Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

Duelul între progresiști ​​și populiști accentueazā tensiunile dintre Franţa şi Italia

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 februarie 2019, 11:50 / actualizat: 13 februarie 2019, 13:36

Alegerile europene din 26 mai 2019 constituie o miză mai mare decât cea anticipată de analişti. Din motive electorale și de politică internă, provocările populiştilor cresc tensiunile dintre Paris și Roma, ceea ce a impus măsuri diplomatice, din partea Ministerului francez al Afacerilor Externe, care au culminat cu rechemarea ambasadorului Franței în Italia. Ambasadorul Christian Masset, diplomat de carieră, aflat în post la Roma pentru a doua oară în cariera sa, a reușit să stabilească un dialog constant până la sfârșitul ultimului guvern Gentiloni (n.r. 1 iunie 2018), când viziunea proeuropeană a început să fie influenţată de populişti.

Săptămâna trecută, cu ocazia unei zile de manifestaţie, la Paris (n.r. marți, 5 februarie), vicepremierul Luigi Di Maio, împreună cu o delegație a partidului extremist Mişcarea 5 Stele (M5S) s-a întâlnit cu reprezentanţi ai „vestelor galbene” pentru a discuta despre o posibilă alianță în vederea alegerilor europene.

Într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Europei și Afacerilor Externe de joi, Franța afirmă: „Aceste interferențe constituie o provocare suplimentară și inacceptabilă. Ele încalcă respectul pe care guvernele alese în mod democratic și liber trebuie să-l aibă între ele”.

Parisul consideră că această provocare face parte dintr-o succesiune de „acuzații repetate” la adresa Franței, din ultimele luni, „atacuri nefondate” și „afirmații scandaloase”, în timp ce Luigi Di Maio a declarat că întâlnirea sa cu „vestele galbene este legitimă”: „Pentru mine, această întâlnire nu este o provocare pentru actualul guvern francez, ci o întâlnire importantă cu o forță politică cu care împărtășim atât de multe revendicări, cum ar fi democrația directă, pentru a da mai multă putere cetățenilor”.

O altă problemă care a accentuat disensiunile dinbtre Franţa şi Italia se referă la viitorul şantierului TGV Lyon-Torino, în care acelaşi Luigi Di Maio pentru a-și satisface electoratul, a oprit proiectul invocând o evaluare costuri/beneficii puternic părtinitoare, ceea ce a iritat puternic Parisul.

Retragerea ambasadorului francez a determinat o abordare împăciuitoare a guvernului italian fără însă ca acesta să îşi ceară scuze.

Giuseppe Conte, șeful guvernului, a relativizat gravitatea acestei dispute diplomatice: „Cu Franța, există o confruntare cu privire la imigrație și la cooperarea cu Africa, subiecte asupra cărora este legitimă deschiderea unei dezbateri nu numai naționale, ci și europene. Nu cred deloc că raportul cu Franța este compromis, există un raport atât de vechi între cele două țări încât oricare ar fi schimburile, inclusiv instituționale, ceva mai aprige, sunt convins că acestea vor fi depășite”.

Ministrul italian al Afacerilor Interne, Matteo Salvini, l-a invitat pe omologul său francez, Christophe Castaner, să discute problemele apărute în domeniul lor de competență, în urma rechemării la Paris a ambasadorului francez în Italia.

„Dintotdeauna, țările noastre au avut relații bilaterale puternice, în special în ceea ce privește securitatea, terorismul și imigrația”, spune Salvini, șeful Ligii (partid de extremă dreaptă), într-o scrisoare trimisă vineri, 8 februarie. Aceste relații „pot și trebuie dezvoltate în continuare într-un interes strategic reciproc”, adaugă el. ” În acest context, aș fi deosebit de încântat să vă invit la Roma, pentru o discuție și un schimb fructuos cu privire la dosarele în curs”. În scrisoarea sa, Salvini a declarat că este „foarte interesat de colaborarea pe care ați propus-o cu privire la repatrierea migranților economici”.

Franța, la rândul său, avertizează: acum la Roma trebuie „să acționăm pentru a regăsi relația de prietenie și respect reciproc, la înălțimea istoriei și a destinului nostru comun”.

El PERIODICO (Spania) subliniază că dincolo de scandalul diplomatic, ultima ciocnire dintre Paris și Roma anunță culoarea bătăliei dintre progresiști ​​și populiști, care va constitui coloana vertebrală a campaniei electorale pentru Parlamentul European în luna mai, o bătălie aproape personală dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și numărul doi al guvernului italian, Matteo Salvini.

Un duel între două viziuni asupra Europei și două căi de a face politică. Dacă Macron a devenit steagul taberei progresiste, Salvini încearcă să se unească în tabăra populistă cu premierul ungar Viktor Orbán şi cu franţuzoaica Marine Le Pen – extrema dreaptă.

LE MONDE: Într-o conferință de presă rară, Orban a fost presat să dea răspunsuri cu privire la corupție

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 07:21 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:11

Obișnuit cu interviurile indulgente, premierul ungar a fost asaltat de întrebări legate de îmbogățirea dubioasă a apropiaţilor săi şi de fondurile europene.

Oare, Viktor Orban a vrut să dea garanţii Bruxelles-ului, care îl acuză de nerespectarea libertății presei? Intenționează el să reia contactul cu jurnaliștii, într-un context de revoltă populară și după ani de izolare? Sau, mai trivial, premierul ungar dorea să îi arate prietenului său – totuși un concurent – ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, care vizitase Polonia cu o zi înainte, că nu vrea să-l lase să întruchipeze recompunerea dreptei, în vederea alegerilor europene?

Oricare i-ar fi motivele, dl Orban a ţinut o conferință de presă joi, 10 ianuarie, la Budapesta, oferindu-le jurnaliștilor ocazia extrem de rară de a-1 chestiona. Timp de două ore, campionul „iliberalismului”, aflat la putere din 2010, a răspuns la întrebările redactorilor ungari şi străini, reamintind că el intenționează să facă din lupta împotriva tuturor formelor de imigrație singurul subiect de campanie al partidului său, Fidesz, în contextul alegerilor europene.

Astfel, dl Orban a salutat crearea unei axe „Roma-Varșovia” pe această temă, după întâlnirea remarcabilă dintre Matteo Salvini – „eroul meu” – și liderul partidului polonez, Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski. În ceea ce îl privește pe președintele francez, Emmanuel Macron, Orban a afirmat că „dacă ceea ce ar vrea acesta s-ar întâmpla cu adevărat în Europa, atunci ar fi rău pentru Ungaria” .

Orban își pregătise foarte bine răspunsurile, exagerând chiar schimburile cu mass-media marginalizată de obicei. Dar, cu siguranţă, el nu se aștepta la atâtea întrebări cu privire la suspiciunile grave legate de corupție al căror obiect îl face anturajul său cel mai apropiat, subiect în legătură cu care puterea refuză de cele mai multe ori să răspundă.

Obișnuit cu interviuri indulgente de partea mass-mediei apropiate puterii, Viktor Orban a fost de data aceasta asaltat de cereri de clarificare, de exemplu cu privire la modul în care prietenul său vechi, Lorinc Meszaros, a putut deveni cel mai bogat om din Ungaria. Şi ginerele său a fost menționat de mai multe ori. Acesta se află în centrul unei anchete europene privind fraude din subvențiile UE, anchetă respinsă de instanțele ungare.

Răbdător, dl Orban s-a mărginit să răspundă că „nu a intervenit niciodată în procedurile europene. Eu sunt pentru o separare foarte strictă între cercurile politice și economice, iar guvernul nu se lasă antrenat în afaceri. El luptă împotriva corupției”.

Potrivit lui Jozsef Péter Martin, director executiv al ONG-ului Transparency International din Ungaria, pentru moment, Viktor Orban nu s-ar teme că acuzațiile de corupție l-ar putea pune în pericol politic. „Populația nu refuză atât de multă corupție pe cât ar fi de dorit”, spune acest fost redactor şef al unui ziar care a fost neutralizat şi cumpărat de un apropiat al regimului.

„În Ungaria, oamenii spun că, oricum, corupția a existat întotdeauna. De altfel, sondajele arată că 70% dintre unguri primesc informații în primul rând prin radio și televiziune, medii care nu sunt libere, cu două excepții notabile: RTL și ATV. În fine, situația economică este stabilă, chiar dacă rezultatele bune înregistrate sunt pe termen scurt”.

Articol de Blaise Gauquelin

“Să ataci UE este ca și când ți-ai trage un glonte în picior”

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2018, 12:23

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a estimat că atacurile Italiei contra Uniunii Europene, acuzată de lipsă de solidaritate în gestionarea migranților, echivalează cu “a-ți trage un glonte în picior”

“Cred că oamenii politici din țara dumneavoastră ar trebui să înțeleagă că nu sunteți singuri în acest moment, că Europa caută să va ajute. Dimpotrivă, cine atacă UE își trage un glonte în picior”, a estimat el într-un interviu publicat duminică de cotidianul La Repubblica (stânga).

Oamenii forte ai guvernului italian, Matteo Salvini, șeful Ligii (extremă dreapta) și Luigi Di Maio, șeful Mișcării 5 Stele (anti-sistem), amenință de mai multe zile UE cu represalii, esențialmente pe planul participării italiene la bugetul comunitar din cauza cazului migranților de pe Diciotti.

Circa 150 de migranți au rămas blocați timp de mai multe zile pe nava gărzilor de coastă italiene Diciotti în portul sicilian Catania, deoarece nicio țară europeană nu a acceptat să primească o parte din ei.

Migranții au debarcat până la urmă în noaptea de sâmbătă spre duminică în urmă acordului Bisericii italiene, Albaniei și Irlandei de a-și repartiza aceste persoane.

“Comisia spune clar ,nu, amenințărilor, ele sunt inacceptabile. Toate guvernele sunt obligate să respecte obligațiile care decurg din apartenența la UE”, a continuat dl Avramopoulos.

“Nu putem să continuăm cu soluții ad-hoc pentru fiecare navă. Fenomenul migrației nu se va opri repede, deci noi trebuie să-l gestionăm toți împreună ca o familie unică europeană”, a adăugat comisarul european.

Duminică, la Bruxelles, dl Avramopoulos a salutat debarcarea migranților care se găseau la bordul Diciotti, amintind din nou că UE “are nevoie de măsuri structurale” pentru a gestiona chestiunile legate de imigrație.

Germania, Italia și Austria doresc reducerea imigrației ilegale în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iulie 2018, 11:14

Guvernele Germaniei, Italiei și Austriei afirmă că s-au angajat să coopereze intens pentru a „reduce, dacă este posibil, la zero”, imigrația ilegală în Uniunea Europeană.

„Lucrurile sunt relativ simple: cele trei (guverne) sunt de acord să pună situația în ordine” și „să transmită un mesaj clar că în viitor nu va fi posibil să calce pe solul european decât dacă cineva are dreptul la protecție”, a declarat ministrul de interne austriac, Herbert Kickl, înainte de întâlnirea cu omologii italian și german.

Este vorba despre o întâlnire tripartită dintre miniștrii justiției și de interne din Germania, Austria și Italia, care are loc astăzi în orașul austriac Innsbruck și care examinează problema „imigrației ilegale”.

Reprezentanții celor 28 de țări se vor întâlni apoi în cadrul unui Consiliu Informală al Uniunii Europene privind problemele migrației, care va discuta, printre altele, propunerea miniștrilor de la Berlin, Roma și Viena.

Întâlnirea de astăzi dintre Germania, Italia și Austria urmăreşte „împiedicarea cât  mai mult cu putinţă a imigrației, chiar şi aducerea ei la zero”, a declarat Herbert Hickl, care a anunțat desfăşurarea unei întâlniri ce „caracter tehnic” și care va reuni reprezentanți ai celor trei țări pe 19 iulie la Viena.

Din partea Italiei, Matteo Salvini a declarat că „de acum înainte” cele trei țări vor conlucra pentru a „reduce plecările (din afara Europei), debarcările pe teritoriul european și decesele (în Marea Mediterană)”.

Salvini a adăugat că Italia „nu poate continua să fie singurul punct de sosire pentru refugiați” și că Roma trebuie să „reducă problema, costurile economice și sociale ale imigrației”, care nu mai pot fi susținute de țară.

Germanul Horst Seehofer a subliniat că „nu traficanții de fiinţe umane sunt cei care  decid ce țări ar trebui să găzduiască persoanele”, nici care state ar trebui să acorde statutul de azil.

„Această chestiune este pe deplin convergentă între noi și acum așteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu comisarul european pentru imigrație, Dimitris Avromopoulos, care ne va spune cum va aborda Comisia Europeană noua poziție privind politica în domeniul migrației”, a declarat Seehofer. (Agenţia Lusa)

Londra: Majoritatea miniştrilor britanici acceptă ideea unei perioade de tranziţie pentru Brexit

Publicat de adinaiftime, 17 iulie 2017, 08:00

Miniştrii guvernului de la Londra încep să fie convinşi asupra necesităţii unei perioade de tranziţie în cadrul Brexitului, pentru a se diminua astfel impactul negativ al perturbărilor ce vor rezulta în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat duminică la postul BBC ministrul britanic de finanţe, Philip Hammond, transmite agenţia Reuters.

Hammond este considerat unul dintre susţinătorii aşa-numitului ‘soft Brexit’, adică a menţinerii unei legături cât mai strânse cu UE, mai ales la capitolul comercial, ceea ce ar presupune însă concesii din partea Londrei în demersul de limitare a imigraţiei.

‘Cu cinci săptămâni în urmă, ideea unei perioade de tranziţie era aproape un concept nou. Dar acum cred că aproape toţi membrii Cabinetului acceptă că va exista o anumită tranziţie’, a indicat Hammond.

Într-o primă reacţie după această declaraţie, ministrul britanic al comerţului, Liam Fox, a spus tot la BBC că ar fi de acord cu o perioadă de tranziţie în procesul ieşirii din UE, dar cu condiţia să fie stabilită o limită clară de timp pentru o asemenea perioadă şi UE să accepte libertatea Marii Britanii de a-şi negocia propriile acorduri comerciale.

Liam Fox a apreciat însă că ar fi o ‘nebunie’ ca guvernul de la Londra să meargă la negocierile privind condiţiile ieşirii din UE fără să fie pregătit să accepte şi o părăsire a blocului comunitar fără niciun acord cu acesta. El a subliniat că statelor UE trebuie să li se transmită mesajul că Marea Britanie preferă mai degrabă lipsa unui acord decât un acord prost, care să nu îi fie convenabil.