Brexit: Se ridică tonul între Bruxelles și Londra

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 februarie 2018, 11:11

Negociatorul șef al Celor 27, Michel Barnier, a avertizat vineri că perioada de tranziție dorită de Regatul Unit nu a fost „obţinută”.

La mai puțin de paisprezece luni până la Brexit, programat pentru 29 martie 2019, incapacitatea premierului britanic Theresa May, de a defini natura viitoarelor relații pe care le dorește între Londra și Uniunea Europeană (UE), exasperează Bruxelles-ul și resuscită tensiunile.

Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale, a declarat francezul Michel Barnier, negociatorul-șef al celor douăzeci și șapte, la o conferință de presă, care a avut loc vineri, 9 februarie, la Bruxelles.

După două zile de discuții interne, guvernul britanic trebuia să-şi prezinte alegerile în dosarul care ar fi trebuit să fie cel mai simplu: perioada de tranziție care, la cererea Londrei, trebuie să mențină un statu-quo de douăzeci și una de luni pentru a evita un șoc brutal și pentru a negocia un viitor acord comercial. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, cercurile de afaceri manifestă o nerăbdare crescândă din cauza incertitudinii.

Dar Downing Street, paralizat de pozițiile ireconciliabile ale diverșilor miniștri conservatori, nu a făcut nicio declarație oficială. Această perioadă de tranziție „nu este dobândită”, a avertizat Michel Barnier, afirmaţie care a dus la deprecierea lirei sterline.

Reprezentantul Celor 27 a declarat că a avut „dificultăți în înțelegerea” reticențelor Londrei”, deoarece însăși Marea Britanie este cea care a cerut o perioadă de tranziție”. Între martie 2019 și sfârșitul anului 2020, țara, formal în afara UE, va fi exclusă din deciziile adoptate, dar va trebui să respecte în continuare normele europene, în contrapartidă cu dorința sa de a avea acces la piața unică.

Pentru a-și liniști miniștrii eurofobi, care văd în această situație o „vasalizare” a țării, d-na May solicită angajamente. Ea dorește să-i priveze de unele drepturi sociale pe europenii care vor intra în Regatul Unit după 29 martie 2019.

În plus, Londra dorește să se poată opune noilor reguli europene pe care le-ar considera contrare intereselor sale. În cele din urmă, Regatul Unit dorește să poată beneficia de noile inițiative ale UE în materie de justiție și poliție, cum ar fi cooperarea transfrontalieră pentru a vâna criminalii.

„Am câteva dificultăți în a înţelege, ca să fiu absolut sincer”, a spus dl.Barnier, reamintind că Londra dorește să se rupă complet de UE din 2021.

Joi, s-a ridicat tonul între Londra și Bruxelles atunci când Davis Davis, ministrul pentru Brexit, a pus la îndoială „buna-credință” a negociatorilor europeni și tactica lor „nepoliticoasă”, ca urmare a publicării în presă un document al UE care prevede posibilitatea sancțiunilor împotriva Londrei în cazul nerespectării normelor europene în timpul tranziției.

Pentru dl.Barnier, această precauție urmează doar „logica” potrivit căreia accesul la piața unică este permis pentru o perioadă suplimentară de douăzeci și una de luni numai în anumite condiții. „Sincer, nu există nicio voință de a pedepsi”, a adăugat el ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora el ar încerca să încetinească negocierile pentru a spori presiunea asupra Londrei.

Impasul legat de problema frontierei irlandeze alimentează, de asemenea, tensiunea. UE i-a informat pe britanici că proiectul de acord Brexit ar prevedea menținerea Irlandei de Nord (atașată Regatului Unit) pe piața unică europeană și în Uniunea vamală. Exact ceea ce d-na May exclude pentru Regatul Unit. Decizia Londrei de a părăsi piața unică „ar face inevitabile controalele la frontiere”, a spus Barnier, reamintind că UE este garantul acordurilor de pace din Irlanda, care ar fi repuse în cauză de o restabilire a unei frontiere.

Problema irlandeză ilustrează cel mai flagrant contradicția poziției britanice: să părăsească piața unică (pentru a-i satisface pe eurofobi) fără a reface o frontieră (pentru a menține economia). Dar această împărțire a cercului vizează de fapt întreaga țară. Incapabilă, din motive întemeiate, să rezolve ecuația, d-na May este redusă la repetarea unor formule goale, cum ar fi dorința ei de a stabili un „parteneriat profund și privilegiat” cu UE.

Ca o ilustrare a acestei schizofrenii în evoluţie, o „notă tehnică”, publicată vineri de „Financial Times”, solicită țărilor partenere ca din aproximativ 700 de acorduri de cooperare semnate de UE să ia în considerare, în perioada de tranziție, adică după Brexit, calitatea Regatului Unit de membru UE. În timp ce Londra dorește să beneficieze în continuare de aceste texte, care acoperă domenii atât de diverse precum transportul aerian, schimbul de date sau drepturile de pescuit, țările terțe nu vor mai fi legate de un stat care a părăsit UE. Confruntată cu coșmarul negocierii acestor tratate în mod individual, Londra dorește ca țările terțe să fie de acord să includă Regatul Unit în toate mențiunile referitoare la termenul „stat membru al UE” în aceste texte. O controversă care contrazice un alt slogan al d-nei May: „Brexit înseamnă Brexit”.

Articol de Philippe Bernard

Brexit: „Perioada de tranziție nu este dobândită”, spune Barnier

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 februarie 2018, 13:07

Perioada de tranziție solicitată de Marea Britanie după plecarea din UE „nu este dobândită” în cazul în care dezacordurile vor persista în mai multe chestiuni-cheie, a avertizat negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.

„Având în vedere aceste dezacorduri, tranziția nu este dobândită”, a declarat Barnier la o conferință de presă de la Bruxelles, după ce a enumerat trei puncte principale de divergenţe dintre negociatorii ambelor părți.

Francezul, care s-a dus la Londra pentru a se întâlni cu omologul său britanic David Davis și cu premierul Theresa May, a declarat că are „dificultăți în înțelegerea” diferențelor de poziție, deoarece chiar Regatul Unit este cel care a cerut o perioadă de tranziție”.

„Regatul Unit a insistat să se găsească un acord pentru această perioadă de tranziție în martie, dar în același timp interlocutorii noștri ne-au spus despre o serie de neînțelegeri pe care eu le consider substanţiale”, a explicat dl. Barnier.

UE solicită ca în perioada de tranziție, pe care o dorește de la data Brexitului – sfârșitul lunii martie 2019 – până la sfârșitul anului 2020, legislația europeană să continue să se aplice în cazul Regatului Unit. Care nu ar mai participa la deciziile luate acum în 27 de membri.

Dl Barnier a prezentat trei puncte de divergență.

Primul se referă la dreptul cetățenilor europeni. Deşi Londra recunoaște principiul liberei circulații a persoanelor în timpul perioadei de tranziție, ea nu dorește să acorde aceleași drepturi cetățenilor sosiţi în perioada de după expirarea termenului precum celor care au venit în Marea Britanie înainte de Brexit.

În plus, guvernul britanic dorește să continue să se poată opune noilor reguli votate în perioada de tranziție, dacă acestea nu-i convin.

În fine, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, el dorește să continue să participe la anumite dosare ale UE, a declarat Michel Barnier.

„Sincer, sunt surprins de aceste dezacorduri, pozițiile Uniunii Europene sunt foarte logice”, a insistat negociatorul-șef, pentru care Regatul Unit trebuie să accepte „consecințele inevitabile” ale plecării sale.

UE, la rândul său, solicită protecția „integrității” pieței sale unice în perioada de tranziție, pe parcursul căreia Regatul Unit va continua să participe la piața comună și la Uniunea vamală.

„Dacă aceste dezacorduri ar persista, ar exista o problemă în mod sigur. Eu sper că vom putea rezolva aceste dezacorduri în următoarele runde”, a asigurat totuşi Michel Barnier.

Brexit: Deputații îngrijorați de prioritățile guvernului britanic

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2018, 15:59 / actualizat: 18 ianuarie 2018, 13:07

Deputații confirmă că au fost făcute progrese în negocierile Brexit, dar subliniază că cea mai dificilă parte a negocierilor abia acum urmează.

În dezbaterea cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu președintele Comisiei Jean-Claude Juncker privind concluziile summitului european din 14-15 decembrie, deputații au atenționat guvernul britanic să nu considere garantat acordul de tranziție pentru Brexit și au subliniat necesitatea de a formaliza cât de repede posibil acordul de retragere.

Ei au cerut, de asemenea, guvernului britanic să îşi clarifice viziunea pentru viitoarele relații pe care le dorește cu UE, evitând prioritățile aparent populare cum ar fi culoarea pașapoartelor, care a fost întotdeauna o prerogativă a statelor membre. Unii deputați au subliniat că niciun statut în afara UE nu va fi la fel de bun ca statutul de membru deplin.

Alți deputați au subliniat că negocierile UE-Marea Britanie vor fi dure, pentru că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune soluții pentru cetățeni. Coordonatorul PE pentru Brexit Guy Verhofstadt a subliniat nevoia unor garanții privind procedurile de cerere de rezidență pentru cetățenii UE care doresc să locuiască în Marea Britanie în viitor, subliniind că noul statut privind rezidența propuse de Marea Britanie nu ar trebui să intre în vigoare decât la finalul perioadei de tranziție.

Deputații au salutat și pașii concreți făcuți recent în direcția unei mai mari cooperări în domeniul apărării între statele membre, subliniind nevoia de a reforma zona euro și cerând mai multe măsuri la nivelul UE, pentru a combate provocările migrației și șomajul în rândul tinerilor.

Transparență în limita „posibilului” promisă de guvernul britanic în privința studiului de impact al BREXIT-ului

Publicat de adinaiftime, 3 noiembrie 2017, 16:00

Guvernul britanic a promis joi să dea dovadă de transparență, în limita „posibilului”, în legătură cu publicarea unui studiu de impact cu privire la Brexit, cu caracter sensibil, cerută de parlament, transmite AFP.

Deputații britanici au adoptat miercuri o moțiune, depusă de opoziția laburistă, cerând ca estimarea impactului Brexit-ului asupra a 58 de sectoare să devină publică.

Sectoarele respective – printre care publicitate, agricultură, comerț, turism, industria farmaceutică, aerospațială – reprezintă circa 88% din economia Marii Britanii.

Din cauza caracterului sensibil al studiului, guvernul a refuzat, până la votul de miercuri, să facă public documentul, cu argumentul că aceasta i-ar putea slăbi poziția în negocierile cu Bruxellesul.

Cu toate acestea, joi, ministrul pentru Brexit, David Davis, a schimbat tonul, afirmând că a început o discuție cu președintele comisiei parlamentare de resort, Hilary Benn, pentru a se stabili cum poate fi gestionată „confidențialitatea documentelor” ce ar putea fi publicate.

„Vom fi pe cât de transparenți posibil”, a dat asigurări Davis, precizând că „aceste documente nu sunt un fel de mare plan” pentru Brexit. „Sunt date privind reglementările și piețele din diferite sectoare, care ne ghidează negocierile”, a indicat el.

La rândul său, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat pentru presă: „Nu ar trebui să publicăm ceva care ne-ar putea submina poziția de negociere, dar, pe de altă parte, respectăm faptul că parlamentul are un rol de jucat în această situație și că a existat un vot ieri seară (miercuri, n.red.)”.

În ce-i privește, laburiștii au avertizat împotriva oricărei eventuale „cenzurări” a documentelor de către guvern.

MAREA BRITANIE: Sumă ENORMĂ de plată pentru Brexit

Publicat de adinaiftime, 5 septembrie 2017, 21:40

Premierul britanic Theresa May anticipează că țara sa va avea de plătit o sumă de până la 50 de miliarde de lire sterline (54,5 miliarde de euro) Uniunii Europene pentru angajamentele asumate înainte ca țara sa să decidă că părăsește blocul comunitar, a dezvăluit publicația The Sunday Times, citată de EFE.

Guvernul britanic este dispus să plătească Bruxelles-ului între 7 și 17 miliarde de lire pe an (între 7,63 și 18,53 miliarde de euro) pe o perioadă de trei ani, cu scopul de a termina plățile înainte de următoarele alegeri generale britanice, programate pentru 2022, scrie cotidianul britanic.

Negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a deplâns în această săptămână lipsa de claritate a Londrei în aspectele-cheie ale dialogului, precum dispoziția sa de a-și respecta angajamentele deja asumate în bugetul comunitar.

Potrivit unei surse apropiate șefei guvernului de la Londra, citată de The Sunday Times, May va pune o primă ofertă financiară pe masa de la Bruxelles în octombrie, după congresul Partidului Conservator britanic, pentru a evita criticile venite din partea celei mai eurosceptice aripi a formațiunii sale la această reuniune a Tory.

Politiciana conservatoare speră să-și recupereze relevanța politică la congresul Partidului Conservator, după ce a avut de suferit în urma alegerilor anticipate din iunie, la care a pierdut majoritatea absolută în parlament.

Sursa: Agerpres

Brexit: Londra prezintă propunerile sale asupra frontierei irlandeze

Publicat de adinaiftime, 16 august 2017, 21:10

Guvernul britanic prezintă miercuri propunerile sale în legătură cu granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord, încercând să forțeze mâna celor 27 prin legarea acestei chestiuni de aceea a viitoarelor relații comerciale bilaterale, relatează AFP.

Comisa Europeană a reafirmat marți că, înainte de orice negociere comercială, trebuie să se avanseze în privința a trei subiecte prioritare — soarta cetățenilor europeni, costul retragerii și chestiunea frontierei irlandeze. Pentru Londra însă viitorul parteneriat comercial și negocierile pentru ieșirea din UE trebuie discutate în același timp.

Ministerul britanic responsabil cu Brexit-ul a reiterat în propunerile sale prezentate miercuri că nu dorește revenirea la posturile de frontieră, simbolul unei frontiere dure, dintre Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Avem principii foarte clare. Prioritatea noastră este să ne înțelegem asupra absenței infrastructurilor frontaliere care ar fi o revenire la posturile de frontieră din trecut și total inacceptabilă pentru Marea Britanie”, a scris ministerul într-un comunicat.

Pentru a se ajunge la acest rezultat, guvernul britanic propune UE două abordări: un „nou parteneriat vamal” ce ar permite „să nu existe nicio frontieră între Marea Britanie și Irlanda” sau „aranjamente vamale” ce ar putea include în special eliminarea declarațiilor de intrare și de ieșire a bunurilor și acorduri comerciale specifice pentru Irlanda de Nord.

Marți, guvernul britanic s-a pronunțat pentru un acord interimar de uniune vamală de aproximativ doi ani cu UE după Brexit, o propunere primită cu răceală de Bruxelles care a considerat-o prematură.

În această dispută legată de prioritatea subiectelor de negociat, guvernul de la Dublin a salutat la rândul său propunerile britanice, reamintind însă că „obiectivul imediat al următoarelor sesiuni de negocieri rămâne să se obțină progrese în privința drepturilor cetățenilor și rezolvarea chestiunii financiare, precum și chestiunile specifice Irlandei”.

Guvernul de la Londra va crea un registru pentru imigranții ce doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 08:00

Guvernul britanic intenționează să anunțe săptămâna viitoare crearea unui registru în care se vor putea înscrie cetățenii europeni rezidenți în Marea Britanie și care doresc să obțină permisul de ședere în această țară odată ce ea va ieși din Uniunea Europeană, scrie miercuri publicația El Mundo.

Executivul de la Londra dorește cu acest demers ‘să stârnească interesul’ străinilor aflați în Marea Britanie să-și regularizeze situația dacă intenționează să rămână în această țară, dar și să se evite situația în care în momentul Brexitului autoritățile să se confrunte cu o avalanșă de cereri.

Totuși, unii comentatori consideră că cei aproximativ trei milioane de cetățeni comunitari aflați în Marea Britanie vor privi cu neîncredere acest demers, de teama că în loc să obțină mult doritul permis de ședere ar putea obține o respingere explicită a acestuia.

Pe de altă parte, după cum remarcă presa britanică, acest recensământ nu va avea nicio legătură cu actualul proces de solicitare a reședinței permanente în care solicitantul trebuie să prezinte o cantitate imensă de documente prin care să ateste că el îndeplinește condițiile legale de ședere în Marea Britanie.

Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, guvernul de la Londra dorește să preia controlul asupra imigrației, iar imigranții care nu vor îndeplini condițiile legale de ședere în această țară riscă să fie expulzați.

De altfel, cu toate că încă nu este în vigoare vreo lege care să oblige europenii să solicite permisul de ședere, unele decizii ale guvernului britanic, cum ar fi expedierea de scrisori unor străini pentru a le cere să părăsească Marea Britanie, i-au determinat pe mulți să încerce să obțină permisul de ședere.(Agerpres/FOTO arhiva economica)