Ziua Imnului Naţional, marcată la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman!

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2020, 16:42

Aproximativ 200 de persoane, turişti, artişti şi autorităţi au marcat, miercuri, Ziua Imnului Naţional într-un eveniment unicat care a avut loc la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, la 2.300 de metri altitudine.

Artistul Nicolae Voiculeţ, cunoscut pentru promovarea României, a condus interpretarea imnului prin acorduri de nai, acesta fiind acompaniat de zeci de artişti. Şi cei aproximativ 70 de jandarmi din Prahova şi Braşov prezenţi la eveniment au intonat imnul şi au afişat steagul naţional.

„În toate concertele mele cânt Imnul României cu lacrimi în ochi, dar cu o mare speranţă şi onoare. Acum îl voi cânta peste întreaga Românie, de la cea mai înaltă cruce din lume. Pentru mine, Imnul Naţional nu este un simplu cântec care se intonează doar pentru a marca nişte momente, el este o rugăciune în memoria celor care şi-au dat viaţa pentru România şi un imn al demnităţii neamului românesc, este un îndemn pentru cei care vor să apere această ţară şi să o cinstească”, a declarat, anterior evenimentului, Nicolae Voiculeţ.

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, este un monument istoric construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuţi în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În anul 2013, acest monument a fost desemnat, de Guinness World Records, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Râmnicu Vâlcea în Cartea Recordurilor pentru o clădire unică

Publicat de Dan Boanţă, 2 februarie 2019, 09:05

Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

Comoara arhitectonică este unică în Romania, iar ceea ce o face să se remarce şi în Europa este chiar suprafaţa.

Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

„Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului”, Remus Grigorescu, director Biblioteca Județeană Antim Ivireanu

Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare. Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

„A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii”, Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România.

În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

Actualul sediul al Bibliotecii Judeţene ”Antim Ivireanul” a fost inaugurat la 21 iunie 2004, după un periplu de peste o jumătate de secol al instituţiei prin alte clădiri din municipiu: Parchetul, Palatul Culturii, magazinul ”Apicola” şi fosta Bancă Comercială Română.

Clădirea modernă se remarcă printr-o arhitectură unică şi o cupolă-vitraliu realizată de artistul vâlcean Gheorghe Dican. Vitraliul, numit ”Facerea Lumii”, este cel mai mare din România, fiind alcătuit din 86 de module aşezate pe o suprafaţă de 142 mp şi fiind construit la aproximativ 30 m înălţime de la baza edificiului. Sticla colorată este executată manual, cu armătură de plumb, în tehnica străveche a vitraliului.

Holurile bibliotecii găzduiesc Galeria de Artă „Alecu Ivan Ghilia”, cu 82 de tablouri personale, donate de pictor.

Biblioteca Județeană ”Antim Ivireanul” deţine peste 400.000 de volume de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale. Acestea sunt organizate în Fondul de referinţă (Encyclopedia Universalis, The Encyclopedia Britannica, The Encyclopedia of Visual Art, The World Book Encyclopedia ş.a.), Colecţia de carte veche („Cazania” lui Varlaam – 1643, ”Ciaslov” – 1715, ”Marele dicţionar al limbii greceşti” – 1712 ş.a.), Colecţiile speciale (ex-libris-uri, fotografii, cărţi poştale, stampe ş.a.) şi Colecţia de periodice.