Ileana Rotaru: Copiii din ziua de astăzi învață înțelegând conceptele la modul practic, utilitar, pragmatic

Publicat de prosavioleta, 8 octombrie 2024, 17:28

Cristian Dumitrașcu: Doamnă profesor Ileana Rotaru, bine ați venit!
Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu: Unul dintre subiectele pe care știu că le-ați abordat cu obstinație în cursuri este legat de fake news.
Ileana Rotaru: Din punctul meu de vedere, apropo de subiectul acesta pe care îl abordez cu studenții, nu putea să fie predat decât de către cineva care practic înțelege instituția în sine și felul în care funcționează, de fapt, astfel de instituții cum este instituția Ministerului Apărării Naționale. Apropierea pe care o are un civil de astfel de instituții este foarte importantă, pentru că vine cu o privire critică, câteodată cu o privire analitică, dar în același timp se creează o conexiune legată de tipul de comunicare instituțional, internă și, desigur, externă. Necunoscând astfel de lucruri, nu poți să le predai sau să vorbești tinerilor fără să-ți adaptezi un discurs și fără să-ți adaptezi un nivel al limbajului, astfel încât să poți să abordezi subiecte sensibile pentru actorii politici instituționali, care câteodată pot să fie mai puțin interesante pentru ei. Am încercat să discutăm până la urmă și să încercăm să apropiem aceste elemente care sunt poate de importanță nu doar națională, în momentul de față, ci și internațională, lucruri pe care tinerii nu le consideră foarte apropiate lor și chiar manifestă o formă de oboseală informațională vizavi de toate lucrurile acestea pe care le-au tot auzit și care tot au fost puse în agenda publică în perioada pandemiei și acum, în perioada războiului din Ucraina, și cu tot ceea ce se întâmplă acum, vedem, și în Orientul Mijlociu și în alte colțuri ale lumii. Prin urmare, să discuți cu tinerii între 18 și 22-24 de ani, repet, din instituții de învățământ civile, pe teme legate de război informațional, război hibrid, război cognitiv, algoritmii informaționali, inteligență generativă artificială, cyber-intelligence, cyber-hate și toate formele acestea care sunt din ce în ce mai diverse și din ce în ce mai puternice, până la urmă, repet, la nivelul efectelor și la nivelul audiențelor, cu siguranță că doar poate anumite aspecte sunt de interes pentru ei sau doar au auzit sau s-au informat, atunci când au avut nevoie, dintr-o anumită sursă sau din anumite lucruri, dar nu le conștientizează, repet, la nivelul vieții de zi cu zi și al impactului. Or, cum transformi un astfel de mesaj, cum transformi un astfel de conținut, până la urmă, care este extrem de greu, extrem de puternic conștientizat, cum spuneam, de structurile instituționale ale statului român, ale Uniunii Europene, ale NATO, la nivelul de înțelegere al tinerilor este, într-adevăr, un efort considerabil.
Cristian Dumitrașcu: Mi se pare că aveți o misiune foarte importantă. Este, cred, foarte greu să decriptați această oboseală informațională despre care spuneați și să clasificați temele importante pe care ați putea marșa atunci când aveți o situație cu, nu știu, opt teme care sunt mai importante și pe care este bine să mergeți ca să câștigați meciul, să aduceți tinerii studenți în zona de interes și să-i câștigăm pentru viitor.
Ileana Rotaru: Nu este vorba despre un câștig ca atare, ci este vorba efectiv, din punctul meu de vedere, de un activism civic, mai degrabă. Or, felul formal în care toate elementele legate de cetățenie, de instituții europene, de istorie chiar, pentru că sunt elemente care sunt profund fundamentate pe un anumit background cultural-istoric de-a lungul procesului educațional constituie, din punctul meu de vedere, elemente fundamentale într-un astfel de demers, pentru că s-au făcut formal, și copiii din ziua de astăzi – probabil și noi eram la fel – învață învățând, învață jucând, învață lucrând, înțelegând termenii respectivi, conceptele respective la modul practic, utilitar, pragmatic. N-o să-l intereseze, de exemplu, subiecte legate de ce face NATO, dacă nu este conștient că el are un cuvânt de spus în NATO, dar nu i s-a explicat cum ajunge cuvântul lui să fie cunoscut în NATO.
Cristian Dumitrașcu: Deci nu ajunge doar faptul că el știe că NATO e important că îi apără, ci este la fel de important să știe că are un cuvânt de spus acolo.
Ileana Rotaru: Exact. Şi felul în care acest proces de luare a deciziei, până la urmă, este important și el poate să înțeleagă și poate să observe că este la fel de important cuvântul lui ca al oricărui alt cetățean al țării, chiar dacă nu-l interesează să participe fizic, intrând ca voluntar în Armata României, ci înțelegând că felul în care își desfășoară studiile, felul în care ajunge să lucreze în România sau oriunde în altă parte în Europa sau în lume contribuie într-o formă sau alta la dezvoltarea unei culturi de securitate, a unei culturi democratice, a unei forme de înțelegere a unor mecanisme politice care sunt în interesul cetățeanului și promovează un set de valori extrem de importante și bine legitimate de-a lungul istoriei. Iată că am trăit o perioadă foarte lungă de pace și securitate în Europa. Lucrurile acesta și felul în care nu noi stabilim aceste teme, adică știm că sunt elemente legate de dezinformare… – de exemplu, faptul că avem studiile naționale publice reprezentative care ne spun că, de exemplu, oamenii conștientizează că sunt supuși acestui proces de dezinformare, că mass-media poartă vina principală legată de răspândirea informațiilor false, dar în același timp vrem să vedem mai profund care este profilul, unde sunt lucrurile acestea, ce se întâmplă. Şi am plecat de la studii sociologice particulare, la analize de nevoi, la discuții în zona interviurilor, focus-grupurilor, la discuții calitative, ca să putem să înțelegem până la urmă unde, cum se informează, când și care sunt, de fapt, nevoile lor de informare legate de aspectele acestea, atunci când vorbim de spațiul public și de ecosistemul lor informațional.
Cristian Dumitrașcu:  Vă mulțumesc!
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc și eu!

Ileana Rotaru: În momentele acestea de restriște, oamenii văd în armată, în instituțiile europene, precum și în Biserică, desigur ca fundament cultural, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă

Publicat de Gabriel Stan, 4 decembrie 2023, 13:31

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Aceasta este o constantă a ultimilor 10 ani, iar, în perioada post-decembristă, alături de Biserică, a avut acest statut aproape permanent.

NATO și Uniunea Europeană sunt pe următoarele locuri în topul încrederii, potrivit datelor unui sondaj realizat de INSCOP, la cererea celor de la News.ro.

Invitata lui Constantin Herțanu la Interviul Săptămânii este doamna conferențiar universitar doctor Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara, a realizat o analiză a acestor aspecte, care ar fi cauzele și cum este influențată opinia publică de conflictul din Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine v-am regăsit la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: Bună ziua și mulțumesc din nou pentru invitație.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): A apărut un nou sondaj de opinie care arată că Armata și Biserica au rămas în topul instituțiilor în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere. Cum am comenta acest prim aspect?

Ileana Rotaru: Este un sondaj care se face de către Institutul de cercetare INSCOP periodic și pe aceeași periodicitate putem să observăm că nu se schimbă și nu fluctuează foarte mult acest nivel al încrederii populației în Armată, fapt care ne confirmă această înclinație, dacă vreți, către instituțiile, să spun, de forță din peisajul public din România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Este făcută și o paralelă cu anul 2013 și se arată în această cercetare faptul că eram tot cam pe acolo și în 2013, adică tot Armata și Biserica conduceau în preferințele din România.

Ileana Rotaru: Este mai mult decât un curent, aș putea spune, este o caracteristică faptul că românii au această încredere în cele două instituții, în Armată și în Biserică, în special în perioadele și, de fapt, în întreaga istorie post-decembristă a României.

Faptul că aceste instituții au beneficiat de o anumită legitimitate în spațiul public și Armata și Biserica sunt, să spun așa, legitimate simbolic cu această încredere, pentru că sunt două instituții care au suferit mai puține mișcări sau mai puține valuri de neîncredere sau de scandaluri sau lucruri de genul acesta, iar, pe de altă parte, comparativ, putem să spunem că în ceea ce privește zona politică sau zona instituțională, a instituțiilor statului de drept, lucrurile stau puțin mai slab, ca să nu spun prost, pentru că au tot fost diferite mișcări, crize, scandaluri ș.a.m.d.

Deci ele practic reprezintă, dacă vreți, un nucleu al încrederii oamenilor care în vremuri, cum spuneam, de tranziție, de criză, toate elementele acestea de nivel macrosocial și economic, care au traversat România în acești 30 de ani, au produs, bineînțeles, schimbări majore din acest punct de vedere și un grad crescut al neîncrederii, de exemplu, în clasa politică.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Acest clasament al încrederii, despre care vorbim, este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO, care are 55,4% încredere mare și foarte mare, față de 52,1% în 2013, și cealaltă instituție internațională, Uniunea Europeană, cu 50,3% față de 49,3% în 2013.

Dacă ne gândim și la faptul că scena geopolitică internațională este destul de complicată la acest moment, cum ar trebui să privim aceste două instituții internaționale?

Ileana Rotaru: Tot INSCOP a mai realizat, și aici o să încerc să fac o paralelă, un studiu foarte interesant în martie anul acesta, comparativ cu un studiu realizat în martie anul trecut, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina şi în acest context, poate ar fi bine să înțelegem faptul că această încredere în NATO, în mod special, în Uniunea Europeană, în plan secundar, dar la fel de important, iată, cu o amenințare foarte gravă la granița României, aceste instituții, practic, și-au dovedit, dacă vreți, în mentalul colectiv, în spațiul public din România, utilitatea și siguranța sau gradul de încredere și de securitate resimțit de români în acest context.

Dacă, din punct de vedere, să spun, al culturii civice, instituțional, legat de Uniunea Europeană, lucrurile au stat înainte de integrarea noastră în Uniunea Europeană și în instituția euroatlantică, doream acest lucru doar din perspectiva sau motivați de o perspectivă legată de intrarea în marile familii occidentale, după care s-a observat o diminuare, să spun, a cunoașterii legate de modul în care funcționează acest, să-i spun, univers instituțional, birocratic al Uniunii Europene, ce să mai spun despre NATO, legat de discuțiile care aveau loc privind acordarea celui 2% din bugetul de stat către instituția euroatlantică, iată că toate acestea, cum spuneam, din păcate, într-un context extrem de tumultuos, cum l-ați descris mai devreme, extrem de complicat, oamenii au văzut, efectiv, a fost un efect cât se poate de direct, utilitatea acestor, să spun investiții pe care le-am făcut motivați emoțional și foarte doritori de a fi parte din această zonă occidentală, imediat după ieșirea noastră din lagărul sovietic, și faptul că acum, iată, aceste instituții, practic, într-un mod cât se poate de pragmatic, și-au dovedit utilitatea.

Dacă gradul de cunoaștere, cum spuneam mai devreme, legat de felul în care funcționează instituțiile Uniunii Europene, ce este Comisia Europeană, ce sunt celelalte elemente care țin de mecanismele de luare a deciziilor, mecanismele de aderare ș.a.m.d.,de reglementare veneau cumva de sus în jos, iată că acum lucrurile sunt un pic mai clar înțelese sau acest context a fost cel care a făcut ca gradul de informare legat de acestea să fie unul cât se poate de consistent.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cele spuse și comentate de dumneavoastră confirmă cele spuse de dl. Remus Ștefureac, director INSCOP, faptul că încrederea multă și foarte multă a românilor în instituții și organizații interne și internaționale relevă o excepțională stabilitate în ultimii 10 ani, aceasta datorită faptului că acest clasament al încrederii primelor patru instituții este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata, Biserica pe primele două locuri, urmată de NATO și Uniunea Europeană pe următoarele locuri.

Ileana Rotaru: Da, având în vedere că domnul Remus Ştefureac este și cel care a elaborat acest studiu, desigur că nu pot decât să confirm lucrurile acestea și, iată, le-am și explicat puțin mai devreme care sunt, să spun elementele fundamentale, elementele cheie care explică o astfel de încredere a românilor.

Momentul acesta, să spun, al perioadei martie 2023 – martie 2022 a devenit extrem de interesant legat de o nouă revigorare a acestei susțineri din partea românilor vizavi de cele două instituții şi, din câte îmi aduc eu aminte, rezultatele acelui sondaj iarăși confirmau și înclinația aceasta către instituțiile europene, să spun, și euroatlantice, într-o proporție de aproape 80%, 76% parcă pentru Uniunea Europeană și 80% pentru NATO.

Cam astea ar fi, din punctul meu de vedere, aceste date, care arată, practic, că în momentele acestea de restriște, oamenii văd în instituțiile europene, cum am spus mai devreme, și în instituțiile de securitate regională, națională, internațională, precum și în Biserică, desigur ca fundament, să spun, cultural, valoric, un ajutor sau un sprijin, după o perioadă destul de dificilă legată de, așa cum știm și ne aducem aminte, criza pandemică, criza aceasta a războiului din Ucraina, noul conflict din Orientul Mijlociu și, nu în ultimul rând, tot acest efect pe termen lung al campaniilor de dezinformare, care sunt în continuare destul de active în România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Așa este. Şi o ultimă întrebare pentru dumneavoastră: încredere și stabilitate?

Ileana Rotaru: Da, desigur. Deci, în momentul în care vorbim de două instituții și alte două, care au venit puțin mai târziu, după 2003, în peisajul instituțional, să spun autohton, da, sunt extrem de importante și extrem de legitime în privința acestei stabilități.

Am spus un pic mai devreme faptul că da, iată, din păcate, să spun, aceste conflicte extrem de dureroase și extrem de grave în imediata noastră vecinătate, în proximitatea Mării Negre, și politica adusă în sensul unei informări corecte, pe cât posibil, confirmă această stabilitate. Oamenii văd în exterior acest sprijin și acest suport, şi aici mă refer la exterior la Uniunea Europeană și la NATO, iar în interior, în Armată și în Biserică, desigur, cum spuneam, pe această latură metafizică, dacă vreți, transcedentală, a încrederii în Cel de Sus, care este, practic, în vremurile fiecăruia, personal vorbim acum, entitatea de la care aștepți un ajutor atunci când spațiul, să spun politic, este unul extrem de fluctuat și dezamăgitor.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumesc foarte mult pentru toate aceste explicații. Cu permisiunea dumneavoastră, o să închei acest dialog al nostru prin a spune celor care ne ascultă: „opinia publică este a doua conștiință” – este un citat din William Alger – şi cu această ocazie sper că ascultătorii noștri au putut să înțeleagă mai multe din aceste sondaje de opinie care, iată, ies pe piață la intervale mai mult sau mai puțin regulate.

Ileana Rotaru: Vă mulțumesc frumos pentru invitație și La mulți ani de 1 Decembrie!

Reporter: La mulți ani și dumneavoastră! La mulți ani tuturor românilor! Vă reamintesc că a fost alături de noi la „Interviul săptămânii” dna. conferențiar universitar dr. Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal militar”.

Ileana Rotaru: La revedere și numai bine!

Ileana Rotaru: Aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihologie cognitivă, iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată

Publicat de Gabriel Stan, 13 iunie 2022, 14:06

Constantin Herţeanu: Bun găsit și bine ați revenit în emisiunea Jurnal Militar!

Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Şi eu mă bucur că am revenit în studioul dumneavoastră și în cadrul emisiunii Jurnal Militar.

Constantin Herţeanu: De ce este important, pentru cei care sunt pe recepție, să facem aceste analize, să știe care este percepția publicului larg asupra unor subiecte sensibile cum este acesta privind războiul din Ucraina?

Ileana Rotaru: Este foarte important pentru fiecare dintre noi într-o formă sau alta să știe cam în ce zonă, în ce val de cunoaștere se regăsește vizavi de problemele cu care se confruntă la modul personal sau la modul societății, la modul general, la nivel societal. 

Războiul din Ucraina într-adevăr este un subiect foarte sensibil, ne-a surprins pe toți, așa cum ne-a surprins acum doi ani pandemia, dar mai mult decât atât, desfășurându-se la granițele de est ale României, plus valul de refugiați și tot ce s-a întâmplat acolo și se întâmplă în continuare din păcate, gradul de îngrijorare al populației a fost unul extrem de important.

Deci prin urmare s-a conturat o problemă la nivelul societății, vizavi de autorități, de statul român de cum reacționează fiecare sau cum şi-ar dori fiecare dintre cetățenii României să reacționeze în această situație. Este foarte important de menționat că aceste sondaje, iată cel de față, a fost comandat de către o organizație nonguvernamentală.

Constantin Herţeanu: New Strategy Center.

Ileana Rotaru: Exact, New Strategy Center care este unul dintre think tankurile din România care are ca obiect principal de interes promovarea unei culturi de securitate la nivelul cetățenilor din România; desfășoară o serie de activități legate de securitatea României și relațiile externe ale României, în special în zona bazinului Mării Negre, dar și în Balcani.

În urma cercetării realizate de INSCOP, este iarăși un lucru foarte important pe care l-am remarcat când m-am uitat și eu peste aceste date, faptul că așa cum știm, în perioada dinaintea declanșării războiului în Ucraina, la nivelul spațiului public online românesc și nu numai, existau o serie de tendințe să spun, sau niște atitudini favorabile proruse.

Constantin Herţeanu: Plecând și de la știrile false și de la acțiunile concertate ale Rusiei în ceea ce privește media din România și nu numai, media din Uniunea Europeană.

Ileana Rotaru: Acum că aţi deschis acest subiect, această propagandă sau aceste tehnici de dezinformare și de manipulare în masă au vizat în special chestiuni care țin de psihosociologie, de psihologie cognitivă iar lucrurile acestea nu vin dintr-odată ci este o campanie de lungă durată care a încercat să sedimenteze în mentalul colectiv o anumită atitudine și anumite comportamente.

Acest sondaj – și de ce spun că este important și ne furnizează niște date extrem de interesante, este legat de faptul că a fost derulat în timp. Este o cercetare de tip panel și putem să observăm anumite tendințe legate de modul în care a evoluat, de la declanșarea conflictului în Ucraina până în data de 21 mai…

Constantin Herţeanu: Şi ne arată exact trecerea și schimbarea de opinie a cetățenilor.

Ileana Rotaru: Pe anumite dimensiuni, da, se pot remarca unele modificări care au fost aduse, dar în același timp altele care au fost întărite și care confirmă de fapt pentru marea majoritate a românilor că nu sunt singuri. Şi că sunt şi alţii care gândesc și simt la fel și că anumite mituri – că era și acea emisiune la un moment dat pe un program de știri, documentarul acela cu…

Constantin Herţeanu: În cinci zile, ruşii sunt la Berlin sau la București sau unde vor ei.

Ileana Rotaru: Exact. Şi, de fapt, totul a fost un balon de săpun până la urmă, desigur, cu mari sacrificii și cu pierderi de vieți omenești și cu tot ceea ce se întâmplă în continuare în Ucraina și cu milioanele de refugiați care au părăsit teritoriul Ucrainei, dar, practic, a demonstrat că Marele Urs de la Răsărit nu este chiar atât de mare și nu este nici chiar atât de înfricoșător.

Constantin Herţeanu: 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne pot apăra de Rusia, în creștere față de februarie 2022, când procentul era mai mic.

Ileana Rotaru: Da, pentru că forța exemplului a fost și este în continuare covârșitoare. Oamenii au observat că este mult mai bine să fii, de fapt, în NATO și să fie o întreagă structură extrem de importantă de state, de la cele mai mici până la cele mai mari, care vin să te sprijine, au început să înțeleagă ce înseamnă acel Articol 5 – „Toți pentru unul, unul pentru toți”.

Constantin Herţeanu: Şi astăzi, doar 11,9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO.

Ileana Rotaru: Atenţie, acest sondaj a fost realizat pe o populație reprezentativă la nivelul României, deci acum să ne înțelegem că vorbim doar despre o anumită categorie de persoane din perspectiva vârstei. Deci este un sondaj reprezentativ național. Lucrurile acum sunt un pic mai clare, dar nevoia te-a învățat ca să înțelegi un lucru pe care alții ţi-l spuneau înainte.

Constantin Herţeanu: Peste 70% dintre români cred că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, iar mai mult de jumătate cred că Ucraina va ieși câștigătoare.

Ileana Rotaru: Şi mai mult decât atât, este încă un item care a fost dezbătut în acest sondaj. Se referă la faptul că liderii ruși ar trebui să plătească pentru crimele de război din Ucraina și este iarăși o proporție covârșitoare – de 87%.

Da, cum am spus, din păcate, cu prețul a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, oamenii, de fapt, au înțeles că totuși o agresiune a unui stat frate, cum i se spunea, este cu totul și cu totul inacceptabilă, pierderea de vieți omenești, pierderea de copii, pierderea de persoane vulnerabile care au rămas, nu au putut să plece şi au rămas în diferite orașe și au fost bombardaţi nu este acceptabilă și că orice formă de genul acesta de război nejustificat este ceva care nu poate să fie trecut cu vederea.

Opinia se schimbă foarte ușor sau destul de ușor, în funcție de diferite variabile, de diferite cauze. Este un moment, este un semnal, este o tendință care sperăm să se manifeste și mai departe, să fie o lecție învățată și, desigur, sperăm ca și acest război să se termine și cu câștigul din partea celor care au dreptate și care sunt mai buni.

Constantin Herţeanu: A fost alături de noi doamna conf. univ. dr. Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim!

Ileana Rotaru: Vă mulţumesc şi eu frumos pentru invitație și mult succes în tot ceea ce faceți! Şi, de asemenea, să fie pace!

Fake news și dezinformarea online

Publicat de Gabriel Stan, 2 martie 2022, 16:13

Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara, a fost prezentă în emisiunea Jurnal Militar Reșița, realizată de Larisa Vasile și a discutat despre Fake News, efectul lor în războiul actual dintre Ucraina și Rusia și impactul asupra populației. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Larisa Vasile: Prin telefon cu noi se află doamna Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Bună ziua, doamna Rotaru, pe lângă această de avalanșă de știri false din care trebuie să pescuim iată ce este important și ce este adevărat cred că este de speriat și acest conținut vizual fals care se propagă atât de ușor…

Ileana Rotaru: Întotdeauna conținutul vizual reprezentat din imagini, fotografii, videouri, dar și în ultima vreme aceste meme-uri, giff-uri și așa mai departe au avut un impact mult mai puternic decât textul scris.

Asta pe deoparte pentru că, desigur imaginea se citește mai ușor, ca să spun așa, în ghilimele și în același timp impactul vizual emoțional este unul foarte, foarte puternic.

Da, imaginile ne influențează și ne determină să reacționăm emoțional mult mai puternic.

Ca oameni de rând, să spun așa, fără o cunoștință temeinică în domeniul analizelor vizuale, cel mai important lucru ar fi să preluăm acele imagini sau să le analizăm în repertoriul nostru critic cele care sunt din surse oficiale. Aici mă refer la imaginile date de jurnaliștii acreditați, cei care se află în teatrele de operații, respectiv în Ucraina și care sunt preluate de marile agenții de știri internaționale.

Sursele oficiale sunt cele pe care transmit ministerele de resort, Ministerul Apărării Naționale, Guvernul României și așa mai departe.

Ce este iarăși destul de greu pentru cetățeanul de rând este să observe aceste fonomene care țin de deep fake. Adică sunt imagini, videouri, care sunt modificate prin programe cibernetice făcute cu cea mare expertiză, dar mai mult decât atât nu putem să le înțeleg și să le detectăm decât dacă ele sunt denotate din surse oficiale, prin agenții de fake check, ca surse false.

Trebuie să fim foarte atenți la cei care își exprimă aceste opinii, dar în opiniile exprimate personale, atenție sunt subiective, sunt punctele de vedere ale diferitelor oameni, care au diferite valori, diferite interese, scopuri, prestigiu, prestanță…câștigarea unui anumit electorat, unui anumit număr de urmăritori. Unii dintre ei au chiar și scopuri economice pentru a face trafic pe anumite site-uri și a câștiga din publicitate și din alte resurse de genul acesta…