România beneficiază de două proiecte lansate, pe 8 august, de Comisia Europeană, în cooperare cu Guvernul României și Banca Mondială
În cadrul primului proiect, experţii vor ajuta capitalele judeţelor româneşti să-şi consolideze legăturile cu periferiile şi să utilizeze fonduri UE pentru proiecte de care să beneficieze întreaga arie urbană.
În cadrul celui de al doilea proiect, un grup de experţi va ajuta opt regiuni româneşti să-şi mărească capacitatea de inovare şi să consolideze cooperarea dintre centrele de cercetare şi companii.
Proiectul este parte a iniţiativei „Catching up Regions”, care ajută regiunile cu venituri mici să prindă din urmă restul UE.
Proiectele sunt finanțate cu 2.5 milioane de euro, bani UE din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Din studiul comandat de Guvernul român în contextul Președinției române a Consiliului UE şi realizat de Centrului pentru Studii Politice Europene reiese că aproape 20% dintre românii activi profesional, cu vârste între 20 și 64 de ani, locuiesc și lucrează într-una din țările europene.
România este țara cu cel mai mare număr de cetățeni care trăiesc într-o altă țară europeană – 19,7%, având în vedere că media pentru UE în acest sens este de 4%, informează BTA.
Alte țări în care populația calificată a migrat într-o altă țară europeană sunt: Lituania (14,8%), Croația (13,9%) și Portugalia (13,8%). La polul opus se află Germania (1,0%), Regatul Unit (1,1%) și Franța (1,3%).
Sondajul arată că majoritatea românilor plecaţi (1,2 milioane) au locuit în Italia în 2017, în Spania românii au fost în număr de 700.000, iar în Germania 500.000. Studiul consacră un întreg capitol „exodului creierelor”. Românii cu studii superioare sunt cei mai mobili și mulți sunt gata să plece, reiese din rezultate.
Salariile mai mari și găsirea mai ușoară a locurilor de muncă nu mai sunt singurele motive pentru emigrarea forței de muncă. Un sondaj european din 2016 a arătat că emigranții, în special cei calificați, părăsesc țările cu instituții slabe. „Calitatea instituțiilor are o importanţă tot mai mare pentru emigranţii calificaţi, în timp ce cei necalificaţi pot să fie atraşi de ajutoarele sociale din statele în care emigrează”, arată studiul.
Concomitent cu calitatea instituțiilor, ultimele studii au arătat că satisfacția vieții și așteptările legate de perspectivele economice individuale pot avea influenţă asupra intenţiilor de emigrare în alt stat, arată Centrul pentru Studii Politice Europene. Influență au şi factori cum ar fi: calitatea vieții, mulţumirea privind zona rezidențială, existenţa unor oportunități pentru copii, mulţumire legat de veniturile casei și încrederea în alegerile naționale. Potrivit datelor, aproape 60% dintre emigranții români trimit în mod regulat bani rudelor care trăiesc în România.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
