Adina Vălean: Grupul PPE susține modernizarea managementului deșeurilor în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 august 2017, 10:08

Europa avansează cu viteză către un nou concept de management al deșeurilor de la depozitare la reciclare. Esența acestui concept este sănătatea cetățenilor pe care o protejăm prin înlăturarea efectelor nocive ale gropilor de gunoi asupra calității aerului, apei și solului, transmite, într-un comunicat de presă, grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

“Din păcate, România se află într-un decalaj istoric față de celelalte state din Occident în care eforturile pentru un mediu mai curat au decurs în mod natural din nevoile cetățenilor. Astăzi, 107 de rampe de deșeuri trebuie închise, fiind neconforme cu standardele de mediu”, avertizează Adina Vălean, europarlamentar (PNL, PPE) și președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.

Soluția pe care Grupul PPE o propune pentru deblocarea situației precare a depozitelor de deșeuri din România este modernizarea managementului deșeurilor în Europa. Noua directivă a deșeurile propune măsuri de eficientizare a utilizării resurselor pentru că deșeurile, odată reciclate, devin o resursă profitabilă în sine. Aceasta este de fapt baza economiei circulare pe care o propunem cetățenilor europeni. Pentru o țară precum România este vitală trecerea de la sistemul actual în care managementul gunoaielor se oprește la acumularea acestora în niște munți de gunoaie la marginea orașului. Acest salt este într-adevăr dificil de realizat pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi nesortat depozitat de la 87% astăzi la cel mult 5% în 2030. Alte state membre care au început tranziția aceasta în urmă cu 15 ani, își propun la ora actuală chiar să închidă centrele care valorifică energetic deșeurile prin ardere. Deși opțiunea incinerării pare viabilă, aceasta nu este sustenabilă pe termen lung nici măcar din punct de vedere economic din cauza costurilor ce decurg din legislația privind emisiile de dioxid de carbon. Însă, pentru acest lucru, României îi lipsește în acest moment o strategie a gestionării deșeurilor care să integreze eforturile autorităților naționale și locale. Dacă luăm de exemplu problema colectării și valorificării deșeurilor vă pot spune că astăzi primăriile unor orașe ca Amsterdam susțin colectarea separată a deșeurilor din prețul pe care îl percep pentru sticla, hârtie, gunoi menajer, toate fiind vândute unei întregi industrii care reciclează sau reutilizează deșeurile menajere. Da, este adevărat că statul a susținut și susține în continuare acele proiecte care dezvoltă noi tehnologii sau procese, dar nu se implică în subvenționarea proceselor în sine. Motivul este unul simplu și perfect aplicabil României: nu sunt destui bani publici ca să subvenționezi operarea întregului lanț de sortare-reciclare.

“De fapt, soluția pe care o propun autorităților din România pentru a reuși să depășim acest decalaj istoric este direcționarea fondurilor existente pentru crearea acelor verigi lipsă din lanțul economic. Mă refer aici la construirea de capacități de colectare separată în zonele rurale sau defavorizate și la susținerea implementării unor tehnologii de ultimă generație care să transforme gunoiul menajer în resurse regenerabile precum biogazul și fertilizanții naturali. În plus, în momentul în care un plan național de management al deșeurilor va stabili circuitul și standardele de valorificare a deșeurilor, atunci companiile de reciclare vor avea siguranța necesară pentru investiții majore din bani, atenție, private. Revenind la problema deșeurilor, avem numai 12 ani timp în care să finalizăm construcția unui circuit integrat între cetățean, administrația locală și procesatorii de deșeuri astfel încât să reutilizăm sau să reciclăm un procent de 70% din totalul de deșeuri municipale. Propunerile PPE sprijină exact această viziune solicitând statelor membre să direcționeze stimulentele economice pentru trecerea de la depozitare și ardere la reciclare și reutilizare. Sper ca Planul național de gestionare a deșeurilor, odată cu adoptarea sa, să conțină măcar bazele acestei viziuni și să ducă la o evoluție vizibilă a stării de facto pentru că, ce e drept, nu mai avem mult timp la dispoziție”, a mai subliniat Adina Vălean.

Viziunea pe care grupul politic PPE o propune Europei tinde spre reutilizarea și reciclarea deșeurilor cu beneficii directe pentru mediu, economie și eficiența utilizării resurselor.

Sursa: https://psnews.ro/adina-valean-grupul-ppe-sustine-modernizarea-managementului-deseurilor-in-europa-186675/

Când se vor desființa ghenele de gunoi din blocuri?

Publicat de Mihaela Costache, 17 septembrie 2015, 16:00

La sfârșitul lunii aprilie, Consiliul General al Municipiului București adopta Strategia de salubrizare a Capitalei, după luni întregi de controverse și după mai multe respingeri ale documentului.
Printre prevederile strategiei, pe lângă creșterea numărului de utilaje pentru dezăpezire, curățenie și ridicarea gunoiului menajer, se numără și desfiinatrea ghenelor și a toboganelor de gunoi din blocuri și înființarea, intre blocuri, a unor „insule de colectare selectivă”, unde bucureștenii ar urma să arunce deșeurile sortate, în recipiente îngropate.

Conform prevederilor strategiei, Primăria Capitalei ar urma să pună la dispoziția Primăriilor de Sector terenurile necesare pentru amenajarea acestor „insule de colectare selectivă”. Primăriile sectoarelor 1-6 ar trebui, apoi, să aloce fondurile pentru construcția „insulelor”, să organizeze licitațiile pentru a desemna firmele care să amenajeze noile „arhipelaguri” din București și să interzică fosirea ghenelor și a toboganelor din blocuri.

Termenul limită pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi este anul 2025, dar sunt multe de făcut, investiții mari de la bugetele locale și, teoretic, orice asociație de proprietari s-ar putea trezi oricând că inspectorii primăriei vin să sigileze toboganele de gunoi.

Am apreciat și am semnalat, de la început, înainte de adoptarea Strategiei de salubrizare, calitățile de proză științifico-fantastica cu accente absurde pe care le dovedește capitolul dedicat ghenelor de gunoi. Parcă îi și văd pe bucureșteni încolonați, cu sacii de gunoi în mâini, coborând de la etajul 10, de la 7, pentru a face o excursie până la cel mai apropiat „arhipelag al colectării selective”, respirând aerul „curat” al unui oraș aflat în procedură de infreegement din partea Comisiei Europene, din cauza poluării.

Desigur, există și varianta mai puțin științifico-fantastica în care bucureștenii vor arunca gunoiul direct pe geam sau de la balcoanele apartamentelor, dar și aceea ca aceste prevederi să rămână literă moartă intr-un document ce va rămâne îngropat în sertarele funcționarilor de la Primăria Capitalei.

Poate că, în locul unor astfel de prevederi absurde și inaplicabile, aducătoare de cheltuieli insemnate pentru bugetele locale, consilierii municipali ar trebui să adopte hotărâri care să asigure o protecție sporită a spațiilor verzi, care să conțină măsuri pentru imbunătătirea calității aerului etc.

Depozitarea deşeurilor Clujului creează alte neînţelegeri

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iunie 2015, 20:45

Viitoarea zonă de depozitare a gunoiului menajer din judeţul Cluj creează noi neînţelegeri între comuna Feleacu şi Consiliul Judeţean. Acum, disputele s-au iscat din cauza evaluărilor făcute pentru stabilirea redevenţei pe care o va primi comuna.

Expertiza Consiliului Judeţean arată că primăria Feleacu ar trebui să primească în următorii 30 de ani o suma totală de 750.000 de euro. În raportul evaluatorului angajat de comună se arată că această sumă este de 1,4 milioane de euro.

Chiria reprezintă banii pe care primăria Feleacu trebuie să îi primească în schimbul terenului de 60 de hectare unde Consiliul Judeţean construieşte Centrul ecologic de depozitare a deşeurilor.

Pe o parte din acest teren ar trebui depuse provizoriu rezidurile menajere colectate din judeţ, deoarece actuala rampă de la Pata Rât se va închide definitiv în luna iulie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, este convins că până la urmă va fi găsită o soluţie de deblocare a situaţiei. El se bazează pe faptul că datele din expertiză Consiliului Judeţean coincid cu o evaluare mai veche, făcută chiar de primăria Feleacu.

Am terminat şi noi expertiza pentru stabilirea valorii acelui teren. Dânşii au terminat-o în urmă cu o săptămâna. Pot să va spun că evaluarea care ne-a ieşit nouă este la jumătate de preţ faţă de cea de la Feleacu.

Dar trebuie să stăm până la urmă să discutăm şi să ne înţelegem, pentru că totul este în interesul cetăţenilor şi în cel al judeţului Cluj şi nu ne putem permite să intervină disensiuni între Consiliul Judeţean şi comuna Feleacu. (Mihai Seplecan)

Şeful Consiliuliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, ar dori ca până vineri părţile să ajungă la un consens, parafat prin hotărâri votate de consilierii celor două instituţii.