Propunerea „Hora” a unei agenţii de publicitate din Bucureşti a fost aleasă identitatea vizuală ce va reprezenta Centenarul Marii Uniri de la 1918, informează Ministerul Culturii.
Logo-ul conţine numărul 100 şi a fost construit pornind de la două cercuri reunite de simbolul infinitului.
Cercurile sunt compuse din puncte individuale care cresc şi se dezvoltă.
Logo-ul va fi folosit pentru toate materialele dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi al Războiului pentru Întregirea Neamului.
E vremea nunților și fiecare moment al acestui ceremonial practicat mai ales toamna, din septembrie până la Lăsatul Postului de Crăciun este important. Intrarea într-o nouă etapă a vieţii este o intrare fastuoasă, pentru care se organizează acte rituale specifice. Viitorii miri trec simbolic pe sub arcada triumfului dragostei asupra efemerului, pe sub cupola confecţionată special în sâmbăta nunţii.
În satul Frăţila, comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, viitorii miri şi rudele lor merg prin sat pentru a invita tinerii să participe la confecţionarea curcubeului. Oferă prăjituri şi băutură şi se întorc însoţiţi de cei ce au acceptat invitaţia.
Ei vor împodobi coroana, care va fi aşezată ca un curcubeu deasupra porţilor curţii părinteşti, acolo unde va avea loc masa mare, petrecerea. Tinerii aduc flori, crenguţe de brad şi împodobesc curcubeul. După ce cununa-curcubeu va fi aşezată deasupra porţii, se face o horă în care joacă doar cei ce au aranjat curcubeul. După terminarea jocului, tinerii miri, ţinându-se de braţ, păşesc pe sub această cupolă îndreptându-se spre răsărit, apoi spre apus.
Drumul lor simbolizează trecerea prin viaţă, unul alături de celălalt. Odată „curcubeul” înălţat, ginerele şi părinţii mirilor merg prin sat pentru a chema la nuntă.
Ginerele îi va îmbia să bea ţuică dulce din plosca, pe care o poartă ca semn de ”veste”. Tinerii vor reveni la casa mirelui după lăsarea serii pentru a petrece până spre zorii zilei de duminică.
Semnificaţia curcubeului poate fi mult mai profundă. Curcubeul este „cale şi mediere între lumea de aici, de jos şi cea de dincolo, ascunsă în spatele înaltului cerului. El este puntea pe care o folosesc zeii şi eroii, între cele două lumi”[1].El uneşte cele două jumătăţi separate (Platon) pentru a reda unitatea de la începuturi. În mentalitatea tradiţională românească curcubeul pe cer semnifică apropierea unui eveniment fericit. Aceste semnificaţii pot motiva dorinţa familiilor tinerilor de a avea poarta împodobită cu o coroană de flori şi crengi de brad (semn al tinereţii). Trecerea pe sub arcada verde va reprezenta prima „trecere” a tinerilor. A doua se va face sub arcada bisericii la cununia religioasă.
Astăzi simbolistica s-a extins şi asupra altor momente ale căsătoriei. La ieşirea de la cununia civilă, participanţii formează din flori o arcadă, pe sub care tinerii căsătoriţi coboară treptele. Se aruncă cu confeti. La biserică se aruncă boabe de grâu, petale de trandafiri, simbolizând ploaia de bucurie a începutului de drum.
Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin
[1] Jean Chevalier, Alain Gherbrant, Dicţionar de simboluri, vol. I, Bucureşti, Editura Artemis, 1993, p. 420.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
