Odata cu venirea noului an, preşedinţia Uniunii Europene a fost preluată de Letonia
Publicat de Monica Slavici, 7 ianuarie 2015, 09:13
În decursul celor şase luni ale mandatului, mica ţară baltică va organiza şi găzdui aproximativ 200 de evenimente majore, printre care summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna mai la Riga precum şi 10 întruniri informale ale miniştrilor UE.
Care sunt priorităţile preşedinţiei letone în această perioadă cu multiple provocări economico-sociale şi de securitate? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european-EuranetPlus.
Luni, 5 ianuarie, steagurile Uniunii Europene şi ale statelor membre au fost înălţate în faţa impozantei clădiri a Bibliotecii Naţionale Letone din Riga în cadrul unei ceremonii care a marcat preluarea preşedinţiei Uniunii Europene de către ţara baltică. Noul edificiu, care şi-a deschis porţile în 2014 va găzdui cele mai multe din evenimentele, întâlnirile ocazionate de acest mandat.
Ilze Juhansone, reprezentant permanent al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană:
„Cele trei puncte principale de pe agenda noastră legată de preşedinţie vor fi Europa competitivă, Europa digitală şi Europa angajată.
Una din temele majore va fi planul de investiţii. Va trebui de asemenea să discutăm despre aşa numitul pachet de şase măsuri – six pack- privind guvernanţa economică şi cel de două – two pack- privind consolidarea acestei guvernanţe în zona euro.
Vom vedea ce anume funcţionează şi unde este nevoie de îmbunătăţiri. Acest lucru va necesita o bună parte din energia noastră!
În mod hotărât vom conlucra strâns cu Comisia Europeană pentru a progresa în privinţa strategiei politicii energetice comune.”
Preşedinţia letonă va fi marcată fără doar şi poate de legăturile tensionate cu Moscova, criza din Ucraina şi problemele de securitate aferente. Letonia, aflată la graniţa cu Rusia resimte din greu deteriorarea relaţiilor cu marele vecin. Riga va găzdui în mai summitul Parteneriatului Estic, cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, foste republici sovietice cu aspiraţii prooccidentale, văzute de Rusia ca ameninţări la adresa securităţii sale. Cu toate acestea ministrul de externe Edgars Rinkēvičs afirma: Dacă există un lucru pe care ţara sa doreşte să-l evite în mod hotărât, acela va fi ca preşedinţia letonă să aibă o tentă antirusă sau prorusă.
Ilze Juhansone, reprezentant permanent al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană:
„Conflictul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia nu sunt singurele probleme cu care ne confruntăm! Pe un plan mai larg Uniunea Europeană trebuie să trateze mai multe crize umanitare de la graniţele proprii, fie că este vorba de vecinătatea estică sau de cea sudică. Situaţia din Siria, Libia sau Irak este îngrijorătoare, trebuie să găsim a soluţie la problema luptătorilor străini. Desigur relaţia cu Rusia reprezintă un element cheie dar trebuie să gândim într-o perspectivă mai largă!”
În ajunul alegerilor generale din Marea Britanie o provocare majoră o reprezintă şi raportarea la doleanţele britanice legate de o reformă a politicilor migraţionale şi sociale interne ale UE, temă politică majoră în ţara cu un curent de opinie eurosceptic din ce în ce mai marcant.
Iată numai câteva din motivele pentru care mandatul leton se anunţă a fi unul delicat, care va pune la reală încercare talentul diplomatic al oficialităţilor de la Riga.