Centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, în județul Harghita!
Foto: Sursa foto: bucurestifm
Publicat de Andra Radu,
22 decembrie 2022, 14:50 / actualizat: 22 decembrie 2022, 17:32
În județul Harghita există un singur centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, din cauza interesului scăzut pentru vaccinare.
Centrul este situat în incinta Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, iar vaccinarea se face strict pe bază de programare și doar atunci când există suficienți doritori astfel încât să fie alocat și personal medical în acest sens.
Primele 24 de persoane au fost vaccinate marți, săptămâna aceasta, iar mâine va avea loc o nouă rundă de vaccinări cu personal medical.
Noi programări se vor face, cel mai probabil, pentru anul viitor, a precizat coordonatorul centrului, medicul epidemiolog Sergiu Sîrgeorzan.
Rapelul cu noua variantă a vaccinului COVID-19 se poate administra tuturor persoanelor care au o schemă completă de vaccinare, adică trei doze cu Pfizer sau o doză cu Johnson.
Primele doze din noua variantă de vaccin împotriva Covid au ajuns săptămâna trecută în județul Harghita.
O parte au fost alocate centrului de vaccinare, iar mai puțin de 200 de doze au fost distribuie medicilor de familie care, până acum, nu au raportat nici o administrare, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Harghita.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele pentru operații speciale ale Armatei participă până pe 13 mai la două exerciții multinaționale de instruire.
„Trojan Footprint 22” este planificat și coordonat de Comandamentul Statelor Unite pentru operații speciale în Europa și are ca scop testarea procedurilor de tip multidomeniu, specifice militarilor din forțele speciale, ne-a declarat ofițerul de relații publice al Comandamentului forțelor pentru operații speciale, maiorul Alexandru Ivanof.
Alexandru Ivanof:Exercițiul este unul de tradiție al Forțelor pentru Operații Speciale. Are deja câțiva ani de când se desfășoară în Europa.
Anul acesta va avea loc simultan în 15 țări europene, printre care și pe teritoriul României.
Timp de două săptămâni, peste 800 de militari români și aparținând țărilor aliate sau partenere se vor antrena, pe baza unui scenariu fictiv, dar în același timp adaptat posibilelor amenințări operaționale.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cel de-al doilea exercițiu, Junction Strike 22, este organizat anual de Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale din Armata României și urmărește evaluarea nivelului de pregătire atins de participanți.
Activitățile de instruire au loc în poligoane militare din județele Mureș, Harghita, Bacău, Constanța și Brașov.
ANM a emis, astăzi, o atenţionare Cod portocaliu de ninsori abundente şi viscol în zonele montane din 10 judeţe, până miercuri dimineaţa, precum şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe.
Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 23:00 – 01 decembrie, ora 11:00, în nordul Carpaţilor Orientali, local în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1.500 m, rafalele vor depăşi 75-85 km/h şi va fi viscol.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod portocaliu sunt: Satu Mare, Maramureş, Suceava, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Alba şi Caraş Severin.
Separat, ANM a emis şi o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului şi ninsori în zone din 24 de judeţe. Potrivit meteorologilor, în perioada 30 noiembrie, ora 20:00 – 01 decembrie, ora 16:00, în zona montană şi submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 şi 65 km/h.
La altitudini de peste 1.700 m, rafalele vor depăşi 85-95 km/h, viscolind ninsoarea. Până în dimineaţa zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala şi în regiunile nord-vestice.
Judeţele vizate de această atenţionare Cod galben sunt: Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş, Sălaj, Bihor, Alba, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Covasna, Harghita şi Neamţ.
ANM a emis o atenţionare Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabilă de marţi noaptea şi până miercuri după-amiaza în zonele de munte din 20 de judeţe.
În intervalul 6 aprilie, ora 23:00 – 7 aprilie, ora 18:00, în sudul Banatului, sudul şi estul Transilvaniei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 60 km/h.
La altitudini de peste 1.500 de metri, vor fi rafale de peste 80 – 90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată şi vizibilitatea redusă sub 100 de metri.
Judeţele marcate cu Cod galben sunt Alba, Braşov, Dâmboviţa, Maramureş, Sibiu, Argeş, Buzău, Gorj, Mureş, Suceava, Bacău, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Prahova şi Vrancea.
Pentru intervalul 6 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 10:00, a fost emisă o informare de precipitaţii moderate cantitativ şi vreme deosebit de rece în toată ţara.
Potrivit meteorologilor, începând din noaptea de marţi spre miercuri (6/7 aprilie), în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării, precum şi în zonele montane şi deluroase, vor predomina precipitaţiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15 – 20 litri/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.
Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.
Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată ţara, cu temperaturi minime preponderent negative.
Precipitaţii mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marţi (6 aprilie) şi în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă (10 aprilie) vremea se va menţine deosebit de rece, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor local se va produce brumă.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” al judeţului Harghita va organiza fazele zonale ale concursurilor profesionale ale Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă în perioada 20 – 21 iunie, în localitatea Ciceu.
Faza județeană a competiției va avea loc joi, începând cu ora 10.
Potrivit ISU Harghita, echipele câștigătoare la fazele zonale se vor întrece în cadrul etapei județene.
Principalele obiective ale competiţiei sunt:dezvoltarea şi perfecţionarea aptitudinilor şi deprinderilor specifice, evaluarea nivelului de pregătire a capacităţii de intervenţie , popularizarea, în rândul cetăţenilor, a unor aspecte din activităţile desfăşurate de către aceste servicii, precum și dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare.
Pompierii civili îşi vor putea arăta iscusinţa în cele trei probe ale concursului: ştafeta 4×100 m, pista cu obstacole, precum şi realizarea dispozitivului de intervenţie.
Eforturile depuse de concurenţi vor fi răsplătite cu premii ce vor consta în cupe şi diplome. Echipa care se va clasa pe prima treaptă a podiumului va reprezenta judeţul Harghita la faza interjudeţeană a concursului, care se va desfășura la începutul lunii iulie, în municipiul Bistrița.
Potrivit unui comunicat al Gărzii de Mediu Harghita, în primele 5 luni ale anului au fost efectuate 28 de controale.
În urma acestora, comisarii Gărzii de Mediu au dispus sistarea activităţi la trei firme care nu aveau autorizaţie de mediu, au înaintat organelor de cercetare penală patru sesizări pentru că agenţii economici exploatau masă lemnoasă în arii protejate, fără să aibă avizul custozilor, şi au aplicat 12 sancţiuni pentru alte încălcări ale legislaţiei în domeniu, în valoare totală de aproape 500 de mii de lei.
Garda de Mediu a anunţat că astfel de acţiuni vor continua, iar agenţii economici care nu respectă legea sunt pasibili de amenzi.
Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.
Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.
Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.
De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.
Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.
Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.
Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.
În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.
De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”
Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.
Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.
Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.
Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.
Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.
Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.
Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.
Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:
„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”
O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.
În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.
„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”
Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.
Toate orașele și regiunile UE beneficiază de pe urma Planului de investiții al uniunii în valoare de 315 miliarde EUR și contribuie totodată la acest plan. – aceasta a fost tema sesiunii plenare din aprilie a Comitetului European al Regiunilor (CoR).
Membrii Comitetului European al regiunilor au adoptat avizul la Fondul european de investiții strategice cu peste 140 de modificări prezentate la proiectul inițial.
În cadrul eforturilor sale de a crea o economie mai durabilă, Comisia Europeană are în vedere măsuri de îmbunătățire a consumului energetic în clădiri. Comitetul European al regiunilor a adoptat avizul elaborat de Borboly Csaba, președintele Consiliului județean Harghita. Pe lângă preocuparea legată de faptul că nu se menționa utilizarea energiei regenerabile, care poate contribui în mod semnificativ la durabilitatea unei clădiri, în aviz sugera și ca UE trebuie să ajute regiunile mai puțin dezvoltate să facă față provocărilor legate de clădirile durabile și să faciliteze extinderea infrastructurii verzi.
Am subliniat, de asemenea,necesitatea redescoperirii materialelor și tehnologiilor tradiționale, care reprezintă o mare oportunitate în regțndirea clădirilor durabile.
Întrucât la 31 martie a expirat sistemul UE al cotelor de lapte, Comitetul a discutat despre impactul producţiei de lactate asupra regiunilor UE la inițiativa lui René Souchon, președintele Regiunii Auvergne. În recomandările sale, el solicita ca UE să ia măsuri urgente pentru a salvgarda venitul tuturor producătorilor de lactate, solicitând o creștere imediată a nivelului plasei de siguranță pentru aceștia, în așteptarea introducerii unui alt mecanism.
Pe ordinea de zi s-au mai aflat, printre altele şi următoarele avize: strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015, raportor: Franz Schausberger,reprezentant al Landului Salzburg; si punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile din 2011, raportor general: Spyros Spyridon,membru al Consiliului local din Poros.
Astăzi vă luăm măsura la pălărie, sau la clop, cum îi mai spune, pentru că aveți toate șansele să vă alegeți, nu cu una, ci cu sute de pălării de paie, confecționate în Transilvania și expuse în unicul muzeu al pălăriilor de paie din țara noastră.
„Jos pălăria” sau “le a kalappal”, expresia în limba maghiară
Această prezentare necesită JavaScript.
Pe DN 13A, dinspre Bălăușeri spre Sovata, nu ai cum să nu remarci un indicator care te trimite la dreapta spre Crișeni, la Muzeul Pălăriilor de Paie: 16 km. O nimica toată, vei spune, după ce ai străbătut sute de kilometri pentru a ajunge în zonă. Am luat drumul Crișeniului doar după ce m-am asigurat, telefonic, că ușile muzeului sunt deschise la orice oră, în orice zi.
N-aș putea spune că porțiunea de 16 km a fost una lipsită de emoții, am părăsit repede asfaltul, am dat de drumul de piatră care înconjoară lacul Bezid, un lac învăluit de mister și pe fundul căruia se află un întreg sat scufundat.
Drumul județean te conduce pînă în satul situat pe valea pârâului Cușmed.
De pierdut printre coamele de deal, departe de orice așezare, nici gând! Muzeul este foarte bine promovat prin indicatoarele aflate la margine de drum și, pe deasupra, oamenii locului sunt obișnuiți cu străinii curioși să vadă un Muzeu al Pălăriilor de Paie.
Această prezentare necesită JavaScript.
Ajung pe înserate la muzeu, o casă țărănească tradițională cu prispă și cu mușcate la geam, construită cu 156 de ani în urmă. În curte cu fântână și foișor, sau filigorie cum îi mai spunem prin Ardeal, evident în formă de pălărie. Filigoria este decorată cu tăbliţe cu proverbe neaoșe, toate având ca temă clopul.” Multe lucruri ascunse se aranjează sub o pălărie”, sună un astfel de proverb. Fără comentarii…
Această prezentare necesită JavaScript.
Custodele Muzeului Pălăriilor de Paie care ne-a deschis larg porțile este Szőcs Lajos, fiu, nepot, strănepot și stra-strănepot de meșteșugar al spicelor de aur. Câte sute de kilometri de împletituri filigranate le-au trecut prin mâini celor din Crişeni, cine mai știe?! Aveam să aflu că și paiele folosite sunt speciale. Povestea pălăriilor nu se lasă așteptată. Și la cât de veche e tradiția, de vreo 200 de ani, urma un interviu foarte interesant.
Peste 1075 de săgeți indicatoare cu fel de fel de țări, localități, distanțe, nume de persoane. Din Australia, China, Statele Unite sau Canada, din Ungaria sau Franța.Toate stau mărturie a notorietății acestei mici așezări din Transilvania.
Această prezentare necesită JavaScript.
Tot în curte, dai peste o mie de pietre de dimensiuni și forme care mai de care, „sculptate” de-a lungul anilor de apele Cușmedului, apa care curge chiar pe lîngă pălantul Muzeului, deschis în 2001 .
Una din pietre este un fel de radar meteo. “Fur” repede câteva fotografii la lumina naturală.
Această prezentare necesită JavaScript.
Vedeta de necontestat a Muzeului este cea mai mare pălărie, zice-se, din lume, confecționată în 2004: 2,5 kg, 2 metri diametru, 500 de metri de împletitură de paie, peste 22 de mii de fire de paie, un kilometru și jumătate de ață, pălărie la care Szőcs Lajos a lucrat aproape două săptămâni. Un record omologat, cum altfel?!
Tare-s faine pînă acum poveștile astea cu pălării. Vorba de început: Jos pălăria!
Într-una din încăperile muzeului este un perete întreg decorat cu pălării: mai mari, mai mici, mai aristocrate, mai neaoșe. E și firesc, pentru că fiecare își are povestea: pălăria de mireasă – unică în țara noastră, pălăria cu solniță, pălării mexicane, pălării de pescar, de vânător, de gospodar.
Felul în care purtai pălăria era un semn al etniei, al stării sociale, al vârstei, al bogăției. Apoi, fiecare zonă etnografică are pălăria ei. Imediat am recunoscut modelul pălăriei purtate de Nicolae Sabău. Pălăriile de Oaș sunt unice și ele.
Această prezentare necesită JavaScript.
Cândva, pălăriile de la Crișeni ajungeau în Asia, îmi spune Szőcs Lajos.
În 2004, o pălărie de la Crișeni, sătucul dintre dealuri, a ajuns și la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, la actorul Sergiu Tudose.
În ultima încăpere pe care o vizităm sunt păstrate mașinăriile vechi de sute de ani, foarte costisitoare. Costul lor era echivalent cu cel primit pe două vite, de pildă, sau pe o mașină, după cum își amintește Szőcs Lajos.
Refacem drumul parcurs de spicul de grâu de la secerat, pînă la obiectul vestimentar atât de apreciat: pălăria de paie. Maeștrii pălăriilor, pălărierii, reprezintă doar 20 la sută, în vreme ce 80 la sută dintre meșteri sunt doar împletitori.
Această prezentare necesită JavaScript.
Și pentru că iarna bate la ușă, iar serile sunt lungi, la gura sobei se vor naște mii de metri de împletituri aurii, dar si noi povești simpatice despre pălării. E simplu: vara se vând pălăriile, iarna sunt confecționate, spune Szőcs Lajos.
În Crișeni, la ceas de seară s-a lăsat liniștea, ciurda satului e la adăpost, miroase a toamnă blândă, a bostan copt în ler, a semințe de dovleac prăjite. Pe unde te-ntorci, oamenii sunt prietenoși. Există și o asociație a confecționerilor de pălării la Crișeni.
Vara sunt organizate tabere pentru tineri, au ocazia să-și pună mâinile în slujba spicelor aurii, se fac sute de fotografii.
Nu care cumva să uit că este și wi fi pentru disperații după conexiune la net, dar fără semnal la telefonul mobil.
Și după atâtea povești ascunse în pălăriile de paie, sunt tare curioasă câte alte proverbe cu și despre pălării v-au venit în minte?
“Aceeași Mărie cu altă pălărie”. Vă sună cunoscute aceste vorbe?
Că tare potrivite mai sunt în zilele noastre.
A, şi mai ştiu eu unul: du-ţi repede mâna la pălărie, şi încet la buzunar. La fel de potrivit zilelor noastre.
Ne scoatem pălăria cu respect, domnule Szőcs Lajos! La drumul de întoarcere, m-a însoţit un înger păzitor din spice de aur, confecţionat la Crişeni, Harghita.
Călătorului îi stă bine pe cărările Transilvaniei. Jos pălăria!
Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş solicită premierul să numească în fruntea Ministerului Culturii un profesionist recunoscut, indiferent de naţionalitate
Acesta trebuie să schimbe radical modul în care a fost condus Ministerul sub mandatul UDMR.
Conducerea Forumului menţionează, într-un comunicat de presă că doamna Biro Rozalia, propusă de UDMR pentru această funcţie „nu are nici un merit sau vreo performanţă culturală” care să o recomande pentru această funcţie importantă.
Consiliul director al Forumului solicită, totodată, premierului Victor Ponta să dispună un control minuţios asupra modului în care au fost gestionate fondurile publice ale Ministerului Culturii în mandatele lui Kelemen Hunor.
Forumul Civic al Românilor reuneşte aproape 30 de ONG-uri româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, iar preşedintele de onoare al acestuia este IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei.
Atât au de prestat cei care nu şi-au achitat amenzile la primăriile din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Toplița.
Pentru că datoriile se ridică deja la peste 5.500 de lei, primăriile au cerut ajutorul Inspectoratului de Jandarmi Harghita care a solicitat instanţelor transformarea lor în muncă în folosul comunităţii.
Anul acesta au existat 31 de astfel de situaţii, din care au fost soluţionate deocamdată doar jumătate, a precizat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Harghita, Gheorghe Suciu.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
