţara. Maximele se vor încadra între 21 şi 31 de grade, cu cele mai scăzute valori pe litoral, iar minimele vor fi cuprinse între 5-6 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 19 grade, în Dealurile de Vest.
Pentru joi, vineri şi sâmbătă, veşti bune: vremea va fi predominant frumoasă, va continua să se încălzească, deci nu vom mai avea precipitaţii.
Vremea este călduroasă, în acest sfârşit de săptămână, în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 de grade pe litoral şi 35 de grade, izolat în Banaţ Crişana şi sud-vestul Olteniei.
De luni, vremea va deveni în general instabilă, iar valorile tehnice vor scădea în majoritatea regiunilor, mai accentuat în cele din jumătatea nordică a ţării. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra între 22 de grade în nordul Moldovei şi în jurul a 35 de grade, în sudul Olteniei şi în sud-vestul Munteniei, iar cele minime, în general, între 9 şi 19 grade. Se vor semnala averse şi descărcări electrice; pe arii restrânse, se vor acumula cantităţi mai însemnate de apă şi vor fi condiţii de grindină.
Marţi, vremea va continua să se răcească, temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 28 de grade. Minimele termice vor fi cuprinse în general între 6 şi 16 grade. Pentru miercuri, vremea se ameliorează şi va deveni frumoasă. Se va încălzi în toată ţara. Maximele se vor încadra între 21 şi 31 de grade, cu cele mai scăzute valori pe litoral, iar minimele vor fi cuprinse între 5-6 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 19 grade, în Dealurile de Vest.
Pentru joi, vineri şi sâmbătă, veşti bune: vremea va fi predominant frumoasă, va continua să se încălzească, deci nu vom mai avea precipitaţii.
Vremea intră într-un proces de răcire accentuată în toate regiunile țării, luni și marți, iar 15 județe din nordul, centrul și nord-vestul se află sub Cod galben de ploi însemnate cantitativ până luni, la ora 23:00, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Meteorologii avertizează că luni și marți vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse și descărcări electrice. Astfel de manifestări au debutat încă din seara zilei de duminică (20 august) și în noaptea de duminică spre luni (20/21 august) în regiunile vestice și nord-vestice, iar pe parcursul zilei de luni (21 august) și în noaptea de luni spre marți (21/22 august) în zona de munte, în centrul țării și local în est și în sud.
În aceste zone, cantitățile de apă vor depăși frecvent 15 — 20 l/mp și vor fi condiții de grindină, iar vântul va avea intensificări temporare în regiunile estice și de sud-vest, dar și în timpul ploilor, când va putea lua aspect de vijelie.
Potrivit ANM, temperatura aerului va scădea accentuat, la început în vest, centru și nord, apoi și în restul teritoriului, vremea devenind răcoroasă. Până luni la la ora 23:00, meteorologii au emis o avertizare Cod galben de ploi însemnate cantitativ pentru 15 din zona de munte, în Maramureș, Transilvania și în vestul Moldovei, unde cantitățile de apă vor depăși 20-25 l/mp și izolat 40-50 l/mp.
Județele aflate sub avertizare de ploi însemnate cantitativ sunt Alba, Bacău, Brașov, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu și Suceava.
Astăzi, vemea se va răci ușor și va deveni instabilă. Cerul se va înnora treptat. Începând din cursul după-amiezii și al serii, pe arii relativ extinse vor fi averse, însoțite de descărcări electrice și de intensificări ale vântului ce pot lua și aspect de vijelie. Pe arii restrânse cantitățile de apă vor depăși 25-35 l/mp și izolat va fi grindină. Vântul va sufla slab și moderat din sector vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 și 34 de grade, iar cele minime între 14 și 18 grade.
Mâine, vremea va fi răcoroasă și în general instabilă. Cerul va fi mai mult noros în cursul zilei, când pe arii relativ extinse vor fi averse, însoțite izolat de descărcări electrice. Pe arii restrânse, mai ales în zonele de deal și munte, cantitățile cumulate de apă mai pot fi însemnate. În cursul nopții aria precipitațiilor se restrânge. Vântul va sufla slab la moderat din sector nordic, cu intensificări temporare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 și 25 de grade, iar cele minime între 9 și 14 grade, informează Serviciul Regional de Prognoză Banat-Crișana.
Ministerul de Externe îi avertizează pe cetățenii români care vor să călătorească în Germania că acolo sunt anunțate precipitații abundente și vânt puternic.
Serviciul meteo din această țară transmite că sunt așteptate și căderi de grindină în nordul, nord-estul și nord-vestul Germaniei.
Dacă românii de acolo vor fi afectați de intemperii pot solicita asistență consulară la Ambasada țării noastre de la Berlin.
De asemenea, pot consulta aplicația Călătorește în siguranță, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
Sfântul Ilie este sfântul tunetelor şi al fulgerelor. El dă ploile cele mai mari şi grindina în dorinţa de a omorî toţi dracii de pe pământ. Îi aleargă până îi găseşte şi în scorbura copacilor sau în spatele tufelor sau pitulaţi în câini sau pisici. El este stăpânul cerului. Trei zile se ţine sărbătoarea Sf. Ilie. Numai el nu ştie când e. O legendă spune cum Sfântul Ilie îl tot întreabă pe Dumnezeu când e ziua lui şi află numai după ce aceasta a trecut. Dacă ar fi ştiut, ar fi petrecut cu mare zarvă şi pământul s-ar fi putut prăpădi.
(varianta audio a rubricii)
Sfântul Ilie este de temut, pentru că are şapte tunuri: „de ploaie, de secetă, de foamete, de holeră, de boală, de moarte şi de bătălie, cu ele orânduieşte el”.[1]
Sfântul Ilie umblă în cer cu carul, pentru că Dumnezeu, văzând câtă putere are, i-a tăiat mâna dreaptă şi piciorul drept. Când îi aleargă pe draci, ca să-i prăpădească se urcă în carul lui, care e lucru sfânt, nu se vede. „Oamenii ştiu însă când trece Sfântul Ilie cu carul în cer, pentru că se face un nor mare, iar cuiele de pe talpa roţii găuresc bolta cerească, lăsând să curgă ploaia”[2]. „Uruitul carului e bolboroseala cerului”, iar fulgerele sunt scânteile care se fac de la copitele de argint ale cailor albi ai Sfântului Ilie.
Se crede că atunci când tună, Sfântul Ilie a trăsnit un drac.[3]
De Sfântul Ilie tună şi fulgeră, iar după Sfântul Ilie vin ploile, semn de supărare a Sfântului că n-a ştiut când i-a fost ziua.
În această mare sărbătoare nu se lucrează, fiind rău de trăsnet şi grindină.
O povestire din satul Cănicea, comuna Izverna spusă de Elena Popescu de 79 de ani şi publicată de Cornel Boteanu[4] aminteşte de păţania preotului care a pus oamenii să lucreze în zilele de Circovii de Vară sau Circovii Sfântului Ilie. Păcatul a fost îndoit cu fapte şi cu vorba, pentru că la sfârşitul zilei în care tot satul a adunat fânul preotul a zis: „Doamne, acu poate să ploaie, că te-am păcălit”. Şi Dumnezeu a dat o ploaie şi i-a trăsnit toate clăile. De atunci oamenii ţin sărbătoare în cele trei zile dinaintea Sfântul Ilie (16-18 iulie), pentru că Sfântul, stăpânitor al cerului cu ploi şi tunete pedepseşte nu doar pentru nerespectarea zilei sale, ci şi a celor de până la el.
De Sântilie se fac nedei la munte. Ciobanii din Polovragi ştiu de nedeia de Sântilie de peste 200 de ani. Se făcea în Muntele Nedeii. De la începutul secolului XX petrecerea a fost organizată la Polovragi şi se ştie de ea ca bâlci la Polovragi. Nedeia era bucuria tinerilor. La Novaci ciobanii în vârstă aveau grijă să-i înlocuiască la stână pe cei tineri, pentru ca aceştia să poată coborî la bâlci, să se întâlnească cu mândruţele.
Se făceau şi se mai fac „nedeile munţilor”, chiar în inima munţilor, acolo unde sunt şi stânele. Novăcenii ştiu de Poiana Muierii, dincolo de Lotru, la graniţa cu judeţul Alba. În Poiana Sibiului sau la Rânca, ciobanii se reuneau pentru a petrece. Dis-de-dimineaţă se îndreptau spre locul nedeii, cu băutură purtată în ploşti şi cu mâncare în săcoteele specifice zonei. Se jucau învârtite în doi, în patru sau în şase.
La Nedeile păstoreşti de la Vaideeni, la miazăzi de Munţii Căpăţânii, participa cine voia, dar numai după ce se înfigea o prăjină de brad în locul unde urma să fie petrecerea. În vârful prăjinii se punea o pânză albă, semn că oricine binevoieşte, la nedeie se primeşte.
Vârfurile Ursu, Roman, Nedei din Munţii Căpăţânii erau locurile de atracţie pentru ciobanii tineri şi bătrâni, pentru cine se-ncumeta să ia pieptiş muntele spre a-i atinge vârful aureolat de albastrul cerului, semn al spiritului descătuşat.
Nedeile au fost şi au rămas prilejul cel mai bun pentru tineri spre a se cunoaşte şi mai apoi a se căsători.
Pe vremuri nu-ncepea petrecerea până când preotul nu făcea sfeştania în mijlocul turmelor şi din această zi se făcea numai o mulgere pe zi, nu două ca până atunci, semn al împuţinării laptelui.
Nedeile în sat sau în munte sunt de neuitat, iar pentru tineri o atracţie extraordinară. Se şi spune: Crapă să se ducă la nedeie, măcar o jumătate de ceas.
Târgul-nedeie sau nedeia în munte, Sântiliile, sunt repere certe într-un calendar pastoral, cu o atestare documentară veche, anul 1373[5].
Petrecerea şi restricţiile de muncă sunt de respectat în această zi dedicată divinităţii solare şi meteorologice, sfântul Ilie singurul sfânt cu trup şi suflet. „Dacă e bine de Sf. Ilie, e bine tot anul”.[6]
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
[4] Cornel Boteanu, Legende din Plaiul Cloşani, Drobeta Tr. Severin, Centrul Cultural Mehedinţi, 2004.
[5] Ion Conea, Vechile târguri-nedei de pe culmile Carpaţilor în „Buletinul Ştiinţific”, Secţia de Ştiinţe geologice şi geografice, în tom II, 1957, nr. 1-2, p. 108.
[6] Traian Gherman, Pronosticuri, „Comoara satelor”, an. I, nr. 7-8, 1923.
Se crede că în zile însemnate de Sfântul Vasile, de Paşti, de Sfântul Gheorghe şi de Ispas comorile ard.
Ceea ce se vede arzând este para focului.
Ea indică locul unde sunt ascunse comorile.
(varianta audio a rubricii)
Ca toate lucrurile pe lumea asta comorile sunt şi ele „curate” şi „necurate”. Pot fi deosebite prin culoarea flăcării şi prin delimitarea timpului când ard. Comorile curate ard de la miezul nopţii (după cântatul cocoşilor) până în zori, iar flăcările sunt albăstrui sau verzui. Para focului curat arată că acele comori au fost îngropate cu gând bun şi pot fi descoperite de oricine. Vor aduce noroc şi prosperităţi.
Comorile necurate ard de la amiază până la miezul nopţii, iar flacăra este albă sau galbenă. Aceste comori nu pot fi dezgropate decât de cei care le-au îngropat. Oricine altcineva va fi întinat de blestemul comorii.
Oricine poate să vadă para comorilor, dar nu oricine are dreptul să le dezgroape. Iar dacă se-ncumetă să dezgroape, atunci trebuie să se asocieze; să fie trei sau cinci (număr impar), să aibă gând curat, să fie prieteni între ei (nu se dezgroapă comoara cu duşmani!).
Comoara necurată tentează la fel ca şi comoara curată.
Cine se-ncumetă să o sape, trebuie să sacrifice înainte un animal, pentru că altfel viaţa i-ar fi pusă în pericol.
Gestul sacrificării este compensatoriu pentru legea nescrisă a pământului tăinuitor şi de comori necurate. Groapa, care s-a săpat pentru a descoperi comoara, nu se acoperă, iar pe fundul ei se lasă un ban. E plata pământului şi însemn pentru luarea a ceea ce nu ai muncit, ci doar ai descoperit. Babele vrăjitoarele, se bucură nu atât la comoară, fie ea curată sau necurată, ci la piatra roşiatică pe care o găsesc pe locul unde se află comoara. Para comorii a ars piatra până i-a dat culoarea roşiatică şi a purificat-o, fiind bună pentru orice vrăji.
Cei ce caută comori umblă după potcoave de cai morţi.
Par a fi cu noroc, dar norocul nu-l vezi.
Se ştie doar că bogat e acela ce nu e dator şi că decât bogat şi bolnav, mai bine sărac şi sănătos. Da, da’ suta mărită sluta!
Ghermanul
Sărbătoarea Ghermanului nu se uită!
Are dată fixă, 12 mai şi dacă nu e respectată se prinde blestemul „mânca-te-ar viermii”, pentru că Ghermanu este patron al animalelor şi insectelor.
De vrerea lui depind semănăturile şi rodul holdelor.
De Gherman ne amintim când vin ploile mari şi grindina. Pentru că Ghermanul este şi patron al grindinei. Cum oamenii au cam uitat de Gherman nici nu-i de mirare câte nenorociri se abat asupra lumii.Se crede că în această zi insectele năpădesc semănăturile.
Dacă sărbătoarea nu este respectată se crede că o vită cât de puţin zgâriată va face viermi. Gherman este conducătorul furtunilor şi al norilor de grindină.
O legendă spune despre un preot care a muncit în această zi la câmp şi seara s-a abătut grindina asupra satului. Toţi sătenii au dat vina pe preot.
O altă legendă povesteşte cum Dumnezeu (varianta nominală Vartolomei) a trecut peste o grămadă de fasole şi a făcut-o praf. A rămas neatinsă o păstaie în dosul unui arac. Atunci Dumnezeu a strigat: „Înapoi, Ghermane, că a mai rămas o teacă în dosul unui arac. Sparge cuibul dracului!”. Şi praf a făcut-o Ghermanul şi pe aceasta”.[1]
În Gorj, la Tismana şi Godineşti sărbătoarea se ţine „să nu bată piatra”.
Iar la Runcu e chiar sărbătoare, pe care o ţin localnicii cu sfinţenie de sute de ani. Se spune că într-o zi de 12 mai a bătut piatra aşa de tare că a stricat toate semănăturile. De atunci ziua e ţinută drept praznic al satului. Preotul Constantin Runcanu povesteşte cum sătenii se pregătesc din vreme pentru sărbătoare. Pe vremuri se făceau praznice la pivniţe cu miei fripţi haiduceşte. Atunci, de hram se deschideau vase cu vin puse deoparte special pentru sărbătoare. Şi azi gospodarii pregătesc bucate şi cine vine prin sat este invitat la masă. După-amiază se-ncinge jocul în mijlocul satului. Şi se petrece până spre dimineaţă. Petrecerea nu se uită, cum nu se uită nici interdicţia de a munci, că e rău de pagubă!
Pe vremuri pentru a întâmpina paguba, o femeie dezbrăcată, noaptea, dădea ocol semănăturilor, ca viermii să nu le strice, pe ele, pe semănături. După câte vezi în ziua de azi n-ar mai trebui să fie nici urmă de insecte. Se spune: e rău de lupi, că se ghermănescvitele, şi de uli, că ghermănesc găinile[2].
Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune
Foto: Bogdan Dănescu
[1]Th. D. Speranţia, op. cit., I, f. 397, V, f. 24.
Cei mai afectați sunt proprietarii de podgorii, pagubele în viticultură fiind de peste 6 milioane de lei.
Numai căderile de grindină au calamitat aproape 3 mii de hectare de culturi agricole, dintre care 1.400 sunt de viță de vie.
În județul Vrancea au fost afectați fermieri din 17 localități, o situație gravă înregistrându-se la Țifești, Tâmboiești și Panciu.
Direcția Agricolă a transmis documentația Ministerului de resort, care evaluează posibilitatea acordării unor forme de sprijin în agricultură.
Potrivit meteorologilor, până mâine, la ora 9, vor fi averse, frecvente descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului ce vor lua şi aspect de vijelie în Banat şi sudul Crişanei dar şi în Oltenia, sud-vestul Transilvaniei şi nord-vestul Munteniei.
Cantităţile de apă vor depăşi local 25…30 l/mp şi izolat 50 l/mp şi va cădea grindină.
Avertizare cod galben de ploi, vijelii şi grindină de vineri dimineaţă
Publicat de Alina Dragomir,
29 mai 2014, 15:17 / actualizat: 2 iunie 2014, 10:11
Bucureştiul şi aproape toate judeţele ţării sunt din aceasta dimineaţă până sâmbătă noapte, sub avertizare cod galben de ploi, vijelii şi grindină, cantităţile de apă putând ajunge în unele zone până la 60 de litri pe metru pătrat. Potrivit avertizării emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, de vineri, ora 09.00, până sâmbătă, la ora 23.00, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în sudul, estul şi centrul ţării, precum şi în toată zona montană. În zonele avertizate cu cod galben vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului ce pot lua aspect de vijelie şi căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 25-30 de litri pe metru pătrat şi izolat 50-60 de litri pe metru pătrat. Avertizarea a fost emisă pentru Bucureşti şi aproape toate judeţele ţării, cu excepţia zonei de vest şi nord-vest, respectiv Timiş, Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare şi sud-vestul Maramureşului. La rândul lor, hidrologii au instituit cod portocaliu de inundaţii pe râurile din 13 judeţe din Muntenia, Moldova şi Dobrogea, începând de la ora 6:00. Sunt vizate Prutul, Siretul şi afluenţii acestora. În schimb, pe râurile din vestul, centrul şi sudul ţării, specialiştii au instituit cod galben de inundaţii, tot de dimineaţă.
Comandamentului pentru inundaţii se reuneşte la Palatul Victoria, în condiţiile în care Bucureştiul şi aproape toate judeţele ţării sunt, din această dimineaţă şi până sâmbătă noapte, sub avertizare cod galben de ploi, vijelii şi grindină. Avertizarea meteorologilor vine după cea emisă de hidrologi. De la ora 6:00, râurile din 13 judeţe din Muntenia, Molodva şi Dobrogea se află sub cod portocaliu de inundaţii. De asemenea, mai multe râuri din vestul, centru şi sudul ţării sunt sub cod galben de inundaţii.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
