Împreună pictăm Catedrala Mântuirii Neamului

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 august 2023, 16:57

În București, pe „Dealul Arsenalului”, mare construcție hărăzită să atingă Cerul. Este Catedrala Mântuirii Neamului cu semnificație istorică dincolo de timp și generații – biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea, ca gest de mântuire  a neamului românesc, de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenței statale.

Mare parte din ceea ce aflați în această ediție a emisiunii a fost preluată din site-ul special dedicat Catedralei Naționale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, este explicația redată în cuvântul Părintelui Patriarh Daniel.

Catedrala Mântuirii Neamului numită și Catedrala Națională a României este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale.

Părintele Patriarh Daniel a spus adesea despre Catedrala Naţională că are „valoare de simbol”, fiind dedicată „comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”: „Este simbol al recunoștinței pentru mântuirea sau izbăvirea românilor de mari și multe primejdii și necazuri”.

La sfințire, în piciorul Sfintei Mese a fost introdusă o listă cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți, ceea ce face din Catedrala Națională cel mai mare monument al eroilor din România.

Odată cu lista eroilor, în Sf. Masă din altar au fost introduse și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel – cei din urmă printre cei mai vechi martiri cunoscuți pe pământ românesc.

Șantierul Catedralei Na­țio­nale este cel mai important proiect cultural în lucru. Este un  univers aparte, în activitate coordonată minuțios pentru săvârșirea celor rânduite de Biserica Ortodoxă Română.

Aici ne întâlnim cu pictorul Daniel Codrescu coordonatorul lucrărilor de mozaic și al echipei de specialiști implicați în acest proiect, pe care ne-am gândit să-i susținem mai ales cu rugăciuni, gânduri și cuvinte bune, în campania „Împreună Pictăm Catedrala Națională”.

Catedrala Națională este legătura românilor cu trecutul și, prin aceasta, afirmarea identității lor. Totodată, ea este și o privire spre viitor, un testament pentru generațiile viitoare.

Tot de pe site-ul Catedralei Naționale aflăm că mozaicurile catedralei vor ilustra, conform planului iconografic, scene preluate din Vechiul și Noul Testament, figuri alegorice, evenimente din viața Mântuitorului, ale Sfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și ale altor sfinți care, prin intermediul reprezentării lor, vor reda fundamentul istoric al bisericii ortodoxe.

Pictura bisericească în mozaic este cea mai expresivă și mai valoroasă formă sub care se putea executa înveșmântarea interioară a Catedralei Naționale. Dincolo de rezistența în timp, care exclude orice pericol de a-și pierde proprietățile estetice de-a lungul veacurilor, mozaicul rezistă la condiții de umezeală și temperaturi ridicate, are posibilitatea de a fi curățat foarte ușor, costurile de întreținere fiind foarte scăzute.

Realizarea unui metru pătrat de mozaic presupune îmbinarea a aproximativ 10.000 pietricele, aplicate cu un adeziv special pe baza de ciment.

Datorită strălucirilor și a materialității sale specifice, mozaicul deține o calitate aparte care permite imaginii imprimarea unui caracter extrem de dinamic, care modifică percepția senzorială a privitorului în funcție de momentul zilei sau de modul în care circulă lumina.

Cât despre chipul tainic și existența vieții din chipul iconografic s-au consemnat mii de mărturii, care continuă și azi să existe prin lucrarea Harului dumnezeiesc, fapt care ne îndeamnă, în credința ortodoxă, să afirmăm că icoana este mai mult decât o reprezentare iconografică și stilistică adaptată, ci este un izvor ființial trainic.

Întâlnirea ochi în ochi cu Dumnezeu necesită înfățișarea stării de desăvârșire a chipului dumnezeiesc relevat creștinului, aflat în căutarea desăvârșirii. Această întâlnire poate avea loc numai prin icoană, care poartă în sine o reprezentare a chipului neschimbător și statornic a lui Dumnezeu și a sfinților întru care este slăvit. Abia acesta este punctul în care icoana își atinge rolul de fereastră spre cer, prin intermediul căruia Lumina cea adevărată pătrunde, în mod consimțit, în sufletul nostru.

Realizator emisiune: Camelia Teodosiu

Foto: Daniel Codrescu

Muzeul Național al Țăranului Român: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 septembrie 2018, 10:15

Muzeul Național al Țăranului Român continuă tradiția celebrării uneia dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei: Înălțarea Sfintei Cruci, printr-o nouă serie de întâlniri cu artiști și meșteri iconari, care are loc, în fiecare an, în preajma zilei de 14 septembrie, în cadrul Târgului iconarilor și al meșterilor cruceri. Anul acesta vă așteptăm în perioada 14 – 16 septembrie, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari.

Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.

Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale ca: Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante ne-împuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi.

Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă.

Ateliere / întâlniri

Intrate deja în obișnuitul târgului, atelierele de pictură pe sticlă și lemn, cât și cel de însemnat și încrustat cruci, vor fi prezente în acest an cu tehnici și teme prin care copiii, dar și adulții sunt invitați să descopere cum desenau iconarii vechi izvoadele și zugrăveau sfinții și îngerii, pictând pe dosul sticlei sau pe lemn grunduit, cum se însemnează și se încrustează pristolnicele și icoanele de vatră, în cadrul unor întâlniri cu câțiva dintre iconarii și crucerii al căror meșteșug prezintă atât o raportare adecvată la canon, cât și o sursă de inspirație pentru noi creații.

Programul atelierelor:

Vineri, 14 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu Bogdan Herascu – vârsta minimă 8 ani (înscrierile se fac numai la telefon 0726 237 376)

Sâmbătă, 15 septembrie

orele 11-13 / atelier de crucerit în lemn cu meșterul Vasile Moldoveanu – vârsta minimă 10 ani

orele 14-16 / atelier de pictură pe sticlă cu meșterul iconar Angela Ludoșanu – vârsta minimă 8 ani

Duminică, 16 septembrie

orele 11-13 / atelier de pictură icoane pe sticlă cu meșterul Nicu Muntean – vârsta minimă 7 ani

Atelierul costă 5 lei/ persoană și va avea loc lângă bisericuța din lemn. Pentru înscrieri și alte informații vă rugăm să ne scrieți la adresa educatiemuzealamtr@gmail.com. Pentru fiecare atelier sunt 10 locuri disponibile.

De asemenea, ca o întregire a discursului nostru dedicat icoanei, invităm publicul să viziteze expoziția Colecția Mușat: o geografie spirituală a icoanei pe sticlă transilvănene, deschisă în această perioadă la Sala Foaier. Expoziția prezintă o mare parte din colecția de peste 500 de icoane pe sticlă transilvănene, aparținând avocatului Gheorghe Mușat și soției sale, profesoara universitară Carmen Mușat.

Expresie a spiritualității românilor din Transilvania, icoana pe sticlă se dovedește, prin filtrul oferit de colecția Mușat, un receptacul al celor mai diverse și mai înalte forme de expresie artistică ale lumii creștine din secolele XVIII-XIX, atât ale părții ei orientale – ortodoxe, cât și a celei vestice, de unde a fost împrumutată și tehnica pictării pe dosul sticlei. Vor putea fi admirate lucrări reprezentative pentru toate centrele artistice cunoscute și toți iconarii râvniți de colecționari și de muzeele de profil, precum Ioan Pop de la Făgăraș, Savu Moga din Arpașu de Sus, Matei Țâmforea din Cârțișoara, Nicolae Cațavei, Simion Poienaru din Laz sau Nicolae Oancea din Vale, dar vor putea fi cunoscuți mai bine și pictori ale căror nume au fost prea puțin sau abia de curând asociate cu icoana pe sticlă, precum Matei Popa din Vale, Ioan Costea Verman, Ioan Popovici, Constantin Boghină junior și Oprea din Săliștea Sibiului și mai ales Ursu Broina din Stoboru, unul dintre pionierii picturii pe sticlă din Transilvania, atestat documentar cu lucrări încă la 1784 și căruia în sfârșit i-a putut fi atribuită o icoană.

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.

Târgul Artelor, la Bistriţa

Publicat de adinaiftime, 25 august 2017, 10:00

Oraşul Bistriţa găzduieşte, joi și vineri, 24, 25 august, „Târgul Artelor”, un eveniment organizat pe Pasajul Artelor de elevii Liceului de Arte „Corneliu Baba”.

În cadrul târgului, vor fi prezentate icoane şi alte lucrări artistice realizate de elevi.

Creaţiile vor putea fi admirate de vizitatori, iar o parte dintre acestea vor putea fi achiziţionate în baza unor sponsorizări pentru Asociaţia „Cornelius Art” Bistriţa, menite să sprijine tinerii artişti liceeni.

Târgul face parte din evenimentele organizate de o Şcoală de Vară din Bistriţa, care cuprinde şi sesiuni de educaţie antreprenorială şi ateliere de creaţie.

Ioan Bocșa – cântec de urare înaltă

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 ianuarie 2017, 06:50 / actualizat: 19 ianuarie 2017, 7:51

Ioan Bocșa este personalitatea complexă care s-a impus în mediul academic și muzical drept ”o voce” unică, ușor recognoscibilă și amprentată cu note definitorii, încât orice prezență a sa în spațiul public înseamnă verticalitatea posturii și imaginea demnității. Este apanajul cercetătorului de folclor, profesorului universitar și interpretului inimitabil, este simplu și irepetabil: Ioan Bocșa.

Conducător de doctorat în etnomuzicologie și al Modulului de muzică vocală tradițională la Academia de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Ioan Bocșa a rămas consecvent vocației sale de dascăl și s-a dedicat cu pasiune. A cules peste 2000 de colinde, a editat patru CD-uri de Colinde transilvane cu   Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească ”Icoane”, a fost distins cu Premiul Academiei pentru cele două volume de Colinde românești pe care le-a publicat în calitate de autor, a recuperat un tezaur inestimabil de cântece tradiționale și colinde din Ardeal. Iar cântece precum Doru’ m-o purtat sau Ană, zorile se varsă sunt repere ale unui parcurs discografic menit să identifice un nume în memoria colectivă: Ioan Bocșa.

Detaliile unui destin care parcă are ca fundal o doină din Ardeal, vocea care dezvăluie meandrele unei vieți trăite cu bucuria cântecului și a mândriei de a fi om al locului prin tot ceea ce răzbate în spațiul public sunt impresiile la ascultarea mărturisirilor Domniei-Sale imprimate parcă pe furiș pe banda magnetică și redate în interviul document peste timp:

• Interviu cu Ioan Bocșa

Ioan Bocșa a redat cântecului transilvan din orice moment al anului, culminând firesc cu colindele apogeului de An, acea calitate unică a vibrației interpretării: cântare de urare înaltă. Iar viața pare astfel un cântec de urare înaltă.

O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin

Festival pe Str. Armenească din București

Publicat de Mihaela Costache, 20 iulie 2015, 14:00

Muzică, dans și alte activități recreative – pe Strada Armenească din București.

Toate acestea vor avea loc între 7 și 9 august, când va fi organizat festivalul care să promoveze cultura și tradițiile armenești.

Vor fi concerte, spectacole de dans, ateliere de caligrafie și creație și momente de magie.

Vizitatorii vor avea ocazia să guste din mâncărurile armenești în cadrul restaurantului cu specific și să savureze tradiționala cafea la nisip.

De asemenea, de la bazar se vor putea cumpăra bijuterii, obiecte de ceramică, țesături, dar și cărți, icoane sau ilustrații cu motive armenești.

Nu vor lipsi activitățile dedicate celor mici, precum ateliere de pictură sau Lego.

În plus, vor fi deschise pentru public Muzeul şi Biblioteca Dudian și Biserica Armeană din București.

Expoziția permanentă a muzeului cuprinde cărți, manuscrise și obiecte de cult deosebit de importante și valoroase.

Pe lângă tradițiile armenești, bucureștenii vor avea ocazia să afle o parte din obiceiurile celorlalte minorități: Uniunea Elenă, Federația Comunităților Evreiești și Partida Romilor.

Festivalul Armenesc se va desfășura după următorul program: vineri, 7 august, între orele 18:00 și 22:00; sâmbătă, 8 august, între 10:00 și 22:00 și duminică, 9 august, între 10:00 și 22:00.

Manifestarea este organizată de Uniunea Armenilor din România, în parteneriat cu ARCUB, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 2, Guvernul României – Departamentul Pentru Relații Interetnice și Arhiepiscopia Bisericii Armene din România.