În 2023, românii vor avea 15 zile libere legale conform Codului Muncii, dintre care trei vor fi în weekend. Anul Nou, prima zi de Paște și prima zi de Rusalii vor fi duminica.
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
1 şi 2 ianuarie – Anul Nou (duminică, luni);
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (marţi);
14 aprilie – Vinerea Mare;
16 şi 17 aprilie – prima şi a doua zi a Paştelui ortodox (duminică, luni);
1 mai – Ziua Muncii (luni);
1 iunie – Ziua Copilului (joi);
4 şi 5 iunie – prima şi a doua zi de Rusalii (duminică, luni);
15 august – Adormirea Maicii Domnului (marţi);
30 noiembrie – Sfântul Andrei (joi);
1 decembrie – Ziua Naţională a României (vineri);
25 şi 26 decembrie – prima şi a doua zi de Crăciun (luni, marţi).
Codul muncii mai prevede două zile libere legale pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal, creştin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii se acordă în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult.
Miercuri, Guvernul a aprobat hotărârea prin care salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice li se acordă, anul viitor, zile libere în 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august, aceste date fiind între zilele de sărbătoare în care nu se lucrează şi weekend.
Aceste zile vor trebui recuperate, prin prelungirea în mod corespunzător a timpului de lucru până la 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023.
Guvernul a aprobat miercuri, la propunerea Ministerului Sănătății, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030.
Documentul stabilește obiective care continuă eforturile pentru controlul și eradicarea tuberculozei și oferă un cadru pentru schimbări profunde, care să accelereze progresul și să răspundă în mod profesionist nevoilor pacienților.
În Strategia Naţională TB 2022-2030, una dintre prioritățile strategice rămâne reducerea morbidităţii şi mortalităţii TB prin menţinerea unor rate adecvate de detectare şi succes al tratamentului.
Noua strategie propune o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate şi decontate serviciile de tratament al tuberculozei pentru atingerea obiectivelor de sănătate publica.
Se propune schimbarea modelului de îngrijiri şi asimilarea tot mai mare a inovaţiilor din domeniu, care sunt esenţiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România.
De asemenea, strategia aduce o schimbare de paradigmă, de la acţiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenţei TB, la acţiuni multisectoriale. Intervenţiile trebuie să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale şi pe ţinte de sănătate publică ori intervenţii socio-economice, ci şi pe cercetări şi inovaţii.
Andreea Popescu(realizator rubrică): În ședința de guvern de marți, 29 iunie, a fost aprobată ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor prevederi ale statutului soldaților și gradaților profesioniști, care permite acestora, în cuantumul și condițiile prevăzute pentru cadrele militare în activitate, justificarea compensației lunare pentru chirie și în situația contractării unui credit ipotecar sau imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. De asemenea, similar cu prevederile stabilite pentru cadrele militare, soldații și gradații profesioniști în rezervă sau scoși din evidențele militare, pensionari care provin din rândul acestor militari, precum și membrii de familie ai acestora au dreptul la asistență medicală și medicamente, precum și acces în cercuri militare, case de odihnă, sanatorii, cămine de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive.
Guvernul a decis ca începând de astăzi să intre în vigoare o serie de măsuri de relaxare, printre care se numără: activităţi culturale, artistice şi de divertisment organizate în spaţii deschise cu participarea a cel mult 1.000 de persoane, redeschiderea piscinelor şi a locurilor de joacă din spaţii închise.
Activităţile culturale, artistice şi de divertisment pot fi organizate şi se pot desfăşura în spaţii deschise cu participarea a cel mult 1.000 de persoane, în condiţiile asigurării unei suprafeţe minime de 2 mp pentru fiecare persoană, cu obligativitatea purtării măştii de protecţie şi doar dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Participarea la aceste activităţi este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2, pentru cele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid, precum şi pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.
În condiţiile stabilite, organizatorul poate decide organizarea şi desfăşurarea activităţii cu un număr cuprins între 1.000 şi 5.000 de persoane, dacă toţi participanţii fac dovada vaccinării.
O altă măsură care intră în vigoare ste creşterea numărului de persoane care nu aparţin aceleiaşi familii care pot circula în grupuri pietonale, de la 6 la 8 persoane. La nunţi, botezuri, mese festive, parastase pot participa maxim 70 de persoane în spaţii deschise şi maxim 50 de persoane în spaţii închise, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori şi sunt respectate măsurile de protecţie sanitară. La stabilirea numărului maxim de persoane nu sunt incluşi copiii cu vârsta mai mică de 16 ani.
Activităţile culturale, artistice şi de divertisment se pot desfăşura în spaţii închise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu obligativitatea purtării măştii de protecţie şi se pot cursuri de instruire şi workshop-uri pentru adulţi cu participarea unui număr de maximum 70 de persoane în interior şi 200 în exterior.
Se pot organiza, de asemenea, conferinţe în spaţii închise, cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane în interior.
Se redeschid şi locurile de joacă în spaţii închise, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi sub condiţia ca însoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2, sau a faptului că au trecut prin boală în ultimele 90 de zile.
Competiţiile sportive în spaţii închise sau deschise se vor putea desfăşura cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
La aceste activităţi pot participa doar persoanele vaccinate, cele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid, nu mai vechi de 24 de ore, precum şi pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.
Activitatea în sălile de sport/fitness va fi permisă cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, fără purtarea măştii de protecţie şi cu asigurarea unei suprafeţe de 7 mp/persoană.
De astăzi se redeschid piscinele în spaţii închise, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Tot de la această dată, restaurantele şi cafenelele din interior pot funcţiona la 70% din capacitatea maximă, în intervalul orar 5:00-24:00, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Creşte gradul de ocupare a spaţiilor de cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 85% din capacitatea maximă a acestora în staţiunile de pe Litoral.
Activităţile în baruri, cluburi, discoteci şi săli de jocuri vor fi reluate în intervalul orar 5:00-24:00, cu participarea publicului vaccinat până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
Va fi crescut gradul de ocupare la 70% din capacitatea maximă a spaţiilor pentru operatorii economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc.
Festivităţile organizate în spaţii deschise, prilejuite de terminarea anului şcolar, se vor putea desfăşura cu participarea elevilor şi personalului didactic, precum şi a aparţinătorilor, dacă aceştia din urmă sunt persoane vaccinate, prezintă rezultatul negativ al unui test sau se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.
Purtarea măştii de protecţie nu va mai fi obligatorie la locurile de muncă în spaţii închise, unde îşi desfăşoară activitatea maxim 5 persoane, cu condiţia ca acestea să fie vaccinate, iar în zonele respective nu este permis accesul publicului sau a altor lucrători.
Masca rămâne obligatorie în toate spaţiile închise comune.
Ludovic Orban, preşedintele liberalilor, a anunţat, în această seară, la Palatul Victoria, că îşi depune mandatul de prim-ministru.
El a explicat că decizia sa are un obiectiv precis – demararea negocierilor pentru un nou guvern în urma rezultatelor înregistrate la alegerile parlamentare de duminică.
„Cetăţenii români şi-au exprimat votul în cadrul alegerilor pentru Parlamentul României. Am luat decizia astăzi să-mi depun mandatul de prim-ministru. Decizia pe care am luat-o are un obiectiv foarte precis: odată exprimată voinţa cetăţenilor, trebuie demarate negocierile pentru formarea unui nou guvern.
România are nevoie de un guvern responsabil, de un guvern care să reprezinte voinţa cetăţenilor români care-şi doresc modernizarea României şi dezvoltarea României. Şi decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar – că nu mă cramponez de funcţia de prim-ministru, că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un guvern format din formaţiunile politice de centru-dreapta care susţin cu claritate orientarea euroatlantică a României şi care vor să utilizeze, cu adevărat, toate resursele pe care le va avea România la dispoziţie şi, de asemenea, să fructifice oportunităţile pentru a putea să crească calitatea vieţii pentru fiecare dintre cetăţenii României”, a arătat Ludovic Orban.
El a subliniat că îşi încheie mandatul de premier după un an şi o lună, perioadă în care „România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii, alături de ceilalţi cetăţeni ai lumii, s-au confruntat cu o pandemie şi cu o criză economică fără precedent”
În aceste condiții, Klaus Iohannis a semnat decretele prin care ia act de demisia lui Ludovic Orban din funcţia de premier şi îl desemnează prim-ministru interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Sancțiuni mai dure pentru șoferii care folosesc telefonul mobil în timpul mersului. Măsurile au fost adoptate ieri de Guvern.
Șoferii pot fi penalizați nu doar pentru vorbit la telefon, ci și dacă sunt surprinși ținându-l în mână. Varianta aflată în prezent în vigoare interzice doar folosirea telefoanelor mobile în timpul mersului.
Guvernul modifică, astfel, Codul Rutier pentru a preveni ”live-ul la volan”, care a provocat în ultima perioadă accidente rutiere extrem de grave.
Vor fi sancționați cu amendă și conducătorii de vehicule pentru care nu este prevăzută obligativitatea deținerii permisului de conducere.
În plus, șoferul care încalcă o regulă de circulație în timp ce ține în mână sau folosește telefonul ori un alt dispozitiv mobil, va fi sancționat cu 4-5 puncte-amendă și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Noile reglementări vor intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, perioadă în care Poliția Rutieră va desfășura acțiuni de informare.
Ultimul accident produs de un șofer băut, care transmitea live pe Facebook, s-a petrecut duminică, în județul Tulcea. Doi oameni, un copil de 3 ani și o femeie în vârstă de 79 de ani, au fost uciși după ce mașina a intrat peste ei în curte.
Rectificarea bugetară se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, de astăzi. Proiectul vizează o majorare a sumelor alocate Ministerelor Finanțelor, Dezvoltării, Muncii și Mediului, dar și Serviciului Român de Informații.
Sunt, însă, și instituții de la care vor fi tăiați bani, Ministerul Educației fiind vizat de cea mai mare reducere a fondurilor alocate, aproape un miliard de lei.
Guvernul va discuta și despre înăsprirea pedepselor pentru cei care folosesc telefonul mobil, în timp ce conduc.
Proiectul interzice total folosirea telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv cu funcție de înregistrare ori redare text, foto sau video, în timpul condusului.
Amenzile vor crește de la 290 la 1.300 de lei. În plus, permisul va fi reținut, dacă șoferul folosește telefonul și comite o abatere simultan.
Proiectul de lege are în vedere reducerea numărului de accidente rutiere.
Pe masa Executivului s-ar putea afla, de asemenea, ordonanța privind accizarea băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr, creșterea accizelor la țigări și blocarea unor posturi vacante din sectorul bugetar.
Ziua Mondială a Refugiatului (World Refugee Day) este marcată în fiecare an la 20 iunie, fiind stabilită prin Rezoluţia 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din 4 decembrie 2000.
Tema din 2019, prin care este marcată această zi, este ”#StepWithRefugees – Take A Step on World Refugee Day’‘, îndemnându-ne ”să facem un pas” în semn de solidaritate faţă de refugiaţi.
Să facem un pas #AlăturideRefugiaţi înseamnă să mergem pe jos sau pe bicicletă, să alergăm, să înotăm sau chiar să dansăm, în semn de solidaritate faţă de aceştia, un pas înainte spre ţelul de a construi comunităţi primitoare care încurajează refugiaţi talentaţi să creeze şi să contribuie la o nouă societate.
Obiectivul principal al UNHCR (Oficiul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi) este de a proteja drepturile şi bunăstarea refugiaţilor.
România este stat parte la toate instrumentele juridice internaţionale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi Protocolul adiţional din 1967, Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 şi Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961.
Guvernul României găzduieşte în perioada 18-21 iunie 2019, la Palatul Victoria, expoziţia fotografică „What if”, creaţia artistului român Horia Manolache, pentru marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului.
”Tema migraţiei şi problematica refugiaţilor constituie priorităţi ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul mandatului Preşedinţiei rotative, ţara noastră a reuşit avansarea discuţiilor în acest domeniu şi obţinerea acordului politic cu Parlamentul European cu privire la revizuirea cadrului juridic pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor de legătură în materie de migraţie. Acest demers vizează combaterea contrabandei cu migranţi şi îmbunătăţirea coordonării statelor membre UE cu state terţe. Totodată, Guvernul se preocupă de integrarea şi protecţia migranţilor şi refugiaţilor aflaţi pe teritoriul ţării noastre prin implementarea unor mecanisme eficiente în vederea creşterii colaborării inter-instituţionale în domeniul imigraţiei şi integrării atât la nivel central, cât mai ales la nivel local”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.
Primăriile vor obține banii necesari de la Guvern. Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici au făcut această promisiune ediliilor din București și din țară.
Primarii din București și din țară au acuzat executivul, repetat, de falimentul instituțiilor pe care le conduc. Ei s-au întâlnit cu autoritățile centrale.
”Vom primi atât sumele anterioare datorate, cât și fila de plan pentru luna corespunzătoare. Promisiunea, atât a doamnei premier cât și domnului ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, este fermă. Astfel se va recupera întreaga suma care, practic, a dezechilibrat bugetele. Nu e vesel să nu ai bani și să nu poți să plătești subvenţiile la transportul public în comun, la termoficare, la spitale”, a declarat Gabriela Firea.
Primarul sectorului 3, Robert Negoiță spune că deciziile trebuie transpuse în legislație: ”Avem un angajament din partea doamnei prim-ministru și din partea domnului ministru de Finanțe, că sumele de care am fost vitregiți în primele trei luni ale anului, vor fi restituite la rectificarea bugetară. Atâta vreme cât cotele au fost atât de modificate în ultimii trei ani, am insistat și sper să reușim, în cel mai scurt timp, că aceste cote, pe care le avem, să fie trecute nu doar în legea bugetului, ci și în legea finanțelor publice locale.”
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, prezent la întâlnire, a transmis că promisiunile vor fi respectate: ”Am plecat în Parlament cu o propunere de buget care nu a avut în vedere lunile ianuarie și februarie. După aceea, a fost discuția pentru luna martie, având în vedere discuțiile prelungite în Parlament, întârzierea promulgării bugetului. Cu alte cuvinte, s-a convenit că lunile ianuarie – martie sunt sume care trebuie returnate sectoarelor și primăriilor Capitalei.”
Românii, care în perioada 2015 – 2017 au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară, vor fi scutiți de la plata obligatorie a contribuției la sănătate.
”De această măsură vor beneficia și persoanele fizice care nu au realizat venituri în perioada respectivă, adică 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției conform Ordonanței de Urgență 41/2015”, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Măsura a fost luată de Guvern.
„Acordăm facilitatea persoanelor care au obținut, în perioada 2015- 2017, venituri lunare sub nivelul salariului minim brut pe țară sau venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe economie, să nu plătească decât opțional asigurări sociale de sănătate. Practic, extindem facilitatea aplicată cu 1 ianuarie 2018 și prevăzută în Codul Fiscal pentru această categorie de contribuabili, anulând obligativitatea de plată a contribuției de asigurări de sănătate. Vom elimina inechități pentru aproximativ 600 de mii de români, pentru că, așa cum am mai spus, Guvernul este preocupat ca orice obligație fiscală a contribuabilului să fie proporțională cu veniturile obtinute”, a subliniat Viorica Dancilă.
Persoanele care au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară și au plătit deja CASS, își pot recupera banii dacă depun o cerere, fie online, fie la ghiseele ANAF, prin care solicită înapoierea sumelor achitate. De asemenea, acești pot opta și pentru ca banii să rămână la stat și să fie folosiși pentru compensarea viitoarelor taxe pe care le vor avea de achitat.
„Aceste sume se pot recupera în baza unei solicitări depuse prin spațiul virtual sau printr-o cerere scrisa depusă la Fisc. Sumele se pot cere sau se poate opta să rămână statului în compensare pentru contribuțiile viitoare”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.
Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.
E un program pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.
Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.
“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.
Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.
Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.
Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.
La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.
Ministerul Sănătății pregătește o ordonanță de urgență care să reglementeze coplata în sistemul privat.
”Un pacient, dacă se duce în privat, plătește. Până la urmă trebuie să scoatem și privatul din zona gri pentru că, în anumite situații, ne folosim de privat. Ei sunt cei care completează sistemul de stat acolo unde noi nu putem face față. Această ordonanță are un caracter de urgență pentru că, după ea, urmează încă alte două acte normative care trebuie adoptate astfel încât, de la 1 iulie, să intrăm cu noi norme”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Autoritățile susțin că pacientul va suporta doar diferența dintre tariful practicat de furnizorul privat și tariful decontat de Casa de Asigurări de Sănătate.
”Noi de dorim să știm de ce sunt diferențe între costurile de la spitalele publice și instituțiile private, în special la analize, RMN-uri, imagistică ș.m.d. De ce la spitalele publice s-a găsit o soluție pentru a se acoperi costurile și nu se poate aplica și la spitalele private”, a spus Rozalina Lăpădatu de la Alianța Pacienților Cronici.
Ordonanța trebuia adoptată săptămâna trecută însă a fost retrasă de pe ordinea de zi a ședintei Guvernului pentru clarificări.
Reprezentanţii agricultorilor cer Guvernului să asigure sumele de despăgubire pentru cultivatorii care ar putea fi afectați de seceta ce se află la început. Aceștia sunt nemulţumiţi de durata evaluării pagubelor de către autorităţi, dar și de ineficienţa cheltuielilor pentru realizarea unui sistem de irigaţii.
Secretarul general al Asociaţiei Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice Timiş, Nicolae Oprea, spune că, din cauza lipsei precipitaţiilor, deja au fost afectate atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară.
”Avem un început sever de secetă. Tragem un semnal de alarmă și rugăm Ministerul Agriculturii să ia o măsură urgentă și să-și pregătească acel fond pentru cazuri de foță majoră, sau să se gândească la un sistem foarte clar privind asigurarea culturilor agricole, inclusiv împotriva secetei.”, a declarat Nicolae Oprea.
Preşedinţia italiană a anunțat programul consultărilor în vederea formării noului guvern.
Acestea vor începe miercuri, 4 aprilie, la ora 10:30, cu președintele Senatului, Maria Elisabetta Casellati. Urmează Roberto Fico și la ora 12.30, preşedintele emerit, Giorgio Napolitano.
În timpul după-amiezii, la ora 16.00 și respectiv la 16.45 va sosi rândul Grupului SVP pentru Autonomia Senatului și a Grupului Mixt, tot pentru Senat, urmat, la 17,30 de omologul său la Cameră.
Prima zi se va încheia cu întrevederea de la ora 18.30 cu Fratelli d’Italia. Consultările vor fi reluate joi, 5 aprilie la ora 10 cu Partidul Democrat, urmat la 11 de Forza Italia și la 12 din Liga Nordului şi se vor termina la ora 16,30, cu Mişcarea de 5 Stele.
Comisia Europeană avertizează România asupra modului în care Guvernul cheltuieşte banii publici. Mai precis, oficialii europeni atrag atenţia că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru a echilibra balanţa venituri-cheltuieli, aşa cum Bruxelles-ul ceruse în iunie, anul acesta. Comisia Europeană cere României să facă o corecţie de cel puţin 0,8 la sută din PIB, adică să reducă masiv cheltuielile. Forul comunitar recomandă de asemenea României să utilizeze toate câștigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire de durată a structurii balanței guvernamentale într-o manieră care să susțină creșterea economică. România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018, acțiunile adoptate de autorități ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei.
Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG
„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.
În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.
Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.
De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.
Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.
România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.
În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.
Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.
Familiile din județul Bistriţa-Năsăud, ale căror locuințe au fost afectate de fenomenele meteorologice produse anul acesta, vor primi ajutoare umanitare, constând în materiale de construcții, potrivit unei Hotărâri adoptate vineri, 18 august, de Guvern.
Materialele de construcții vor fi acordate cu titlu gratuit, pentru 142 de locuinţe situate în comunele Budacu de Jos, Dumitriţa, Lechinţa, Merişelu, Prundu Bîrgăului şi Tiha Bîrgăului din județul Bistriţa-Năsăud.
Angajaţii din penitenciare îi cer demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.
Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că majorările salariale aprobate vineri, 4 august, de Guvern pentru cei din domeniul apărării şi ordinii publice nu-i vizează şi pe ei şi acuză lipsa de implicare a ministrului.
Solicitarea o vor face, marţi, 8 august, chiar la întâlnirea pe care o vor avea cu Tudorel Toader, a anunţat preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu.
Şi de această dată, aşa cum a făcut şi la alte proiecte de act normativ, a refuzat să îşi sprijine subordonaţii. Pentru acest motiv, noi o să cerem marţi, la întâlnirea pe care o să o avem cu dânsul, demisia domniei sale. Sigur că nu ne aşteptăm să o facă, dar, ca un gest simbolic, vom face acest demers. (Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor)
În replică, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, promite că Guvernul va găsi o soluţie pentru nemulţumirile angajaţilor din penitenciare.
Voi organiza o întrevedere cu primul ministru, eventual şi cu ministrul finanţelor, pentru a identifica resursele financiare de natură să rezolve această problemă. (Tudorel Toader, ministrul Justiţiei)
Angajaţii din penitenciare au intrat în grevă la începutul acestei săptămâni. Ei refuză să efectueze ore suplimentare şi alte atribuţii în afara celor specifice funcţiilor ocupate. Oamenii acuză lipsa de interes a Guvernului în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor din penitenciare.
Modificările fiscale avute în vedere de Guvern nu sunt menite să pună presiune pe mediul de afaceri, a afirmat, joi, 27 iulie, premierul Mihai Tudose.
El a avut o primă discuţie cu reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor cărora le-a spus că schimbările cu privire la plata contribuţiilor sociale pentru contractele part-time au scopul să protejeze aceste categorii de salariaţi, asigurându-le dreptul la pensie şi la servicii medicale în sistemul public.
Prim ministrul a dat din nou asigurări că Guvernul nu va introduce taxarea pe cifra de afaceri, nici taxa de solidaritate, iar contribuţiile la pensii şi sănătate vor fi plătite în continuare de către angajator.
De altfel, în deschiderea şedinţei Executivului, premierul Mihai Tudose a anunţat că Ministerele Muncii şi de Finanţe vor prezenta pe site-urile oficiale „explicaţii foarte clare” despre plata contribuţiilor obligatorii.
Totodată, seful cabinetului s-a arătat nemulţumit de primele măsuri luate în cazul problemelor cu vaccinarea şi a cerut detalii titularului de la agricultură în legătură cu dublul standard la produse alimentare în România.
Concluziile primei săptămâni de guvernare, dar şi calendarul pentru perioada următoare ar urma să fie discutate luni, în cadrul unei şedinţe a coaliţiei, după cum anunţa săptămâna trecută preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, lider al PSD.
Componenţa delegaţiei de miniştri va fi stabilită de premierul Mihai Tudose.
‘Luni vom avea o coaliţie în care va fi invitat prim-ministrul şi o serie de membri din Cabinet, pe care îi va hotărî domnul Tudose şi vom discuta după prima săptămână de guvernare care sunt concluziile lor şi care este calendarul de acţiuni pentru perioada următoare’, a declarat Dragnea, joi, la Palatul Parlamentului.
El a menţionat că reuniunea va avea loc în prima parte a zilei.
Premierul Mihai Tudose i-a cerut joi ministrului Educaţiei, Liviu Pop, să ia măsurile necesare pentru evitarea ‘scandalului’ lipsei manualelor la începutul anului şcolar.
‘Credeţi că e vreo şansă să fim primul guvern în ultimii zece ani sau cât o fi care să nu mai aibă pe 15 septembrie celebrul scandal al manualelor, care nu sunt când începe anul?’, l-a întrebat Tudose pe Pop la începutul şedinţei de Guvern.
Ministrul Educaţiei a spus că această chestiune este ‘prioritatea zero’ a mandatului său.
Şeful Executivului a cerut şi Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, în calitate de instituţii responsabile cu pregătirea dosarului de candidatură a României pentru relocarea, la Bucureşti, a Agenţiei Europene pentru Medicamente, să continue munca pentru finalizarea acestui dosar, astfel încât să fie depus până la termenul agreat la nivel european, 31 iulie.
Tot săptămâna trecută, premierul l-a felicitat pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, pentru deblocarea unor proiecte de 9 miliarde de lei. ‘Nu a fost un efort de o zi. De acum, să rămâneţi turaţi aşa sau, dacă trebuie, în fiecare dimineaţă, venim noi peste dumneavoastră. E în regulă’, a spus Mihai Tudose.
Miniştrii Guvernului condus de Mihai Tudose au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.
Anterior, Guvernul condus de Mihai Tudose a fost învestit de către Parlament cu 275 de voturi favorabile, 102 împotrivă, au anunţat surse din conducerea Parlamentului.
La finalul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a lansat un mesaj critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE.
Șeful statului le-a cerut celor din coaliţia PSD – ALDE, dar şi celor de la UDMR să termine cu ”ţopăiala fiscal-bugetară”, subliniind că românii trebuie să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept.
”Stimaţi pesedişti, aldişti, udemerişti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. Taxa de solidaritate (…) fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul României apără şi promovează statul de drept. Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul Ordonanţei 13. Vă rog să faceţi tot ce este necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din UE, aliaţilor noştri că suntem oameni serioşi, că suntem o ţară serioasă cu toate sincopele politice şi că ştim să ne respectăm angajamentele”, a spus Klaus Iohannis, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Tudose.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România are nevoie de un succes guvernamental, adăugând că fostul executiv Grindeanu rămâne în istorie prin ”nefericita Ordonanţă 13”, iar coaliţia PSD – ALDE prin faptul că şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul guvern.
Președintele Klaus Iohannis a semnat marți decretul privind desemnarea lui Mihai Tudose în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, informează Administrația Prezidențială.
Luni, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, șeful statului a anunțat că îl desemnează candidat pentru funcția de premier pe Mihai Tudose, ministru interimar al Economiei, și a transmis că România trebuie să aibă un guvern cât mai repede.
„Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD„, a declarat Iohannis la Palatul Cotroceni.
Procurorii Parchetului General au dispus clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanței 13 prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale.
În luna martie, Parchetul General a deschis un dosar penal în legătură cu adoptarea de către Guvernul Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, a OUG 13, fiind investigate mai multe fapte: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.
În cadrul anchetei, procurorii l-au audiat, în aprilie, în calitate de martor, pe fostul ministru al Justiției Florin Iordache.
Inițial, dosarul a fost constituit pe rolul DNA, iar în luna februarie procurorii anticorupție au clasat o parte din dosar, iar restul l-au declinat la Parchetul General, având indicii că unele avize pentru adoptarea OUG 13/2017 au fost distruse ori sustrase la Ministerul Justiției, iar alte documente au fost ”plăsmuite”.
DNA susținea atunci că primul aviz transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie ar fi fost distrus, iar originalul acestui document ce a fost predat reprezentanților MJ a fost sustras.
De asemenea, DNA spunea că au fost constatate atestări ale unor date nereale în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și indicii privind întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.
Totodată, DNA explica faptul că avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul a fost finalizat în jurul orei 20,00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20,00, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Procurorii spun că, ulterior, avizul MRP a fost modificat, fiind emis un alt aviz, care era favorabil.
Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care și stabilirea unui prag de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
În urma protestelor masive din București și din țară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanță de urgență. (Agerpres/ FOTO max-media.ro)
Şase miniştri demisionari ai Guvernului Grindeanu au făcut cereri de retragere a demisiilor – Sevil Shhaideh, Mihai Tudose, Ana Birchall, Adriana Petcu, Andreea Păstîrnac şi Mircea Dobre.
Cererile de retragere a demisiilor au fost depuse la Cabinetul premierului.
Guvernul a fost demis, miercuri, 21 iunie,, în urma adoptării în Parlament a moţiunii de cenzură a PSD-ALDE ‘România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor‘.
În Constituţie se aminteşte faptul că ‘Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern‘.
UPDATE După ce s-a încheiat plenul, PSD şi ALDE s-au reunit în şedinţa de grup pentru a sărbători, cel mai probabil. Din spatele uşilor s-au auzit ropote de aplauze. La ieşirea din sală, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a fost trimisă deja o scrisoare preşedintelui Iohanniş în care a fost informat de rezultatul votului din plen. La ora 15.00 Liviu Dragnea avea programată o declaraţie de presă, dar a reprogramat-o după conferinţa de presă a lui Sorin Grindeanu, pentru ora 16.00.
Sorin Grideanu: ,,Românilor le spun că o să îmi fac datoria până la capăt, până când țara va avea un Guvern funcțional. Aștept până când Parlamentul va aproba un nou Guvern respectând toate procedurile constituționale și legale din țara noastră. Sper ca votul de astăzi să nu fie o mare greșeală, iar PSD să numească viitorul premier”
Sorin Grindeanu i-a oferit un sfat noului premier în cadrul conferinței de presă:
,,Îi transmit să nu aibă încredere în prietenia lui Liviu Dragnea!”
Liviu Dragnea: ,,Am vorbit cu colegii mei că ne vom întâlni săptămâna viitoare și ne vom gândi la posibile variante de premier. Este o discuție foarte serioasă, nu voi începe să joc ping-pong cu posibile nume de premier. Sita CES va fi foarte deasă. După ziua de astăzi, nu sunt nici mai mare nici mai mic, nici mai slab nici mai gras, sunt același om, președinte de partid. Vreau să îmi cer iertare tuturor românilor pentru greșeala pe care am făcut-o, cred că trebuia să discutăm mai mult la alegerea unui prim ministru, am crezut mult în Sorin Grindeanu dar vom discuta mai mult săptămâna viitoare când vom propune un alt premier. Avem 4 propuneri de premier, și femei și bărbați”
Actualizare. Ora 13.39
Moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi.
Au votat 248 de parlamentari.
……………………….
Actualizare. Ora 12.45.
Se trece la procesul de vot prin strigarea numelor în ordine alfabetică. Votul este cu bile şi este secret.
……………………………………………
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu este dezbătută la această oră în Parlamentul României.
Moțiunea este intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”.
În sală sunt prezenți 385 de parlamentari.
A luat cuvântul premierul Sorin Grindeanu.
El a amintit că a refuzat prima propunere pe care i-a făcut-o Liviu Dragnea de a deveni premier, după ce preşedintele Iohannis a respins prima nominalizare făcută de PSD, Sevil Shhaideh. Apoi „am spus da, pentru că Liviu Dragnea mi-a spus că e prietenul meu, că mă susţine, că vom avea miniştri competenţi”, a spus el. „Apoi, la nici şase luni, aflu că Guvernul nu-şi prea face treaba, că miniştrii sunt buni, dar nu prea, şi totul se baza pe o analiză despre care tot mai mulţi colegi spun că nu e corectă”, a mai spus premierul.
„Nu înţeleg de ce suntem azi aici. Nu înţeleg de ce atât scandal în PSD, după ce am câştigat alegerile cu un scor orbitor. Îmi dau seama că nici mulţi dintre dvs. nu înţelegeţi”, a spus Grindeanu. El a repetat că nu a demisionat pentru că PSD risca să piardă guvernarea.
La rândul lui, președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat:
”Astăzi nu e o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Sorin Grindeanu. Premierul şi Guvernul căruia i-am încredinţat împreună cel mai ambiţios program de după 198, nu a performat aşa cum am sperat”, a adăugat Dragnea.
Curtea Constitutionalã considerã cã interdictia ca persoanele condamnate penal sã facã parte din guvern trebuie sã înceteze, conform legislatiei în vigoare, în cazul în care acestea au fost reabilitate, dezincriminate sau amnistiate.
Curtea a publicat motivarea deciziei din 4 mai prin care a respins ca inadmisibilã o sesizare a Avocatului Poporului referitoare la articolul care le interzice persoanelor condamnate sã fie membre ale guvernului.
Judecãtorii aratã cã, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, sintagma „nu au suferit condamnãri penale” nu constituie o interdictie la dobândirea calitãtii de membru al executivului în cazul persoanelor beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că cei care dețin majoritatea parlamentară trebuie să aibă și posibilitatea de a schimba miniștrii, inclusiv premierul.
„Moțiunea de cenzură este instrumentul majorității și al parlamentarilor din orice grup de a controla, de a da jos Guvernul. Eu cred că un principiu trebuie să fie clar pentru toată lumea: cei care au fost votați și dețin majoritatea trebuie să aibă și posibilitatea și dreptul de a schimba miniștrii, inclusiv, la un moment dat, premierul, dacă doresc. Ei acest lucru fac, ar fi fost bine să facă fără scandal, fără acest circ, dar rolul și principiul trebuie să funcționeze, indiferent cine asigură majoritatea. Acesta este punctul nostru de vedere, astăzi, mâine vom stabili, dar principiul trebuie respectat”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la Parlament.
Întrebat dacă acest principiu de care a vorbit poate da de înțeles că UDMR va susține moțiunea, Kelemen Hunor a răspuns:
„Nu știu unde vă duce cu gândul, nu am această capacitate de a ghici, deci e posibil și această variantă dacă ne gândim la principiu. Oricum, noi avem o colaborare parlamentară de jumătate de an, din februarie, și noi săptămânal ne întâlnim. Liderii se întâlnesc săptămânal, și la Senat, și la Cameră, și noi ne întâlnim dacă nu săptămânal, de două ori pe lună cu domnul Dragnea, cu domnul Tăriceanu și discutăm toate aspectele din politică. Eu m-am întâlnit și cu domnul Grindeanu în calitate de premier. Deci, nu e nimic nou sub soare, nu ne întâlnim astăzi prima dată”, a spus liderul UDMR.
Liderii UDMR au avut întâlniri, luni, atât cu premierul Sorin Grindeanu și secretarul general al Guvernului, Victor Ponta, cât și cu conducerile PSD și ALDE, respectiv Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, pentru AGERPRES, președintele grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că discuțiile despre un nou guvern vor începe imediat după moțiune iar de data aceasta o să propună mai multe variante de premier, deoarece încă simte „usturimea” de la o singură variantă.
„Discuțiile pentru noul guvern vor începe după moțiune, în seara respectivă. O să convocăm un Comitet Executiv Național după moțiune, dar nu cred că chiar în seara moțiunii, la o zi-două, eventual”, a spus Dragnea la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că de această dată vor fi mai multe propuneri pentru funcția de premier iar CexN va decide cine va fi cel nominalizat.
„Am discutat cu câțiva colegi și sunt câteva variante pe care o să le propun Comitetului Executiv Național, nu va fi doar una. Voi propune mai multe variante. Și acum simt usturimea de la o singură variantă”, a afirmat Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis speră ca PSD-ul să rezolve foarte repede criza politică actuală, iar România sa aibă un guvern stabil.
‘Legat de situaţia politică actuală pot să spun aşa: numai de asta nu am avut nevoie. Şi am solicitat PSD-ului, pe toate căile de comunicare, să termine repede această criză şi să mergem mai departe. E păcat. Avem deschidere în lume. Aţi văzut, în SUA am fost foarte bine primiţi. Avem deschidere mare în Europa. Ce ne mai lipseşte este un guvern stabil. Sper să se rezolve repede’, a declarat sâmbătă, la Sibiu, Klaus Iohannis.
Întrebat dacă, în opinia sa moţiunea de cenzură a social-democraţilor va trece, şeful statului a replicat: ‘Este treaba lor cum o fac. Nu stau eu să dau lecţii PSD-ului. Este un partid mare şi sper să îşi rezolve problema foarte, foarte repede.’
Preşedintele Klaus Iohannis se află la Sibiu, împreună cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, pentru a sărbători un deceniu de capitală culturală europeană. (Agerpres/ FOTO antena3.ro)
Presa internaţională scrie pe larg despre criza guvernamentală din România provocată de PSD, care miercuri, 14 iunie, a retras sprijinul politic premierului Sorin Grindeanu, care a refuzat să demisioneze.
Agenţia France Presse scrie că dacă Grindeanu se cramponează de acestă funcţie, PSD pare condamnat să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern.
Deutsche Welle notează că, în pofida celei mai rapide creşteri economice în Uniunea Europeană, România rămâne a doua cea mai săracă ţară din uniune şi are nevoie urgentă de investiţii în domeniile sănătăţii şi infrastructurii de transport, care probabil vor fi întârziate de această criză.
Refuzul premierului de a demisiona semnalează începutul unei lupte în vederea preluării controlului partidului, comentează DPA, agenţia germană de ştiri, care adaugă că Dragnea i-a ameninţat cu expulzarea pe ”toţi membrii PSD” care-i iau partea lui Grindeanu.
Liderul PSD, care îşi ţine strâns în frâu partidul, a anunţat că formaţiunea este pregătită să nominalizeze alt premier şi un nou guvern, împreună cu ALDE, scrie Reuters.
Potrivit legislaţiei române, preşedintele susţine un premier în urma unor consultări cu partidele politice, după care persoana nominalizată se prezintă să obţină un vot de încredere în Parlament, în care PSD şi ALDE deţin o majoritate confortabilă.
Sergiu Miscoiu, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babes-Bolyai, a declarat pentru Reuters că PSD nu are de câştigat din această decizie, ”partidul va fi afectat de o pierdere uriaşă de imagine, atât cât a mai rămas din ea”.
Guvernul va introduce conceptul de tele-muncă, informează profit.ro. Tele-munca, prin care un salariat va avea dreptul să lucreze din altă parte decât la birou, va fi reglată prin contract individual de muncă având normă întreagă sau prin act adiţional, angajatorul fiind însă cel care avizează locul respectiv, arată sistemul pregătit de Guvern.
Angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentului intern şi/sau contractului colectiv de muncă aplicabil. Amenzile pentru nereguli sunt de până la 10.000 lei
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că evaluarea activităţii guvernului este finalizată şi că luni, 12 iunie, vor fi trase concluziile şi vor începe întâlnirile cu miniştrii.
Liderul social-democrat a precizat că s-au constatat probleme la mai multe ministere:
Sunt multe domenii în care sunt probleme. PSD-ul a mers în alegeri cu un program, românii au avut de ales între mai multe programe și au spus: acesta este programul pe care îl vrem! Și l-au votat. Drept pentru care guvernul este pus să pună în practică programul. Pentru noi nu este cel mai important cine face face parte din guvern ci ca programul să fie pus în aplicare, pentru că n-a fost în alegeri să spun românilor: vreau să facem u program, votați-ne ca să trăiți binișor! (Liviu Dragnea)
Evaluarea a constat în analizarea promisiunilor din programul de guvernare şi modul în care au fost îndeplinite, a menţionat Liviu Dragnea.
Guvernul urmează să modifice Legea taximetriei, pentru ca Poliţia Rutieră să-i poată amenda mai uşor pe şoferii Uber sau pe taximetriştii fără autorizaţie.
Ordonanţa este în dezbatere publică până la data de 28 mai. (Rador/ FOTO activenews.ro)
Guvernul a adoptat o hotărâre prin care 2 iunie 2017 a fost stabilită zi liberă pentru salariaţii din sectorul public, se arată într-un comunicat al Executivului, remis AGERPRES.
Conform sursei citate, ziua liberă va fi recuperată în 10 iunie 2017 sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până la data de 16 iunie 2017.
‘Prin stabilirea zilei de 2 iunie ca fiind nelucrătoare, se face ‘punte’ între 1 iunie, declarată nelucrătoare, şi zilele de sâmbătă, duminică şi luni, a doua zi de Rusalii, sărbătoare legală’, se precizează în comunicat.
Potrivit Executivului, 2 iunie 2017 nu este considerată zi nelucrătoare pentru locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în data de 2 iunie 2017.(Agerpres/FOTO arhiva libertatea)
Guvernul elveţian a anunţat, astăzi, că va limita accesul muncitorilor români şi bulgari timp de un an, invocând o „clauză de salvgardare” inclusă în acordurile convenite cu Uniunea Europeană.
Autorităţile române vor rămâne în dialog cu cele elveţiene pentru identificarea celor mai bune soluţii în sprijinul cetăţenilor români.
Potrivit unui comunicat, Ministerul român de Externe va continua, prin Ambasada la Berna, să acorde asistenţa consulară necesară cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene.
Deţinutii își vor putea cumpăra zile libere, iar pedepsele în condiții necorespunzătoare vor fi reduse.
Deputaţii au aprobat marți, în plen, proiectul de lege care permite reducerea cu 6 zile a pedepsei pentru fiecare 30 de zile petrecute de deţinuţi în penitenciare în condiţii necorespunzătoare.
Guvernul a cerut păstrarea formei elaborate de Executiv, care prevedea, între altele, o reducere cu doar trei zile a detenţiei.
Pentru această lege se vor lua în calcul pedepsele începând cu 24 iulie 2012.
Curtea Constitutionala a publicat, joi, motivarea respingerii sesizarii Avocatului Poporului in privinta legii care interzicea persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern.
„Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului”, se arata intr-un comunicat al Curtii Constitutionale.
Dragnea: Decizia CCR s-a nascut greu, dar e un lucru bun ca se termina cu speculatiile. Nu vizez functia de premier
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a comentat, joi, decizia CCR privind Legea 90, care impiedica persoanele condamnate penal sa ocupe functii in Guvern, afirmand ca astfel „se termina cu speculatiile” ca el ar viza functia de premier, explicand ca sustine Cabinetul Grindeanu pe toata durata mandatului sau.
„E o decizie care s-a nascut foarte greu, dupa foarte multe amanari, cu o majoritate stransa, am inteles. (…) Dupa aceasta decizie a CCR, cel putin e un lucru bun, in sensul ca se termina cu toate speculatiile. Eu am spus incepand de dupa instalarea Guvernului Grindeanu ca functia de prim-ministru nu mai este o optiune pentru mine. Este Guvern in care am investit incredere, pe care il sustin si pe care vreau sa-l sustinem pana la finalul mandatului dat de Parlament”, a spus Dragnea, la Antena 3.
El a subliniat ca acum se asteapta sa „nu mai primeasca intrebari daca vizeaza functia de prim ministru”.
Liderul PSD a adaugat ca aceasta problema este inchisa „cel putin cat legea respectiva ramane in vigoare”, subliniind insa ca el nu va initia niciun fel de modificare.
Istoria sesizarii Avocatului Poporului
La ultimele termene nu s-a format o majoritate pentru admiterea sau respingerea sesizarii, cauza fiind amanata de patru ori.
Ultima oara, CCR a discutat acest subiectul joia trecuta, insa a fost amanat pentru ca plenul nu era legal intrunit in cvorum pentru a lua o decizie.
Curtea Constitutionala a mai dezbatut pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie si pe 27 aprilie sesizarea facuta de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in Guvern. Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de catre Victor Ciorbea, la o zi dupa ce Guvernul Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.
„S-a amanat pentru 4 aprilie, pentru ca nu am reusit sa ajungem la o solutie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat pana acum mai multe solutii, care niciuna dintre ele nu intrunea o majoritate decizionala si atunci acum ne-am cam apropiat de doua variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea solutie pe care am avut-o de dat pana acum, pentru ca problemele sunt mai ales de apreciere politica”, a spus presedintele Curtii, Valer Dorneanu, dupa sedinta din 21 martie.
Presedintele Curtii a afirmat ca au fost ridicate „foarte multe” probleme de drept, atat de oportunitate, cat si de admisibilitate, problema fiind „delicata”.
„Noi nu ne ghidam neaparat dupa presiunea mediatica, nici dupa cea politica, pentru ca aceea exista tot timpul, de fapt ambele exista. Vrem intai sa fim impacati cu constiinta noastra si cu convingerea ca solutia pe care o dam corespunde interpretarii exacte a Constitutiei si sensului legiuitorului, in masura in care el este in concordanta cu principiile constitutionale”, a mai spus el.
In urma acestor declaratii, judecatorii CCR i-au solicitat lui Valer Dorneanu sa nu mai faca declaratii presei deoarece afecteaza imaginea Curtii Constitutionale, toate deciziile urmand a fi anuntate prin comunicate de presa.
Surse din CCR au afirmat, la inceputul lunii martie, ca speta privind Legea 90/2001 care le interzice condamnatilor penal sa fie membri ai Guvernului este similara cu exceptia de neconstitutionalitate ridicata la Legea avocaturii, care la randul ei interzice avocatilor condamnati penal sa profeseze si care a fost declarata constitutionala de CCR pe 4 aprilie.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”.
Avocatul Poporului a precizat ca ”prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”.
Organizatorii spun că va fi un protest pe roți de la ora 14 la Palatul Parlamentului acolo unde Comisia juridică din Senat continuă dezbaterea proiectului de lege privind grațierea unor pedepse.
Asta după ce ieri senatorii juriști au eliminat faptele de corupție dintre excepțiile de la grațiere stipulate în formă inițială a actului normativ al Guvernului.
Conform organizatorilor participanții sunt așteptați cu mașini, motociclete și biciclete la un marș de 30 de minute în jurul clădirii.
Impozitul pe gospodărie, la care lucrează în prezent Guvernul, va fi aplicat de anul viitor, iar contribuabilii vor plăti primii bani la Fisc în 2019 – a anunţat ministrul de finanţe Viorel Ştefan.
El a arătat că de noul sistem de impozitare vor beneficia 4,8 milioane de români, iar plăţile ar putea fi făcute şi online.
Viorel Ştefan a explicat ce sume pot fi scăzute din banii datoraţi statului.
Viorel Ştefan: Şi astăzi aveam nişte cheltuieli, care sunt deductibile. Dacă vorbim de contribuţiile la sistemele de asigurări de pensii, de sănătate, toate acestea se păstrează, rămân deductibile. La acestea se adaugă ceea ce regăsim în programul de guvernare, care înseamnă deductibilităţile legate de familiile cu copii în funcţie de nivelul de venituri realizate. La aceasta se adaugă deductibilitatea în legătură cu abonamentele la reţelele de sănătate. Se va completa lista de deductibilităţi în cadrul dezbaterilor şi consultărilor care vor fi în legătură cu acest proiect şi ele vizează costuri privind educaţia, de ce nu cheltuielile pe care le are o gospodărie în legătură cu îmbunătăţirea confortului locuinţelor, donaţiile, sponsorizările către ONG-urile cu scopuri caritabile, către unităţile de cult.
Elevii și studenții cu resurse materiale modeste beneficiază și în acest an de un ajutor de la stat, dacă vor să-și cumpere calculatoare.
Guvernul a aprobat continuarea programului „Euro 200”.
Astfel elevii și studenții care învață într-o instituție acreditată și care provin din familii al căror venit brut pe membru de familie nu depășește 150 de lei pe lună, vor primi bonuri valorice de 200 de euro.
Acestea vor putea fi utilizate în cazul în care intenționează să-și achiziționeze un computer.
Ajutorul se acordă o singură dată în cadrul unei familii.
Distribuirea bonurilor pentru achiziționarea de calculatoare are termen-limită data de 30 iulie, iar computerele trebuie cumpărate până la 31 august.
Ministerul Educației estimează că ar putea beneficia de aceste bonuri aproximativ 12.000 de elevi și studenți. (Rador/ FOTO economica.net)
După întâlnirile politice avute săptămâna trecută la Tulcea, președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a relaxat împreună cu premierul Sorin Grindeanu, la o partidă de pescuit știucă.
Dragnea a publicat pe Facebook trei fotografii, însoțite de explicații.
,,În acest sfârșit de săptămână, l-am învățat pe Sorin să pescuiască. Marea ruptură între Parlament și Guvern a avut loc: eu am prins 17 știuci și el. Eu cred că e foarte bine pentru un începător care nu pusese niciodată mâna pe o lansetă!”
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a solicitat marți senatorilor din Comisia juridică să amâne dezbaterea proiectului de lege privind grațierea, arătând că se pregătesc și alte măsuri complementare, menite să rezolve problemele din sistemul penitenciar.
„La nivel de Guvern am vorbit și, în mai multe rânduri, și cu primul-ministru. Noi exprimăm convingerea faptului că proiectul de lege, în forma inițială sau forma amendată pe parcurs, nu reprezintă soluția miracol, minune, care să rezolve problemele din penitenciar. Suntem convinși de faptul că grațierea, în limitele pe care legiuitorul le va stabili, este de natură să rezolve parțial această problemă, pentru că noi pregătim în momentul acesta alte variante, alte măsuri complementare celei de grațiere a pedepselor. De aceea, dacă ar fi după mine, și mă exprim în calitate de ministru al Justiției, și, dacă dvs veți aprecia, eu consider că ar fi utilă și necesară o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva, considerăm noi, în bună parte, problema penitenciarelor, nu numai grațierea, nu numai iertarea”, a susținut ministrul Justiției, în fața membrilor Comisiei juridice a Senatului.
Ministrul a arătat că o amânare a dezbaterilor pe acest proiect de lege este „mai utilă și mai necesară” pentru a găsi „soluția fondului problemei”.
Comisia juridică a Senatului dezbate marți, în vederea întocmirii unui raport, proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate.
Senatul este prima Camera sesizată în cazul acestui proiect de lege organică, iar inițiator este Guvernul.
Confederaţia Naţională a Antreprenorilor Mici şi Mijlocii România critică dur reacţia tardivă şi ipocrită a Guvernului României, care este atenţionat sistematic, de cel puţin 3 ani de zile, de situaţia critică a românilor care lucrează în Italia, în special a femeilor care sunt abuzate sexual de angajatorii sicilieni.
În acelaşi timp, C.A.P.I.M.E.D. România acuză Guvernul de nerespectarea articolului 17 din Constituţie, care prevede asigurarea protecţiei pentru românii din Diaspora. La ora actuală nu există niciun proiect finanţat de Guvern care să lupte pentru apărarea drepturilor românilor din Italia, care sunt expuşi unor fenomene periculoase, precum munca “la negru” şi sclavagismul modern.
Deşi Confederaţia a prezentat proiectul “Vreau să lucrez legal în Europa mea” ultimelor 3 Guverne (Victor Ponta, Dacian Cioloş şi Sorin Grindeanu), nu s-a găsit nici până la această data un mod de finanţare. De cel puţin 3 ani, C.A.P.I.M.E.D. România primeşte semnale de la românii abuzaţi în Italia, scrisori pe care le-a anexat şi în proiectul de finanţare, însă oficialităţile de la Bucureşti încă nu au găsit o soluţie de deschidere a acestui dorit sindicat în Italia.
“Ştim de mult timp de aceste abuzuri sexuale ale angajatorilor sicilieni asupra româncelor, pe care le-am semnat atât direct autorităţilor române, cât şi opiniei publice prin comunicate de presă. Din nefericire, semnalările noastre au rămas fără ecou, nu au trezit niciun interes şi nu a fost o prioritate pe agenda de zi a Guvernului României. Acuz Guvernul României – cel puţin pe ultimele 3 guverne – de iresponsabilitate şi ipocrizie, deoarece ştiau de această situaţie gravă direct de la noi, însă şi-au manifestat dezinteresul total faţă de aceste drame. Atunci când aceste cazuri din sudul Italiei au ajuns în atenţia mass-media internaţională, au început să mimeze îngrijorarea şi uimirea. Cum poţi fi uimit de o situaţie pe care noi o semnalăm de ani buni?
De ce nu acţionăm şi preventiv? De ce reacţionăm doar când un caz este semnalat de presa internaţională? De ce nu le pasă guvernanţilor de soarta reală a Diasporei în afara campaniei electorale?”, declară Carmen Luminița Andrei, președintele Confederației Naționale a Antreprenorilor Mici și Mijlocii, stabilită de 27 în Italia, dintre care 8 ani cu sedii în Sicilia şi, de curând, cu sediu secundar operativ în Piemonte.
Guvernul vrea să supravegheze mai îndeaproape modul în care sunt îngrijiţi copiii ai căror părinţi muncesc în străinătate, urmărind situaţia lor şcolară şi starea emoţională.
Guvernul a aprobat, miercuri, o completează procedura de monitorizare a acestor copii.
„Completările legislative au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel naţional privind identificarea şi monitorizarea situaţiei tuturor copiilor aflaţi în risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, precum şi de reglementare detaliată a etapelor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice în instrumentarea acestei cazuistici”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.
În acest sens, Serviciul public de asistenţă socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităţilor şcolare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informaţii cu privire la copiii cu un singur părinte plecat în străinătate, cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, cu părintele unic susţinător plecat în străinătate şi a celor reveniţi în ţară după ce au fost plecaţi cel puţin 12 luni, iar şcolile vor fi obligate să trimită serviciului public de asistenţă socială listele nominale cu toţi copiii aflaţi în aceste situaţii, în cel mult 15 zile de la solicitare.
De asemenea, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va trebui să urmărească randamentul şcolar al copilului şi, în cazul scăderii acestuia, va trebui să îl informeze în scris pe învăţător sau diriginte care, la rândul său, are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar – informează Mediafax.
Anul trecut, în evidenţele autorităţilor se aflau aproximativ 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate.
Premierul Victor Ponta a avut astazi, 18 august, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și cu cel al Muncii, Rovana Plumb, pe agenda discuțiilor aflându-se situația privind salariile din sistemul de sănătate, au declarat pentru AGERPRES surse oficiale.
Sursele citate au susținut că procentul cu care ar urma să fie majorate salariile din sistemul de sănătate va fi precizat în funcție de calculele financiare privind impactul bugetar al măsurii.
Totodată, potrivit acelorași surse, ministrul Sănătății urmează să continue discuțiile cu sindicatele din domeniu pe tema majorărilor salariale, cel mai probabil, o astfel de întâlnire urmând să aibă loc chiar în cursul zilei de astazi.
Reducerea taxei pe valoarea adăugată la alimente stabilită de guvern de la 1 iunie a dus deja la creşterea consumului de carne şi produse din carne, spune Radu Timiş, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii.
În opinia sa, în 2 sau 3 ani de la aplicarea acestei măsuri încasările se vor consolida, industria alimentară va deveni mai puternică şi se vor reduce importurile. Radu Timiş a ţinut să sublinieze astăzi creşterea substanţială a consumului la produsele din carne.
Radu Timiş: La crud-uscate, în luna iulie faţă de luna iunie creştere 14,9%, luna iulie faţă de luna mai 25,8%. De exemplu, la diverse: mici, slănină, carne tocată – 7,1% faţă de luna mai şi luna iulie – 20,5%. La Specialităţi – 6,3 – 13,7%. Nici un produs n-a scăzut.
Creşterea consumului a fost, de altfel, unul dintre principalele scopuri ale reducerii TVA, a mai precizat preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii.
La prima rectificare bugetară din 2015, Guvernul a alocat suma de 25 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului dintr-un total de 67 milioane de lei alocaţi Secretariatul de Stat pentru Culte.
Lucrările de construcţie la Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti se desfăşurau în ritm alert, la începutul lunii iulie, pe şantier fiind prezenţi 260 de muncitori, ziua şi noaptea. La edificiul care ar urma să fie finalizat peste aproximativ doi ani se lucra atunci la cota +27.
Catedrala Mântuirii Neamului este proiectată să dăinuie mai bine de 500 de ani şi să reziste la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter,
Precizarea a fost făcută de inginerul Vasile Crăcăoanu – consilier patriarchal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.
El a mai declarat despre clădirea catedralei că este proiectată să reziste la toate cutremurele de peste 8,5 grade pe scara Richter ce pot apărea într-o perioadă de 500 de ani.
Reamintim că lucrările de execuţie aferente suprastructurii Catedralei Mântuirii Neamului au fost demarate în luna august a anului 2013.
De la această dată până la sfârşitul anului 2014 au fost finalizate în proporţie de 100% lucrările de execuţie a suprastructurii catedralei între cotele 0 m – +9m, şi 80% la cele între cotele +9 m – +18 m.
Începând cu luna ianuarie 2015 au fost demarate şi lucrările aferente nivelului +18m – +27m. Având în vedere şi sistemul piramidal de execuţie a lucrărilor adoptat în şantier, stadiul acestora la data de 15 mai 2015 este următorul: lucrările aferente nivelului + 9 m – +18 m au fost finalizate în proporţie de 100%; lucrările aferente nivelului +18 m – +27 m sunt finalizate în proporţie de 50%.
Ieri, 20 iulie a.c., Asociația Elevilor din Constanța a depus o cerere de chemare în judecată în contencios administrativ pentru decontarea integrală a navetei, conform art. 84 alin. (3) din Legea educației naționale.
Concomitent, AEC a ridicat o excepție de neconstituționalitate a art. 15 din O.G. 29/2013 care plafonează naveta pentru elevi la 26 de lei/3 km + 2/km. În urma acestei măsuri, s-au înregistrat cazuri semnificative de abandon școlar în rândule elevilor din mediul rural, principala cauză fiind lipsa banilor de navetă. Apreciem că Guvernul a modificat în mod abuziv legea educației ocolind dispozițiile constituționale și anume emiterea unei ordonanțe simple în domeniul organic, lucru interzis de art. 115 din Constituție. Nu în ultimul rând, apreciem că ordonanța intră în conflict cu art. 16 (egalitatea în drepturi), 32 (dreptul la învățătură), 49 (protecția copiilor și tinerilor) și 53 (restrângerea exercițiului unor drepturi) din Constituție. Precizăm că naveta cadrelor didactice nu este plafonată.
De asemenea, astăzi, 21 iulie a.c., a fost depusă o cerere de chemare în judecată, în contencios-administrativ, la Tribunalul Constanța, împotrivă Municipiului Constanța – prin primar si Consiliului Local Constanța, având ca obiect obligarea Consiliului Local Constanța la emiterea unei hotărâri, prin care să stabilească numărul și cuantumul burselor pentru elevii din municipiul Constanța, așa cum este obligat prin art. 82 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, respectiv prin OMECTS nr. 5576/2011. AEC a depus la instanța atât acte normative care arată că finanțarea complementară este o obligație și nu o facultate cât și practică judiciară și a administrațiilor publice locale din alte unități administrativ-teritoriale.
“Municipiul Constanța este o excepție în rândul unităților administrativ-teritoriale pentru că aici regula este nerespectarea legii educației. Am avut exemplul cu transportul în comun, acum cu bursele. Se poate observa foarte clar dezinteresul pentru educație al autorităților locale. Referitor la nedecontarea integrală a navetei, aceasta este o cauză principală a părăsirii timpurii a școlii în mediul rural. Conform datelor statistice, abandonul școlar în România este de 17,4%, cu mult peste media europeană 12,7%.Țara noastră și-a asumat prin strategia Europa 2020, reducerea abandonului școlar la 11,3% până în anul 2020. Tragem astăzi un semnal de alarmă și afirmăm public că această țintă nu va putea fi atinsă dacă naveta elevilor nu va fi din nou decontată integral.” a declarat președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
![[UPDATE] Moţiunea de cenzură a trecut! Grindeanu este obligat să plece](https://i0.wp.com/www.romaniaregional.ro/wp-content/uploads/2017/06/19441123_1534183923311712_1666151369_n-696x522.jpg?resize=696%2C479&ssl=1 "[UPDATE] Moţiunea de cenzură a trecut! Grindeanu este obligat să plece")
