Plan global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19

Publicat de Andra Radu, 26 martie 2020, 13:40

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat ieri un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, în valoare de 2 miliarde de dolari, pentru combaterea COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.

COVID-19 a provocat deja decesul a peste 16.000 de peroane în lumea întreagă, raportându-se aproape 400.000 de cazuri de infectare. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii, iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilor climatice.

Planul de răspuns va fi implementat de către agențiile ONU, împreună cu ONG-urile internaționale și consorțiile neguvernamentale ce joacă un rol direct la nivelul răspunsului. Acesta va permite:

• livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și echipamente medicale pentru tratarea pacienților;
• instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor în tabere și amplasamente;
• lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate proteja pe sine și pe ceilalți împotriva virusului;
• crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul lucrătorilor umanitari și al proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a afirmat:

„COVID-19 amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente.

Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure. Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.

Subsecretarul General pentru Afaceri Umanitare, Mark Lowcock, a declarat:

„COVID-19 a complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii. Acum, virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil la apă curată și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor ajunge în stare critică.

 Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele mai sărace și mai vulnerabile în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să se răspândească liber în aceste locuri, vom expune milioane de oameni la un risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va putea face din nou înconjurul lumii.  

 Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul teritoriu acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de așteptat. Însă cruntul adevăr este că nu vor reuși să își protejeze populația dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele mai sărace să se protejeze.

 Prioritatea noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să continuăm să sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de implementare a unui răspuns la nivel global vor pune la dispoziția organizațiilor umanitare instrumentele necesare pentru a lupta împotriva virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii COVID-19 pe întreg mapamondul”.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat:

„Virusul se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele care se confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru, nu numai din motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi toți și pentru a suprima această pandemie. Totodată, nu trebuie să combatem pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”. 

Directorul executiv al  UNICEF, Henrietta H. Fore, a declarat:

„Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea școlilor afectează educația, sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază. Riscul de exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în cel al fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de conflict, consecințele vor fi unele fără precedent. Nu trebuie să îi abandonăm”.

La lansarea virtuală a Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19, Secretarului General al ONU i s-au alăturat, prin legătură video, dl Lowcock, dr. Tedros și dna. Fore.

Împreună, au făcut apel la statele membre ale ONU să contribuie la reducerea impactului COVID-19 în țările vulnerabile și la oprirea răspândirii virusului la nivel mondial, prin oferirea unui sprijin cât mai solid acestui plan, susținând totodată apelurile umanitare existente ce ajută peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența umanitară furnizată de ONU.

Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua amploare, în care și mai mulți copii ar putea deveni subnutriți și în care extremiștii ar putea prelua controlul – un mediu ce ar constitui un teren extrem de fertil pentru coronavirus.

Pentru demararea planului de răspuns, dl. Lowcock a alocat alte 60 de milioane de dolari din Fondul central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF). Astfel, sprijinul acordat de CERF acțiunilor umanitare întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19 a ajuns la 75 de milioane de dolari. În plus, din fondurile comune grupate în funcție de țară s-au alocat peste 3 milioane de dolari până în prezent.

Această nouă alocare CERF – una dintre cele mai consistente realizate vreodată – va ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, OMS să oprească răspândirea pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern.

Sprijinul va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și mintale, al apei și salubrității, al nutriției și al protecției.