Europa este cu un pas mai aproape de viteza 5G

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 decembrie 2016, 11:30

Noua tehnologie ce ar trebui să fie disponibilă în 2020 promite viteze de transfer de 20 de gigabiți pe secundă, ceea ce ar revoluționa complet modul în care folosim internetul. 5G ar trebui să poată conecta orice la internet. Asta în condiţiile în care rețelele actuale, 4G, oferă viteze de transfer de doar 1 gibabit pe secundă. În prezent, 79% dintre europeni au acces la 4G, dar această cifră scade la doar 25% în mediul rural.

Totul va fi posibil datorită unui acord politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia privind utilizarea benzii de 700 MHz pentru internetul mobil, ceea ce reprezintă un nou pas către reţeaua 5G. Această bandă este ideală pentru furnizarea serviciilor de internet de înaltă calitate, indiferent dacă utilizatorii se află într- un oraș mare, într-un mic sat îndepărtat sau pe o autostradă. Potrivit unor statistici, se estimează că până în 2020 va fi de aproape opt ori mai mult trafic de internet mobil ca şi în prezent, prin urmare capacitatea rețelelor trebuie să fie consolidată.

Comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger spunecă trebuie luate măsuri pentru a răspunde acestor provocări:

30 de miliarde de dispozitive vor fi conectate la internet în Europa, până în 2020.  Nu putem avea internet mobil de înaltă calitate oriunde, pentru orice și oricine, decât dacă avem o infrastructură modernă și norme moderne. Banda de 700 MHz va fi ideală pentru noile sectoare promițătoare, cum ar fi automobilele conectate și internetul obiectelor. Îmi doresc ca Europa să fie lider în domeniul tehnologiilor 5G. Pentru ca acest lucru să devină realitate, toate statele membre trebuie să ia măsuri până în 2020. Eliberarea coordonată a benzii de 700 MHz este un important pas înainte către reţeaua 5G. 

Trecerea la 5G va contribui la crearea unei piețe unice digitale eficiente și ar putea consolida creșterea economică, a mai afirmat comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger.

Se estimează că datorită noii tehnologii vor fi create alte 2 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Potrivit acordului politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia, toate statele membre trebuie să realoce banda de 700 MHz până cel târziu în 30 iunie 2020. Termenul limită poate fi prelungit însă timp de doi ani, dar doar din motive justificate. Fiecare ţară trebuie să asigure şi fondurile necesare.  Franța și Germania au autorizat deja utilizarea benzii pentru serviciile mobile.  Alte state membre: Danemarca, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au întocmit planuri de reafectare a benzii de 700 MHz în anii imediat următori.

Această bandă va rămâne disponibilă, cu titlu prioritar, pentru serviciile de radiodifuziune, dar va putea fi utilizată într-un mod flexibil şi pentru alte tehnologii sau servicii în sprijinul inovării 5G.

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni istorie

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2016, 10:30

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni  istorie. Mai mult decât atât, operatorii de telefonie se vor putea proteja împotriva abuzurilor, în cazul celor care se abonează mai ieftin în unele ţări, dar trăiesc de fapt în ţări cu servicii mai scumpe.

Fără tarife de roaming în Uniunii Europene de la jumătatea anului viitor. Comisia Europeană garantează că din iunie 2017 nu se vor mai percepe altfel de taxe pentru europenii care călătoresc într-un alt stat membru. Bruxellesul  va introduce însă şi un mecanism împotriva celor care vor să abuzeze de sistem. Astfel că operatorii de telefonie mobile vor putea să verifice modul de consum al abonaţilor, dar nu vor putea să impună limite de timp.

Vor putea să verifice spre exemplu, dacă un consum în țara de rezidență nu este insignifiant comparativ cu consumul din străinătate, spune comisarul european pentru economia digitală, Gunther Oettinger.

Există diferenţe foarte mari de preţ în telecomunicaţii, în Europa. În Letonia, de exemplu, serviciile sunt mai ieftine decât în Irlanda, adică putem considera acest lucru ca un abuz dacă un olandez telefonează de la Dublin sau la Dublin, la preţul din Letonia? Ce se întâmplă? Însă dacă un leton călătoreşte şi sună undeva, dacă nu este la el acasă plăteşte mult mai mult decât un irlandez.

Deci trebuie ca operatorii de telefonie mobile să asigure o funcţionare durabilă a sistemului şi noi să putem să telefonăm cu aceelaşi SIM, fără să trebuiască să plătim mult mai mult în funcţie de locul de unde folosim SIM-ul.

Cei care călătoresc în scop de afaceri sau de plăcere, trebuie să poată să folosească telefonul, indiferent de durata pe care o petrec în străinătate.

Şi de fapt de ce ar trebui să impunem o durată a călătoriei – două săptămâni sau patru săptămâni. Trebuie să facem propuneri suplimentare, iar autorităţile de reglementare vor putea să verifice situaţia de la caz la caz.

În cazul unor suspiciuni de abuz, operatorii de telefonie mobile vor trebui mai întâi să alerteze abonatul, iar ulterior vor putea să îi impună tarife de roaming de 4 eurocenţi pe minut de apel vocal şi un eurocent pentru un SMS. Prin fixarea acestor praguri, Uniunea Europeană vrea să evite situaţiile de abuz, în special posibilitatea ca o persoană că cumpere un SIM într-o ţară în care tarifele sunt mai mici pentru a putea utiliza smartphone-ul pe întreaga perioadă a anului într-o altă ţară.

Până în luna decembrie, Comisia Europeană va înainta o propunere legislativă care va trebui mai întâi să fie aprobată de ţările membre

Cea de-a 73-a editie a festivalului de film de la Venetia s-a deschis aseara

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2016, 10:30

Cea de-a 73-a editie a festivalului de film de la Venetia s-a deschis aseara cu o comedie muzicala, La La Land cu Ryan Gosling şi Emma Stone, o poveste de dragoste intre un tanar pianist de jazz si o actrita, ce se petrece in Los Angeles, in zilele noastre. In competitie apar si cateva pelicule a caror productie si distribuitie a beneficiat de cofinantare din fonduri europene.

Festivalul se va incheia pe 1o septembrie. Din pacate, anul acesta la Venetia este prezenta o singura productie romaneasca, scurtmetrajul Prima noapte regizat de Andrei Tanase, la sectiunea Orizontti
La Venetia concureaza 4 filme sprijinite prin programul Uniunii Europene: Media- Creative Europe.

Spre exemplu Une vie, de Stephane Brize care a beneficiat de 16o de mii de euro pentru productie si distributie. Pelicula va intra in competitie alaturi de Frantz de Francois Ozon si Les beaux jours d’Aranjuez de Wim Wenders.

In afara competitiei, la sectiunea Orizontti, ce recompenseaza ultimele tendinte estetice si expresive din cinema-ul international, concureaza pelicula The king of the Belgians de Jessica Woodworth si Peter Brosens.

La festival va fi prezent si comisarul european responsabil cu piata unica digitala, Gunther Oettinger, care se va intalni cu personalitati din lumea filmului duminica, pe 4 septembrie.

Comisarul va discuta despre initiativele Uniunii de promovare a circulatiei filmelor europene si va prezenta strategia pietei unice digitale pentru sectorul audiovizual.

Toate initiativele noastre se indreapta intr-o singuta ditrectie- sprijinirea creativitatii in era digitala. Vrem sa-i ajutam pe cei ce investesc, nu doar banii ci si energia si pasiunea, pentru a furniza continut de inalta calitate europenilor, spune comisarul Oettinger

“Programul Media este o poveste de succes. De la inceput. Putem face o multime de lucruri. Putem cofinanta proiecte cinematografice, putem finanta subtitrari, putem identifica ce filme sunt relevante pentru dimensiunea europeana, cum sa consolidam identitatea europeana si asa mai departe”

Marea Britanie va avea un nou comisar european, care va conduce lupta impotriva terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2016, 11:08

Noul comisar european susținut de Marea Britanie, sir Julian King, are ca responsabilitate strategia antiteroristă a UE, a anunțat ieri președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.

Numirea lui King în poziția de Comisar pentru securitatea Uniunii, susținută în prealabil de guvernul britanic în Consiliul European, trebuie să fie aprobată și de Parlamentul European.

Strategia de Securitate a UE a fost publicată în aprilie, la scurt timp după atacurile sângeroase din Paris și din Bruxelles.

Documentul pledează pentru cooperare în domeniul informațiilor între statele membre UE și acțiuni comune contra radicalizării și a persoanelor care revin în Europa după stagii petrecute în Siria.

Julian King, fost ambasador în Franța și în Irlanda, preia poziția de Comisar lăsată liberă, prin demisie, de Jonathan Hill, fost Comisar pentru servicii Financiare până la votul Brexit.

Portofoliul de Comisar pentru Securitatea UE este unul nou creat, iar King trebuie să determine o abordare comună a statelor membre în domeniul antiterorist.

Julian King va lucra …nu numai alături de comisarul Avramopoulos, dar si alaturi de comisarul Oettinger, de exemplu,oferind protecție pentru infrastructurile critice, luptând împotriva criminalității informatice, alături de comisarul Yurova, în strategia antiradicalizare- este un portofoliu nou…care îi va cere să lucreze alături de colegii săi în spiritul de echipă specific acestei comisii, a declarat Mina Andreeva, purtătoare adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene.

Marea Britanie este îndreptățită să dețină un reprezentant în executivul european până la ieșirea formală din blocul comunitar, procedură care poate dura până la 2 ani după activarea Articolului 50 din Tratatul UE.

Comisia Europeană a sărbătorit 25 de ani de Program Media

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 mai 2016, 10:30

Programul Media, un program esential, simbolic și extrem de eficace, a ajuns la cea de-a 25-a aniversare, prilej pentru a discuta despre viitorul industriei audiovizuale europene.

Președintele festivalului, Pierre Lescure, spunea că Europa este o mare piață, care trebuie să asigure protecția diversității culturale, a artiștilor și a drepturilor de autor, precum și a tuturor proiectelor democratice de viitor.

9 filme aflate în competiție anul acesta sunt susținute prin Programul Media, deasemenea, numeroase filme selecționate la categoria Une certaine regarde, sau a Săptămânii criticii.

Gunther Oettinger, comisar pentru energie si societatea digitala,aflat la conferință, a declarat:

UE investește în mod curent mai mult de 100 de milioane de euro pe an în filme și în industria audiovizuală europeană. Prin promovarea accesului la conținutul cultural al diversității  pe mai multe continente, media contribuie la realizarea strategiei noastre digitale.

Aceste povești europene sunt prioritatea noastră în cadrul acestei strategii. Pentru ca acest conținut creativ al Europei să fie disponibil în cinematografe și pe platformele digitale.

Media…trebuie să rămână puternică, să mențină echilibrul între continuitate și inovație și nu în ultimul rând, să cucerească noi generații, născute în era digitală.

Gunther Oettinger a mai spus că se vor dezvolta noi modele de colaborare pe baze transnaționale, se vor căuta forme inovative de finanțare și noi oportunități pentru cei care fac filme.

Reforma drepturilor de autor discutată în Parlamentul European

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 10:45

In sedinta plenara a Parlamentul European, una din temele de discutie a fost reforma drepturilor de autor- promovarea diversității culturale și accesul la aceasta.

Viitoarele propuneri de reformă a legislației UE privind drepturile de autor în era digitală trebuie să asigure echilibrul între drepturile și interesele creatorilor și consumatorilor, au spus deputații ieri.

Gunther Oettinger: Este intr-adevar timpul sa modernizam drepturile de autor.

Ne-am dori ca in pachetul nostrum de derpturi de autor sa tinem cont de evolutiile tehnologice dar si de schimbarile pietei, de interesul cetatenilor, al utilizatorilor, pentru ca acesta este cel mai important.

Trebuie sa garantam accesul la informatii pentru toata lumea, fara limitari; limitarile trebuie sa fie doar acolo unde sunt absolut necesare.

În ceea ce privește dreptul de a crea și publica imagini și fotografii ale unor clădiri și opere artistice publice, deputații au respins propunerea de acere o autorizatie de la deținătorii de drepturi. S-a spus ca dreptul la libertatea de panorama trebuie sa continue, pentru ca fotografiile sunt o extindere a vederii.

Comisia va veni până la sfârșitul anului 2015 cu o propunere de modernizare a legislației UE privind drepturile de autor pentru a le adapta erei digitale.

Gunther Oettinger a participat ieri la Festivalul de Film de la Cannes

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2015, 12:41

Comisarul European pentru Economie şi Societate digitală, Gunther Oettinger a participat ieri la Festivalul de Film de la Cannes. Ce mesaj a transmis, din partea Comisiei Europene, aflăm din rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa.

Crearea unei pieţe unice digitală rămâne o prioritate, dar se poate discuta despre excepţii de la regulă. Acesta a fost anunţul care a atras atenţia celor prezenţi la Cannes.

Comisarul Oettinger a declarat că anumite sectoare mai sensibile, precum industria filmului şi producţiile pentru televiziune ar putea să nu fie vizate de strategia pieţei unice.

Necesitatea creării acesteia rămâne însă, căci orice european trebuie să aibă dreptul să acceseze conţinutul aflat pe platforme digitale din alte ţări.

“Aşa intenţionăm să facem, dar sunt sectoare vulnerabile, precum industria filmului, a televiziunii şi sportului acestea sunt excepţii care au nevoie de reglementări speciale.”

O prioritate rămâne şi lupta anti-piraterie pe net, Gunther Oettinger accentuînd că orice muncă intelectuală trebuie remunerată.

Industria de film este considerată a fi deosebit de importantă pentru păstrarea identităţii şi diversităţii culturale. O dovadă este şi faptul că 25 dintre filmele prezentate anul acesta la Cannes au beneficiat de susţinere prin programul Media al Comisiei Europene.

Uniunea Europeană, Ucraina şi Rusia au ajuns la o inţelegere privind livrările de gaz rusesc către Ucraina

Publicat de Monica Slavici, 31 octombrie 2014, 09:31

Acordul prevede o finantare de 4 miliarde 6oo de milioane de dolari care acopera plata datoriei Kievului catre Moscova precum si pretul livrarilor pana in martie anul viitor.

Securitatea energetică a Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 2 octombrie 2014, 09:50

18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Numai cu astfel de repere în față, autoritățile europene pot gândi la necesitatea unei strategii energetice a Uniunii.

Securitatea energetică a Uniunii Europene, aceasta însemnând o umbrelă pentru toate statele membre la intemperiile geopolitice, este subiectul de actualitate pentru specialiști, pentru politicienii de la Luxemburg și Bruxelles ce se întâlnesc pe culoarele insituțiilor comunitare, dar este o chestiune viu dezbătută și în cadru formal. Un exemplu este dezbatarea ce s-a consumat la sfîrșitul lunii septembrie în Comisia pentru industrie a legislativului. Eurodeputați, dar și comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, și-au făcut cunoscute pozițiile și viziunile cu privire la tema de dialog.

Ca o idee generală desprinsă din luările de poziții se poate menționa multititudinea de domenii ce se intersectează atunci când se vorbește despre securitatea energetică. Schimbările climatice, dar și eficiența energetică, în sensul consumului cât mai redus de energie cu rezultate cât mai bune, ar putea fi repere. Într-o astfel de ecuație mai pot fi adăugate și turbulențele geopolitice de la granița Uniunii Europene. O explicație a oferit chiar comisarul Oettinger.

În ceea ce privește criza din Ucraina, de la începutul acesteia, securitatea energetică primește din nou o importanță mai mare. Sigur că așa crește și relevanța eficienței energetice. Un prim element în strategia noastră europeană de securitate energetică se referă la eficiența energetică. Mai puțin consum primar și, prin urmare, și mai puțin import de energie primară. Noi suntem cea mai mare piață de import din lume. Așadar, eficiența are o relevanță mult mai pronunțată.

Dincolo de aceste afirmații ale comisarului pentru energie, Günther Oettinger, la aceeași dezbatere, Martina Werner, din partea socialiștilor și democraților și-a manifestat nemulțumirea cu privire la faptul că obiectivele de combatere a schimbărilor climatice au fost aplicate parțial, aceast însemnând o critică asupra directivei privind eficiența energetică.

Dincolo de aceasta, Günther Oettinger a scos în evidență problema numărul unu a Uniunii Europene la capitolul energie.

Miezul problemei îl reprezintă până la urmă gazele. Și trebuie să ne punem întrebarea cum reușim să menținem siguranța în aprovizionarea statelor noastre membre. Am analizat intenționat un scenariu extrem de negativ, worse case scenario.
18 state membre își iau gazele în proporție mai mică sau mai mare de la Gazprom, iar șase sunt complet dependente de gazele de la partenerul rus. Avem depozite de înmagazinare de circa 81 de miliarde de metri cubi în condițiile în care consumul total UE – 27 estede 450 de miliarde de metri cubi; producția internă Regatul Unit, Olanda, România, un pic în Germania, iar depozitele de înmagazinare sunt pline în proporție de 90% din capacitate. Niciodată, depozitele nu au fost atât de pline. Iată că directiva care a fost adoptată și în Parlament acum trei ani ce privește capacitățile de stocare care să fie suficiente pentru 30 de zile, pentru consumul populației are efecte.

Ca elemente concluzive ale întâlnirii trebuie spus UE are deja o bază legală pentru a lucra asupra chestiunilor energetice, dar acum sunt 28 de sisteme fragmentate. De altfel, mai mulți eurodeputați au fost de acord că trebuie intensificate eforturile pentru combaterea acestei fragmentări și interconectarea sectoarelor energetice ale statelor membre.

Siguranta aprovizionarii cu gaze a UE

Publicat de Monica Slavici, 4 septembrie 2014, 09:00

Escaladarea tensiunii legate de conflictul din Ucraina, deteriorarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia, aparenta lipsă de progres în găsirea unei soluţii politice la criză a adus din nou în prim plan problema securităţii energetice a Europei. Aproximativ o treime din necesarul de gaz al Uniunii este acoperită de importurile din Rusia, livrările făcându-se în procent de 50% prin Ucraina. Iată de ce declara comisarul european pentru energie Günther Oettinger că UE îşi completează stocurile de gaz şi depune toate eforturile pentru a dezamorsa conflictul înainte de venirea iernii.

Dispute ruso-ucrainiene legate de preţul gazului au dus până acum de două ori la crize de aprovizionare: în iarna anului 2006 şi 2009. Anul acesta, în luna iunie, compania rusească Gazprom a închis din nou robinetul către Ucraina, după ce Kievul a refuzat să accepte noul preţ, substanţial majorat, pretins de partea rusă. Atât partea rusă cât şi cea ucraineană au înaintat plângeri către Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm. Livrările către ceilalţi beneficiari europeni nu au fost până acum perturbate.
La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul rus al energiei, Alexander Novak avertiza însă că există un risc pronunţat ca Ucraina să-şi însuşească o parte din gazul destinat terţilor. Ucraina admite că nu dispune de rezerve suficiente pentru iarna care vine.
Comisarul european pentru energie Günther Oettinger:
„Principala noastră preocupare este legată de gaz. Am avut şi avem contacte bilaterale şi trilaterale, discuţii şi negocieri cu Federaţia Rusă, Gazpromul pe de o parte şi Ucraina, Naftogaz, respectiv Uniunea Europeană. Ne-am înţeles să continuăm aceste întâlniri trilaterale. Ne-am propus să evităm orice probleme de aprovizionare în lunile următoare. Deci gaz pentru toţi în Uniunea noastră cu 28 de membri plus Balcanii de Vest, plus Ucraina şi Moldova este ambiţia noastră. Aşteptăm pe de o parte o rezoluţie de la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, dar acolo este vorba de un proces de durată, care va necesita 12 până la 15 luni. Ori noi nu putem aştepta atât! Avem nevoie de o soluţie pentru iarna care vine. Poate că ar trebui să cădem de acord asupra unei soluţii provizorii şi asupra unui preţ provizoriu…”
Ce soluţii rămân totuşi în cazul unei crize de aprovizionare?
Norvegia s-a oferit deja să suplinească în caz de nevoie o parte din gazul de provenienţă rusească.
Gaz natural lichefiat este importat şi din Algeria, respectiv Qatar, o bună parte din aceste cantităţi fiind la ora actuală reexportate.
UE a tras învăţămintele legate de blocajele de aprovizionare din anii trecuţi. Marlene Holzner, purtătoare de cuvânt a comisarului Günther Oettinger:
„Am lucrat foarte mult şi am implementat măsuri pe termen lung. Una dintre acestea a fost obligativitatea ca fiecare stat membru să acumuleze stocuri de gaz suficiente să-şi aprovizioneze consumatorii vulnerabili timp de o lună. Ne-am dezvoltat şi infrastructura în sensul că în situaţia în care unii membri rămân într-adevăr fără gazul tranzitat în mod normal prin Ucraina, alte state membre să le poată veni în ajutor cu livrări. De altfel noi am chestionat fiecare stat membru referitor la posibilităţile lor de a soluţiona pe termen scurt o criză de aprovizionare cu gaz. Ce posibilităţi de stocare au, dacă există surse alternative de care să poată uza. Vom avea o imagine de ansamblu în octombrie.”