Consiliul Afaceri Generale a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2016, 10:30

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, prezidat de ministrul slovac Ivan Korcok, a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE şi a transmis Comisiei Europene să pregătească chestionarul la care va trebui să răspundă guvernul bosniac:

“Consiliul a fost de acord şi a invitat Comisia să înceapă să lucreze la avizul privind cererea Bosniei-Herţegovina pentru aderare. Acest lucru este cred un moment bun, care demonstrează în mod clar că politica de extindere este credibilă. Aceasta înseamnă că am văzut că Bosnia-Herţegovina lucrează din greu pentru a îndeplini condiţiile definite, iar Preşedinţia slovacă a fost încântată să sprijine această candidatură.”

Decizia a fost adoptată după ce s-a apreciat că Bosnia-Herţegovina a îndeplinit toate criteriile din agenda europeană, după ce a înaintat cererea de primire a statutului de stat candidat la UE în februarie 2016.

Un alt punct pe agenda Consiliului Afaceri Generale au fost dezbaterile cu privire la pregătirea Consiliului European din octombrie. Două din punctele din foaia de parcurs, care a fost adoptată la Bratislava, vor fi pe agenda europeană a Consiliului, respectiv migraţia şi politica comercială, iar un al treilea punct asupra căruia s-a convenit în cadrul consiliului că va fi pe ordinea de zi în luna octombrie este relaţia cu Rusia.

Agenda reuniunii a mai prevăzut şi un schimb de opinii cu privire la elementele cuprinse în scrisoarea de intenţie a Comisiei Europeane din 14 septembrie 2016 care vizează priorităţile pentru perioada următoare.

La Bruxelles, s-a discutat despre progresele realizate de Bosnia și Herțegovina pe agenda de reforme

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 septembrie 2016, 10:30

Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu negocierile politicii europene de vecinătate și extindere a declarat:

Țara merge înainte pe un drum foarte bun și cred că ar trebui să încercăm să facem totul pentru a menține acest impuls; măsurile luate acum sunt foarte importante în perspectiva europeană, precum adoptarea unui mecanism de coordonare privind aspectele UE și semnarea inițială a protocolului privind adaptarea la SAA.

Denis ZVIZDIĆ, președintele Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a afirmat angajamentul foarte clar și consecvent al Bosniei și Herțegovina de a continua dezvoltarea economică, procesele de integrare economică și consolidarea statului de drept. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, faptul că toate cele 3 condiții stabilite pentru Bosnia în urmă cu 18 luni, au fost îndeplinite cu succes, inclusiv mecanismul de coordonare, care a fost adoptat în urmă cu câteva săptămâni .

Un motiv de optimism este că în ultimele 16 luni , au fost create peste 25.000 de locuri de muncă, predominant pentru tineri, care deschid noi perspective pentru ei și pentru Bosnia și Herțegovina, în ansamblul său .

Calea UE rămâne cea mai importantă prioritate de politică externă, nu există nici o alternativă la acest lucru, de asemenea, dezvoltarea economică și punerea în aplicare a reformei . Oricât de dificile ar fi aceste reforme, cetățenii Bosniei Herțegovina știu că ele conduc la dezvoltarea economică și la crearea unor condiții mai bune pentru toți , consolidează statului de drept și lupta împotriva tuturor formelor de extremism și deasemenea îmbunătățesc cooperarea regională.

Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2016, 10:30

Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul olandez Bert Koenders a primit cererea în numele statelor membre UE și în calitatea sa de președinte al Consiliului.

Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders a subliniat eforturile depuse de Bosnia și Herțegovina de a răspunde așteptărilor cetățenilor ei adăugînd că este o zi de sărbătoare pentru toată lumea. În urmă cu numai 22 de ani s-a scris una din cele mai negre pagini din istoria recentă a Europei iar astăzi ne bucurăm să celebrăm un nou pas către un continent unit și în pace a spus ministrul Koenders care a atras atenția asupra calendarului de lucru pentru următoarea perioadă: Aș vrea, în mod special să subliniez data aprobării agendei de reforme din țara dumneavoastră, în iulie, și a planului de acțiuni, în octombrie. Consiliul consideră că o implementare substanțială a reformelor este necesară pentru ca Uniunea Europeană să ia în considerare cererea de aderare. De aceea este important să perseverați pe drumul pe care ați început acum un an. Vă încurajez să beneficiați de momentul creat în țara dumneavoastră și să continuați pe calea reformelor în parteneriat cu societatea civilă.

Președintele în exercițiu al președinției colegiale a Bosniei și Herțegovina, Dragan Covic a depus cererea în numele bosniacilor, croaților și sârbilor care formează Bosnia și Herțegovina.

Vedem că primul nostru vecin, Croația, este deja membru al Uniunii Europene, Muntenegru este pe cale aderării ca și Serbia. Bosnia Herțegovina este și ea parte a acestui continent. Vă mulțumesc foarte mult pentru tot ceea ce ați făcut doamnă Mogherini, vă mulțumesc domnule Hahn, Vă mulțumesc pentru susținere dar, vă asigur, suntem conștienți că aceasta este datoria noastră, noi trebuie să o împlinim. Vă mulțumesc foarte mult și aștept cu plăcere să avem succese împreună.

După un an de pregătiri susținute în care Uniunea Europeană a fost un partener activ pentru Bosnia Herțegovina, prezentă la momentul oficial al depunerii cererii de aderare, comisarul pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:
Este o veste bună că putem să primim cererea dumneavoastră de aderare. O veste bună care este rezultatul unei munci intense pe care dvs. ați depus o împreună cu noi dar, în mare măsură, este realizarea dumneavoastră. Cred că, în primul rând, este o veste bună pentru poporul dumneavoastră care poate vedea, astăzi, că dacă se conlucrează la toate nivelurile politice, guvernamentale, către un scop comun se pot înregistra succese. Acesta este un mesaj clar, ferm pentru politicienii din țara dumneavoastră pe care sper că-l veți avea în vedere pe parcursul pașilor pe care avem să-i facem mai departe.

Consiliul Afacerilor Generale al UE va reveni la cererea depusă de Bosnia și Herțegovina ca urmare a progreselor semnificative referitoare la implementarea unui plan de reformare.

Grecia a activat mecanismul de protecție civilă al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2015, 08:00

Mii de hectare de pădure sunt mistuite anual de flăcări. Deși țările din sudul Europei prezintă cel mai mare risc de incendii forestiere, niciun stat nu este ferit. Atunci când autorităţile naționale sunt depășite, se activează mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat recent în cazul Greciei. Explică Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

Premierul elen Alexis Tsipras a cerut ajutorul statelor europene pentru a stinge mai repede incendiile de vegetaţie. Trei sate din sudul Greciei au fost evacuate din calea flăcărilor. Franţa s-a numărat printre ţările care au răspuns prompt solicităriii şi au trimis două avioane speciale şi unul de recunoaştere. În prezent situaţia este sub control, însă riscul rămâne. Poliţia din Atena a arestat doi bărbaţi, un grec şi un bulgar, suspectaţi că au contribuit involuntar la declanşarea incendiilor care au făcut ravagii.

Incendiile de pădure sunt frecvente vara în Grecia, din cauza vânturile puternice şi temperaturile ridicate. Cel mai devastator incendiu a fost înregistrat în 2007, când au murit zeci de persoane şi mii de hectare de pădure au fost distruse.

Atunci când avem de-a face cu un dezastru, fiecare minut contează. Un răspuns imediat, coordonat şi pre-planificat salvează vieţi. Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgenţă a fost înființat în mai 2013, exact pentru acest motiv: pentru a permite Uniunii Europene şi statelor sale membre să răspundă rapid și în mod eficient la copleşitoarele dezastre naturale şi artificiale. Centrul este noua ‘inimă operațională’ a mecanismului de protecție civilă. El colectează și analizează informații în timp real, are capacitatea de a coordona acțiuni de intervenție simultane, în diferite zone, timp de 24 de ore / 7 zile pe săptămână.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a monitorizat peste 300 de dezastre și a primit mai mult de 200 de cereri de asistență. A intervenit în unele dintre cele mai devastatoare dezastre, spune Maria Ciorba, consilier Centrul de Informare Europe Direct Timişoara.

În 2012 au existat nouă cereri de asistență. Este vorba de Bulgaria, Muntenegru, Albania, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Grecia și Portugalia, care au solicitat sprijin aerian. De asemnea Spania a deschis un caz de pre-alertă. În 2013, Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă a fost activat pentru a răspunde cererilor de asistență pentru incendii forestiere în Bosnia Herțegovina și Portugalia, precum și pentru o pre-alertă în Bulgaria. În 2014, au existat cereri de asistență din Suedia și Grecia.

Legislația mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost revizuită în 2013. Atunci a fost creat un centru de răspuns pentru situaţii de urgenţă al Uniunii Europene, care are scopul de a monitoriza activ riscul incendiilor forestiere și incidența în întreaga Europă. Pe parcursul perioadei de vară, sunt organizate conferințe video săptămânale cu țările cu risc ridicat de incendii forestiere: Croația, Franța. Grecia, Italia Portugalia și Spania.

Uniunea Europeană este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume şi ajută anual peste 120 de milioane de persoane.

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.