Convorbirile telefonice realizate în reţeaua telefonică fixă au înregistrat anul trecut o creştere de 8,2%, iar convorbirile în reţeaua fixă au avut un avans de 8%, conform datelor centralizate de INS.
În cazul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă, cea mai însemnată creştere care a fost înregistrată este la componenta de trafic fix-mobil, de 26,6%.
Componentele care au înregistrat scăderi sunt traficul fix-fix şi traficul naţional în reţeaua proprie, care s-au redus cu 2% şi, respectiv, cu 5,7%.
În ceea ce priveşte convorbirile telefonice realizate în reţeaua telefonică mobilă, majoritatea indicatorilor au fost în creştere, cea mai însemnată fiind consemnată la categoria de trafic mobil-mobil, de 14,8%. Traficul internaţional este singura componentă care a înregistrat scădere, respectiv cu 12,2%.
Regiunea cu cea mai mare pondere în totalul conexiunilor în reţeaua telefonică fixă a fost Bucureşti-Ilfov (20,3%), urmată de Nord-Est (13,2%) şi Centru (12,9%).
Consumul de energie electrică al ţării a ajuns miercuri la nivelul-record de 8.865 MW, consum instantaneu, în intervalul orar 13:00 – 14:00, a anunţat, astăzi, Transelectrica.
Consumul mediu al zilei a fost de 7.503 MW, cu 29 MW mai mare decât consumul mediu din 15 iulie 2021, când a fost înregistrat precedentul record.
Şi la nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, consumul de electricitate a înregistrat miercuri valori maxime istorice pentru sezonul verii, respectiv un consum instantaneu de 1.470 MW, la ora 15:00.
Precedentul record de consum din zona Capitalei şi a judeţului Ilfov, pe timpul verii, a fost înregistrat în data de 30 iunie 2021, când valoarea instantanee maximă a fost de 1.349 MW.
Consumul mediu de energie electrică realizat la nivel naţional miercuri, 29 iulie 2021, a fost acoperit din producţie internă (6787 MW) şi din import (716 MW).
„În această perioadă, cu foarte multe lucrări de mentenanţă, atât interne, cât şi externe, Transelectrica asigură o capacitate transfrontalieră semnificativă cu ţările cu care funcţionează interconectat – Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Ucraina – de 2.100 MW la export din România şi de 2.250 MW la import în România”, se arată în comunicat.
Dispecerul Energetic Naţional estimează valori similare ale consumului de energie electrică şi pentru zilele lucrătoare următoare.
În România sunt peste 300 de medici hematologi, însă cinci judeţe nu au niciun medic pe această specialitate, informează Colegiul Medicilor din România.
Cei mai mulţi medici, respectiv 122 de hematologi, se află în Bucureşti. La polul opus se află cinci judeţe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Tulcea, iar în alte judeţe există un singur medic hematolog.
„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialităţi, precum şi distribuţia acestora la nivel naţional. Trebuie să aducem specialiştii mai aproape de pacienţi, mai aproape de oameni, de comunităţile în care aceştia trăiesc.
Ca preşedinte al Colegiului Medicilor din România, dar şi ca medic hematolog, observ şi mă confrunt zilnic cu lipsa unei reţele perfect funcţionale de medici hematologi cu o distribuţie uniformă la nivel naţional a acestora.
Avem pacienţi care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situaţii inclusiv de cazuri grave, iar aceşti pacienţi nu pot beneficia în judeţul de domiciliu de un medic hematolog.
Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităţilor locale, dar şi a conducerilor unităţilor medicale din fiecare judeţ de a atrage medici pe specialităţile deficitare”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, citat în comunicatul de presă.
Conform aceleiaşi surse, în România au funcţionat anul trecut peste 63.000 de unităţi sanitare, dintre care 52.000 de unităţi în mediul urban şi 11.000 în mediul rural.
Astfel, în 2020 au funcţionat 535 de spitale, 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, potrivit datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică.
Exercițiu anual de mobilizare – rezerviști Județele Călărași și Ilfov
Foto: Recrutare rezerviști
Publicat de Gabriel Stan,
22 aprilie 2021, 14:05 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:17
Andreea Popescu (realizator rubrică): Între 13 și 16 aprilie, rezerviștii cu domiciliul în județele Călărași și Ilfov, cuprinși în planurile de mobilizare, au fost chemați în cazărmi, în cadrul unui exercițiu anual de mobilizare derulat de Ministerul Apărării Naționale.
Exercițiile de acest tip se planifică și organizează periodic în toate județele țării, prin rotație, având loc în baza planului pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare.
Conform ANM, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, în cea mai mare parte a Olteniei şi Munteniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi de Curbură vor fi mai ales ninsori însemnate cantitativ (15 – 20 litri/mp) şi se va depune strat de zăpadă, local consistent.
Judeţele care se vor afla sub Cod galben sunt: Argeş, Buzău, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. De asemenea, sub atenţionare de află şi Bucureşti.
Totodată, în intervalul 10 martie, ora 11:00 – 11 martie, ora 6:00, va fi în vigoare o informare de precipitaţii moderate cantitativ predominant sub formă de ninsoare şi intensificări ale vântului în sudul şi sud-estul ţării. Ninsori în general slabe cantitativ se vor semnala local în centru şi nord-est. Izolat se va forma polei sau gheţuş.
Potrivit ANM, vântul va prezenta intensificări în regiunile sudice şi sud-estice, precum şi la munte, cu viteze în general de 45 – 55 km/h, temporar viscolind ninsoarea şi amplificând senzaţia de frig.
Meteorologii avertizează că vremea va fi deosebit de rece pe parcursul zilelor de miercuri şi joi cu precădere în regiunile sudice, unde valorile termice vor fi cu 8-10 grade mai scăzute decât mediile multianuale, iar în nopţile de miercuri spre joi (10/11 martie) şi joi spre vineri (11/12 martie) în majoritatea regiunilor.
Judeţul Braşov a intrat în zona roşie, cu 3,04 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, după ce cu o zi în urmă a avut 2,94, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.
Se menţin în zona roşie judeţul Ilfov, cu 3,04 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua anterioară, când a avut 3,01, şi judeţul Maramureş, unde rata este de 3,04, în scădere faţă de ziua precedentă când incidenţa a fost de 3,07.
Tot în zona roşie rămân şi judeţele Cluj, cu 3,42 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua anterioară, când a avut 3,20, şi Timiş, cu 5,24 cazuri la mia de locuitori, în creştere de la 5,02.
Municipiul Bucureşti se situează în zona galbenă în ceea ce priveşte rata de infectare cu noul coronavirus cumulată la 14 zile, cu 2,71 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă, când înregistra 2,56 cazuri la mia de locuitori.
Alte 10 judeţe se regăsesc în zona galbenă (incidenţă între 1,5 şi 3), cele mai ridicate rate de infectare fiind în Hunedoara – 2,54, Alba – 2,35, Sălaj – 2,20.
Un număr de 26 de judeţe se află în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Buzău – 0,70, Călăraşi, Harghita şi Prahova – 0,73, Vrancea – 0,77, Olt – 0,78.
Până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 158 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19.
Au fost înregistrate alte 19 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 4 în Arad, 3 în Ilfov, 2 în Vâlcea, 2 în Timişoara şi câte unul în Bucureşti, Cluj Napoca, Sălaj, Buzău, Ialomiţa, Hunedoara, Galaţi şi Suceava.
Cele 19 persoane depistate au vârsta cuprinsă între 19 şi 54 ani, sunt în carantină sau autoizolare. În continuare cele mai multe dintre aceste noi cazuri au călătorit în Italia, 2 dintre ele în Austria şi Germania.
Persoanele infectate cu COVID-19 (coronavirus) sunt internate în spitale din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Constanţa şi se află sub supraveghere medicală permanentă. Starea de sănătate generală a pacienţilor este bună.
Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.008 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 15.546 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.
Până în prezent, au fost înregistrate 36 de dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.
În perioada 15 martie, ora 08.00 – 16 martie, ora 08.00, au fost înregistrate 1153 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 5517 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
Le reamintim cetăţenilor să ia în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358.
Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor.
De asemenea, românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.
Sistemul RO-ALERT intră, din nou, în testări. Acestea vor avea loc atât în București cât și în Ilfov.
Astăzi se vor face în Sectorul 2 și orașul Otopeni, între orele 10:00 și 12:00. Mâine, testarea va avea loc în intervalul 9:00 – 12:00 în Sectoarele 4 li 5, dar și în Ilfov la Cornetu, Măgurele și Dărăşti.
Apoi testarile vor continua joi în mai multe orașe din Ilfov, iar vineri între 9:00 și 12:00 în Sectoarele 2, 3 și 5.
Activitatea are scopul de a examina functionarea sistemului, prin transmiterea unor mesaje de test către telefoanele mobile aflate in raza celulelor de telefonie mobilă din anumite zone.
Concret, telefoanele configurate pentru recepţia mesajelor RO-ALERT vor primi mesajul ”TEST! Acesta este un mesaj pentru testarea sistemului RO-ALERT. Nu se impune aplicarea măsurilor de autoprotecție”. Modurile de afișare și sunetele de avertizare sunt diferite în funcție de modelele telefoanelor mobile.
Din momentul operaționalizării Sistemului RO-ALERT (septembrie 2018) și până în prezent, au fost transmise peste 400 de mesaje de avertizare a populației, în situații reale.
Fenomene meteorologice periculoase prognozate, inundații sau viituri, degajări mari de fum în urma incendiilor sau prezența unor animale sălbatice periculoase în zone locuite (urși), toate aceste situații au impus avertizarea cetățenilor din zonele vizate, în timp real, prin Sistemul RO-ALERT.
Astfel, populația a fost informată de existența pericolului imediat și a putut adopta măsurile de autoprotecție.
Mesajele RO-ALERT pot fi recepționate pe întreg teritoriul României acolo unde există semnal GSM 2G/3G/4G. Nu contează dacă aveți servicii de tip abonament sau prepay și nu se percep costuri sau taxe pentru recepționarea mesajelor RO-ALERT.
În situația în care telefonul nu este pornit sau nu are semnal, nu pot fi primite alerte.
Nu este nevoie să aveți telefoane de tip smartphone pentru a recepționa mesajele de tip RO-ALERT. Informații referitoare la compatibilitatea telefoanelor mobile cu sistemul RO-ALERT sunt disponibile în secțiunea Configurare telefon, de pe portalul www.ro-alert.ro.
Asociația My Transilvania a introdus în România conceptul slow food, iar pentru a promova acest concept organizează întâlniri culinare în satele din județ, în scop turistic. Produse locale făcute din ingrediente cât mai naturale, aceasta este oferta micilor producători din cele 13 comunități slow food care există acum în România. Mișcarea Slow Food a fost inițiată în anii 80 în Italia, de câțiva activiști, ca o reacție împotriva globalizării și a exploziei fast food, iar în ultimii ani s-a extins în peste 160 de țări.
Susținătorii slow food militează pentru o hrană sănătoasă provenită de la micii producători din zona în care trăim, explică Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania, care de 12 ani organizează brunch-uri în satele din sudul Transilvaniei. “Slow Food înseamnă mâncare good, clean and fair for all – bun, curat, echitabil pentru pentru toată lumea – și se referă întotdeauna la produse sezoniere proaspete şi cu gust, parte a culturii locale, care să nu afecteze mediul, binele animalelor şi sănătatea oamenilor, la preţuri accesibile pentru tine şi condiţii echitabile de plată pentru producător”
Slow Food combină plăcerea de a mânca bine şi sănătos cu interesul pentru comunitate şi mediu.
De fapt, partea culinară e un pretext pentru a face cunoștință cu zona și cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, de petrecere a timpului liber, produse. Astfel s-a născut un nou tip de turism, Slow Travel, cu mare priză la cei care doresc să descopere în tihnă locuri mai puțin bătătorite de turiști.
“Se promovează ideea călătoriei și a mâncării locale. Dacă noi identificăm într-o regiune trei, patru producători locali poți veni acolo și să te plimbi printre ei și să mănânci întotdeauna produse locale. De exemplu, poți să faci un traseu Sibiu-Sighișoara-Brașov, iar în zona rurală te duci și vizitezi mici producători locali cu scopul de a mânca la ei și a susține astfel mișcarea slow food. Asta însemnă slow travel. Și mai înseamnă ceva – să îți aloci foarte mult timp pentru fiecare sat în parte, să vizitezi una, maximumum două destinații pe zi,” a mai precizat Cristian Cizmaru, președintele Asociației My Transilvania.
foto Mihaela Ionita / Bucuresti FM
Din luna aprilie, Asociația My Transilvania reia organizarea brunch-urilor la sfârșit de săptămână în câte un sat din județele Sibiu, Brașov și Mureș, dar și la sud de Carpați la Oltenia și Muntenia Brunch (în județele Ilfov, Dolj, Gorj, Argeș, Dâmbovița, Călărași, Prahova și Vâlcea).
Un brunch este o combinație dintre mic dejun și prânz. Asta înseamnă că începe în jurul orei 11.00, pe masă sunt feluri calde de mâncare, de tipul celor care se servesc la prânz (ciorbă, tocaniță, mâncare, fripturi etc) și feluri reci (brânză, salată de vinete, fasole bătuta), dar și deserturi (plăcinte, orez cu lapte) și fructe.
În concepția asociației, “Brunch” înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic (sau necunoscut de-a binelea) în care avem parte de gastronomie locala – rețetele satului preparate de câțiva bucătari/câteva bucătărese din comunitate, cu ingrediente locale, adesea luate din gradini – dar și de demonstrații de meștesuguri, dansuri, concerte susținute de artiști locali.
Râuri din nouă bazine hidrografice din zona Olteniei, Munteniei și Dobrogei se vor afla sub Cod galben de inundații până vineri, la ora 16:00.
Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 19 aprilie, ora 6:00 — 21 aprilie, ora c, ca urmare a precipitațiilor prognozate și propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție în bazinele hidrografice Desnățui, Jiu, Olt (afluenți bazin inferior), Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Călmățui, precum și pe râurile din Dobrogea.
În acest context, în prima parte a intervalului (19 aprilie, ora 6:00 — 20 aprilie, ora 22:00), fenomenele menționate în atenționarea Cod galben se vor produce pe râurile din bazinele hidrografice: Desnățui, Jiu (sector aval S.H. Sadu și afluenții Jiului aferenți acestui sector) de pe raza județelor Gorj, Mehedinți și Dolj. De asemenea, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Coșustea, Motru — bazin superior și Gilort — bazin superior.
Potrivit hidrologilor, în intervalul 19 aprilie, ora 16:00 — 21 aprilie, ora 16:00, atenționarea va afecta râurile din bazinele hidrografice Olt (afluenții aferenți sectorului aval Călimănești) de pe raza județelor Gorj, Vâlcea, Argeș, Olt și Dolj, Vedea (județele: Argeș, Olt și Teleorman), Argeș (bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior) — județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, Ialomița (bazin superior și mijlociu) și, nu în ultimul rând, Prahova (județele: Dâmbovița, Prahova și Ialomița).
În plus, fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din bazinele hidrografice Olteț — bazin superior, Vedea — bazin superior, Neajlov, Ialomița — afluenți bazin superior și mijlociu și Teleajen.
Pe de altă parte, începând de joi, 20 aprilie, ora 00:00, până vineri, 21 aprilie, ora 16:00, cotele apelor vor depăși Cotele de atenție pe râurile din bazinele hidrografice: Buzău (afluenții aferenți sectorului aval S.H. Nehoiu) — județul Buzău, Călmățui — județele Buzău și Brăila, respectiv râurile mici din Dobrogea — județele Tulcea și Constanța. Fenomene similare, dar cui probabilitate mai mare de producere, se vor înregistra pe unele râuri din bazinele hidrografice Niscov, Slănic, Câlnău și pe râurile mici din județul Tulcea.
România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.
România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.
Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.
La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.
Poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au constituit o echipă comună de control împreună cu lucrătorii vamali, descoperind într-un container sosit din China în Portul Constanţa Sud Agigea 8.422 de articole reprezentând jucării pentru copii, tip LEGO, susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare totală de aproximativ 421.000 lei, dacă ar fi originale.
Întreaga cantitate de marfă, care purta însemnele distinctive ale unei firme cunoscute, a fost ridicată în vederea confiscării de către lucrătorii vamali.
Poliţiştii de frontieră au întocmit administratorului societăţii comerciale, un cetăţean chinez, în vârstă de 38 de ani, cu reşedinţa în judeţul Ilfov, dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”
Potrivit președintelui Asociației Fermierilor din județul Ilfov, fermierii aveau așteptări mai mari în 2014 la producția de grâu, comparativ cu anul trecut.
Acestea au fost raportate la cheltuielile făcute pentru aplicarea tehnologiilor și la costul inputurilor.
Situația nu este favorabilă nici la porumb și floarea soarelui, pentru că există zone cu băltiri, chiar dacă culturile sunt bine dezvoltate.
Reamintim că în primăvara acestui an, a fost programată însămânțarea unei suprafețe de peste 5 milioane de hectare, în special cu porumb și floarea-soarelui, dar și cu sfeclă de zahăr, cartofi, legume în câmp sau plante medicinale.
Echipa de descarcerare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” a participat, în perioada 11-13 iunie, la faza zonală a Competiţiei Naţionale de Descarcerare şi Acordare a Primului Ajutor Calificat, organizată în judeţul Ilfov. Militarii constănțeni s-au confruntat cu echipele inspectoratelor din judeţele Ilfov, Galaţi, Tulcea, Buzău, Brăila, Vrancea şi ale Unităţii Speciale de Intervenție în Situații de Urgență Ciolpani. Concurenţii şi-au testat deprinderile practice prin abordarea unor diferite scenarii de accidente, la probele „Descarcerarea din vehicule” şi „Acordarea primului ajutor calificat”. Scopul a fost de a îmbunătăţi pregătirea în domeniul descarcerării şi acordării primului ajutor calificat. La proba „Descarcerarea din vehicule”, pompierii constănțeni s-au clasat pe locul 2, iar la proba „Acordarea primului ajutor calificat” au ocupat poziția a treia
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
